Gazeta Sporturilor, aprilie 1933 (nr. 1177-1184)

1933-04-03 / nr. 1177

ANUL XL No. 1177 6 PAGINI 6 LEI ABONAMENTE ?e un an ............................. LEI 1000 e șase luni.... 500 Telefon redacție: 325/34 — 325/35. Telefon provincie: 77/65. Aporé In liecarc luni și vineri Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. — BUCUREȘTI. Directori: E. EMILIAN și E. MUNTEANU. Prim redactor: N. