Gazeta Sporturilor, februarie 1933 (nr. 1160-1167)
1933-02-03 / nr. 1160
ANUL XI. No. 1160 ABONAMENTE Pe un an ......................... LEI 1000 Pe șase luni.......................................................500 Telefon redacție: 325/34 — 325/35. Telefon provincie: 77/65. Apare în fiecare luni și vineri Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. — BUCUREȘTI. Directori: EMILIAN și E. MUNTEANU. Prim redactor: N. PAPAGHEORGHE. publicitatea DUPĂ TARIF Telefon administrație : 325/34 —325/35. Telefon provincie : 77/65. Simplă întrebare...poaa Am fost întotdeauna pentru colaborare cinstită cu vecinii noștri și de aceia ori de câte ori s’a întâmplat ca dintr'o împrejurare sau alta această colaborare să fie periclitată, ne am spus cuvântul și am cerut să se evite fricțiuni prea accentuate. O țară nu se poate închide în ziduri chinezești, fără riscul de a-și stânjeni evoluția normală. Această regulă este valabilă pentru domeniile de activitate și se toate accentuiază cu prioritate în sport. Există un conflict —mai vechi— între federațiile de football de la București și Budapesta. Acest conflict a dus de câteva ori la întreruperea relațiunilor sportive dre Ungaria și România și dintot de atâtea ori la reluarea lor. Nu interesează aci cauzele cari au determinat conflictele și nici modul cum au fost aplanate. Interesează însă faptul că în momentul de față ele sunt din nou rupte. Cu alte cuvinte, între cele două țări nu există raporturi de vecinătate sportivă. Așa cei bună puțin am înțeles din manifestările curente ale factorilor autorizați de la noi și din Ungaria. Iată însă că în București a jucat era, și va juca și azi o echipă ungurească de hockey pe ghiață, sub denumirea de echipă reprezentativă a Budapestei. Așadar, avem totuși legături sportive cu Ungaria, de vreme ce o echipă reprezentativă a Budapestei, evoluiază la București. Sau, poate, raporturile sportive au fost sistate numai la football. Sau, terendul vizând întreaga gamă din activității sportive, a fost aplanat între timp,, fără a se mai recurge la arbitrajul d-lui Pelikán la Viena? Sau — cine știe — oficialii hockeyrului românesc și unguresc, n’au vrut să țină seamă de burzuluiala celor de la football au preferat să calce peste un conși semn, decât să se solidarizeze d’o inactivitate dăunătoare și înunora și altora? Mărturisim că nu ne putem descurca prin proprii mijloace din incălceala aceasta de prezumții, pe <** a provocat-o simpla prezentă in București a unei nevinovate echipe maghiare de hockey. Am precizat la început și repetăm: suntem hotărât pentru o cât mai intensă colaborare cu vecinii noștri, oricare ar fi ei, cu condiția ca această colaborare să fie cinstită. Nu putem fi așadar bănuiți de ostilitate față de nimeni și cu atât mai puțin față de reprezentanții unui sport cari nu obișnuesc nici să racoleze jucătorii de valoare, nici să facă propagandă iredentistă. Noi nu cerem decât un singur lucru. Să ni se răspundă dacă suntem sau nu în încetare de raporturi sportive cu Ungaria? Lansăm întrebarea fără destinație precisa, pentru că nu cunoaștem forul care ar putea să ne răspundă. Dacă din întâmplare, întrebarea va fi recepționată de cineva în măsură să dea un răspuns care să nu fie alături de realitate, vom avea satisfacția de a nu fii lansat mesajul nostru în van, întrebarea este simplă și nevinovata. Dar, de neocolit pentru cronicarii obiectivi ai agitatei noastre mișcări sportive.» Axiofi învinge prin knockout pe barjon . Campionul României suportă un handicap de cinci kilograme. — Mici interviewuri. — Organizatorul parisian se gândește la un match intre Lebrize și Axioti. (De la corespondentul nostru) --------0000------- Paris 28. — După performantele diferite realizate de boxeurii noștrii cari au fost și sunt în străinătate, cronica pugilistă pariziană a înregistrat astăzi un rezultat extrem de măgulitor pentru boxul românesc. Intrim reportaj anterior, am dat să se înțeleagă că lui Axioni îi sunt rezervate proiecte și posibilități însemnate. Două au fost considerentele cari ne-au determinat să facem afirmația de mai sus. Palmaresul campionului român constitue o bună recomandație pentru publicul parizian. Victoriile asupra unor: Gandon, Andersson, Limousin, ca și în frânprezintă pentru lumea pugilistă de aci garanția cea mai bună. Iată de ce debutul la Paris, campionului României a atras al la Paris Ring un public numeros. Mateul a fost urmărit de toți specialiștii parisieni cu o deosebită atenție. Publicul l-a primit călduros pe campionul nostru, compatrioții s-au urmărească debutul la Paris al lui Axioti și dirijând în când auzeai câte un «ardel Gogule», pe cât de exotic, pentru francezi pe atât de reconfortant pentru maestrul Alexandrescu, emoționat , la culme. UN HANDICAP PERICULOS N’a fost un secret pentru nimeni că Axioti, deși de aproape o lună la Paris, nu a început antrenamentul în sală, decât de o săptămână. Până atunci nu a făcut decât educație fizică în aer liber. Această lipsă de antrenament în sală sa obsevat la începutul luptei. Matehal fusese angajat la 71 de kilograme, iar în ziua matchului BARJOLIN CANTARIA 75.960. UN HANDICAP DE CINCI CHILOGRAME. Axioti a primit 500 franci forfați de greutate. Iată elemente cari au putut inspira îngrijorare în tabăra lui Axioti, care nu și-a regăsit calmul decât după repriza patra. CUM A BOXAT AXIOTI La începutul matchului Axioti adoptase o tactică surprinzătoare. Intră deschis, agresiv și în repetate rânduri a întâlnit stângile foarte precise ale adversarului. Numai din cauza nervozitatei, campionul nostru, oarecum imprudent, a dat posibilitatea lui Barjon să-și asigure un avantaj în primele reprize. Cu toate că învinsul a avut inițiativa în primele reprize, Axioti a plasat numeroase directe. In repriza patra începe capitolul hotărâtor, campionul nostru e mai închis, atacă și face din Barjolin un pune ringball, francezul cade de două ori pentru câte nouă secunde. De aci acolo superioritatea lui Axion e evidentă și în repriza șaptea Barjolin este knockout. (Continuarea în pagina 11-a susținut și toți l-au aplaudat când părăsise ringul în învingător autoritar. Foarte mulți români au ținut să 6 PAGINI 6 LEI Ancheta noastră printre conducătorii cluburilor bucureștene a fost urmărită de cetitori cu o deosebită atenție. S’au emis, în cadrul acestei anchete, păreri interesante, s’au precizat anume lucruri rămase nelămurite și s’au schițat proecte pentru viitor. In numărul de față publicăm declarațiile d-lui C. Chiriceanu, conducătorul secției de football a clubului «Sportul Studențesc». Interlocutorul nostru, mult prea binecunoscut in lumea sportivă pentru a fi necesară o recomandație specială, a privit lucrurile cari frământă footballul românesc, prin două prieme: de oficial în sânudl F. R. F. A. și de conducător de club. Este fără îndoială foarte greu să reușești a reda aspectul real al problemelor la ordinea zilei, când deții două funcțiuni cari nu întotdeauna, trăesc într’o armonie deplină. D. Chiriceanu are însă o mare calitate, este obiectiv. Părerile d-sale nu pot fi astfel alterate, sub nici o formă. DIVIZIA NAȚIONALA Este cred cea mai importantă reformă adusă footballului românesc, de la începutul său și până azi. Ea face din proba campionatului național cea mai importantă competiție internă, stimulează o concurență plină de roade nu numai între grupări dar chiar între regiuni, prin contactul atât de variat al concurenților, multiplică enorm posibilitățile de ameliorare a clasei jucătorilor, mărește clientela arenelor, facilitează o justă selecționare a echipei naționale și poate înlocui cu succes lipsa costisitoarelor și prea modestelor echipe străine care acceptau să ne viziteze din când în când: «însemnătatea acestor avantaje este bineînțeles incontestabilă și știută de multă vreme. Totuși se mai cereau și alte împrejurări favorabile pentru realizarea unei diviziuni naționale în România, așa că am fost foarte pesimist în privința rezultatelor, când această reformă a fost dăruită footballului românesc. . .«Toate țările în care s’a adoptat sistemul Diviziei Naționale pentru desemnarea campionului, se bucurau de o vechime apreciabilă în sport — deci de un public doct și pasionat — și de o așezare geografică extrem de favorabilă — deci de călătorii scurte și eftine. «La noi nu vedeam nici unul din aceste două elemente și de aci pesimismul meu. Azi constat însă cu bucurie eroarea aprecierilor mele și bilanțul general al primului tur arată neîndoelnic că dela început s’a trecut cu ușurință peste dificultățile ce întrezăream. Și, dacă începutul este mulțumitor, atunci putem compta pentru viitor — când progresul tehnic al echipelor și mărirea publicului spectator va atinge coeficientele obținute de înaintașii foot-ball-ului—că Diviziunea Națională va deveni punctul de reazim al întregei mișcări sportive aflate sub cârmuirea F. R. F. A.-ului. PROGRESUL ECHIPELOR BUCUREȘTENE .Divizia a dovedit valoarea necontestată a echipelor din Liga de Sud, îmi amintesc că într'un Consiliu Federal la care am luat parte, s-au făcut obiecțiuni serioase cu ocazia fixării baremurilor și cotelor, susținându-se că echipele Ligii de Sud nu au dovedit prea multă calitate spre a fi puse pe picior egal cu cele de peste munți. Rezultatele primului tur au fost însă răspunsul cel mai nimerit — și după mine cel mai așteptat, Tricolor sdrobind Crișana, cedând la diferență minimă în fața Ripensiei și făcând joc egal la Arad, cu Gloria — Venus câștigând categoric cele mai multe jocuri — Unirea cu toată neșansa păstrându-și încă dreptul de a câștiga până în cele din urmă, — m’au întărit în convingerile mele că aci în Sud posedăm rasa cea mai de calitate a football-ului românesc. Până la sfârșit cred că Venus va reuși să-și adjudece prima Divizie Națională și al treilea campionat național al său. Ii văd două hopuri periculoase, jocurile cu GAO și Unirea, precum și o finală dificilă dacă celălalt finalist va fi Ripensia — dar am credința că va ști să treacă aceste greutăți fiind o echipă admirabilă pentru jocuri de campionat. CRIZA FEDERALA «Am asistat cu multă surprindere la deslănțuirea și desfășurarea așa zisei crize federale. Aceasta pentru că nu-mi închipuiam ca factori cari n’au nici o legătură cu federația de foot-ball să poată ajunge la somațiuni, ultimatumuri și chiar încercări de reformare a cadrelor acesteia, pe care adunările generale le determinaseră într’o unanimă înțelegere. «Pe de altă parte F. R. F. A. este o instituție care nu s*a bucurat de nici o subvenție din partea statului, n’a beneficiat de nici un sprijin al nimănui, ci prin propriile sale mijloace a ajuns la situația sa de azi. Mă întreb în consecință cu ce drept Ii se pot impune directive de conducere și de administrație din partea unor elemente care n’au contribuit cu nimic la înălțarea sau numai menținerea acestei federații? «Admit că este supusă criticei generale, ca orice asociație care activează și prin manifestări publice, dar a confunda dreptul de critică cu dreptul de amestec în treburile ei, mi-se pare o profundă eroare și cu atât mai mult m’a surprins trecerea ușoară peste aceste considerațiuni, trecere care a rămas azi cu unica tristă însemnătate a două luni sacrificate pe altarul inutilității. PERSPECTIVE PENTRU 1933 .Anul 1933 pare că întrece în însemnătate pe cel precedent nu numai din cauza reformei despre care am vorbit cât mai ales din pricina activității noastre internaționale. Avem de refăcut un prestigiu oști cam jumulit din întâlnirile cu Bulgaria, Iugoslavia, Polonia și chiar Austria. (Continuarea în spaginOL l-nJr ANCHETELE NOASTRE Di vorbit cu d.c. Chiriceanu Președintele secției de football a Sportului Studențesc* despre: Divizia Națională, defecțiuni inerente, progresul echipelor bucureștene, criza federală, perspective pentru 1933, relațiile cu Ungaria, proecte oficiale, etc. scamnul rum, zonă iar internațional Echipa Politehnicei ne va reprezenta impreună cu aviația la Schreiberhau --------0000----- In fine după eforturi enorme mai ales pentru procurarea fondurilor ing. Frim a reușit să-și asigure participarea. Sâmbătă dimineața îl vom putea saluta la plecare din Gara de Nord. Handicapul de la Sinaia când a alergat pe un bob complet neadecvat formei în care și-a prezentat echipa l-a făcut ca în ultima zi să alerge pe unul căpătat (construcție pentru zăpadă), când la o ultimă încordare a depășit viteza de care era capabilă pârtia. Cu acea ocazie a avut regretatul accident care deși destul de grav nu a avut urmări. Cum am spus din cauza acestui accident echipa noastră universitară ce a plecat la Dardonechia a fost lipsită de ajutorul său. Totuși parcă forțând natura, după câteva zile abia, a părăsit patul în care îl țintuise ultimele întâmplări. L-am întâlnit încă cu bandaj lacap, umblând grăbit pentru îndeplinirea formalităților. M’a rugat, ca și pe această cale să exprim adânca sa recunoștință a celor ce am ajutat la realizarea deplasării. Mulțumește F.R.S.I., d-lui ing. Ghițulescu, ing. Gavăt, ing. Mărdărăscu, ing. prof. Drosescu, Federației elevilor Șc. politechnice, direcțiunei școalei A.S.P. și Uniunei Naționale a studenților. Accidentul suferit departe de a-l fi impresionat pare să-l fi îndârjit mai mult. Mi s’a părut că îl văd acum trei ani în ajunul plecărei la Davos. Acelaș entusiasm, aceiași dorință de a învinge. Și dacă ne amintim că atunci s’a clasat al 2-lea, din 12 țări concurente, acum când a mai adăugat trei ani de experiență, plătită scump, tă e la a doua eșire internațională în bob de doi, nu uităm în fine că la spate, acolo, împinge breck-erul Zână putem îi siguri că din nou echipa Politehnicei nu va precupeți nimic pentru victorie. Le urăm succes. TEAMUL FKIM LA ANTRENAMENT a Vineri 3 Februarie 1933 MM Nm si fnli si IU ---------coco-------- Campionul României la toate categoriile, Mati Spakow a primit o interesantă ofertă din partea managerului german Damski. Spakow a fost solicitat să efectueze un turneu prin Franța și Anglia, în tovărășia lui Walter Nensel, actualmente unul dintre cei mai buni grei ai Europei. Odată cu cei doi boxeuri se vor deplasa Damski și Bob Roberto. Acesta din urmă va funcționa în calitate de antrenor. Spakow a acceptat oferta și va părăsi țara în curând. ___________ Caleidoscop săptămânal 0000- Patinaj artistic . ••• Românul e născut poet. Poet nu e departe de artist. De aici (fiindcă prin naștere suntem artiști), patinaj artistic. Miercuri seara la Otetelișanu, dovada. Pe ghiată, fel de fel de Sonia Hengie. Fetele cu grații de curcă beată. Băeții, curagioși până la câteva tombe de un umor irezistibil. Iar în tribună, părinții luminați de bucurie și de faruri. #Mânca-o-ar mama de patinoară! _ Ce zici de Georgică? — Așa o echilibristă! Patinaj artistic!... Comment ? ••• Afecțiunea boxeurilor noștri pentru Franței este cunoscută. Maa puțin cunoscută este însă aversiunea lor pentru limba lui Molière, pe care o limitează la «bonjour» sau o «ignorează» pur și simplu. Prima victimă a acestei — ca să zic așa — infirmități a fost Neln Oprescu. Zilele trecute se găsea pe Avenue des Temes. Voia tocmai s’o ia spre avenue Mac Mahon, când o doamnă îl opri. I fixă cu doi ochi negri, pătrunzători și îl întrebă într'un record de viteză unde este Boulevard des Italiens. Oprescu a holbat doi ochi mari, pierduți. S’a ciupit de mână ca să nu leșine, și s’a sprijinit de un felinar. Trebuia să răspundă. Când a văzut că doamna s’a oprit, și-a mai dilatat încă ochii, a rămas drept, ca un bulevard, și într’o inspirație subită a îngânat: comment?... A așteptat din nou tot discursul, a luat o poză gravă și a scandat: A droit... (a indicat cu mâna o direcție oarecare), A droit (iar a întins mâna) și iară droit. Și a și șters-o... Cât câștigă Spakow Dacă s’ar apuca cineva să facă o statistică a câștigurilor realizate de boxeuri, ar găsi cu siguranță cifre foarte interesante. Dempsey de pildă, căruia doi ochi cârpiți, o frunte îngustă și un nas stâlcit de pumni i-au anulat orice pretenție de algolete, adunase suficient pentru că între o victorie asupra lui Carpentier și alta asupra lui Firpo să poată învinge și rezistența uneia din cele mai cheltuitoare vedete de cinema: Estelle Taylor. In câteva matchuri, Tunney a strâns destul ca să se poată lipsi de plăcerea de a mai înfrunta rigorile ringului. Schmelling și-a cumpărat de curând un castel istoric, în Germania. Iar Brown, ca să se distreze, a dat câteva zeci de mii de franci francezi pe un grajd de curse. La noi, cifrele sunt firește mai puțin impresionante. Aurel Nicolau de pildă nu ciupește nici cât plătește Brown potcovarului care-i îngrijește gloabele. Felul cum reușește să-și procure veniturile însă face mai mult decât toate milioanele lui Schmelling. Si poate că între ei, vom divulga și sistemele de câștig ale lui Nicolau. Avem totuși câțiva boxeuri cu venituri realmente impresionante. De pildă, Spakow. — Asta a avut ani când a câștigat până la 700.000 de lei! se înspăimânta ori un confrate, discutând la F. R. B. veniturile boxeurilor. — Se poate a intervenit un organizator, afectând o răceală care să certifice că cifrele îl lasă indiferent. Dar astăzi cât câștigă ? — Astăzi ? s’a aprins confratele. Astăzi? Când cei mai buni boxeuri ai noștri se zbat în străinătate să smulgă burse de 1000 de franci, d. Spakow doarme la Astoria și combină gale la Timișoara. — A da! a simulat un început de capitulare organizatorul. Gala de acum câteva zile. — Da, da. Matehal cu Jean Marinescu! I a completat confratele. S’a scurs un spațiu de tăcere reconfortantă. — Și cât crezi d-tacă a câștigat Spakow la Timișoara? a reluat organizatorul. — Gât cred? s'a îmbufnat confratele — pot să-ți spun exact: 90 la sută din venitul net. — 90 la sută a repetat sonată, asistența. S-a strecurat o nouă pauză. Victorios, confratele a plecat, îngânând un «bonjour» abia silabisit. Ca un Achilla în fața Troiei. Organizatorul și-a redresat suflul căzând pe un scaun. Ca un Hector gripat. Iar asistența sa evaporat încet, încet. Ca un praf de strănutat. Cinci minute mai târziu, atmosfera a fost înviorată de intrarea lui Spakow. — Adevărați l-a zguduit organizatorul. Spune adevărat? — Ce adevărat, a mârâit Moți. — Că ai luat 90% din cât s’a câștigat la Timișoara. Un arpegiu gâlgâit a traversat cariera. Spakow râdea. — Exact: 90% din câștig. Dar s’au pierdut 10.000 de lei... Echipa de rugby a Sportului Studențesc în străinătate . Tratativele pe care universitarii le-au dus pentru perfectarea unui turneu în străinătate, au fost încununate de succes. Sportul Studențesc a obținut 10 angajamente urmând să plece în Franța la 20 Februarie. Primul match va avea loc la Toulouse la 26 Februarie, iar ultimul la 20 Martie. Nu este exclus deasemeni ca albnegrii să joace un match și la Milano. Formația pe care o deplasează Sportul Studențesc este echipa care a jucat în sezonul trecut. Nu se va face apel la niciun om străin, rezervele urmând să fie recrutate din echipa de la promoție tot a alb negrilor. Conducător al turneului va fi d. Tănăsescu, președintele secției de rugby a Sportului Studențesc, iar manager d. Ion Popovici. Asupra întregului program al turneului vom reveni. ■0000-------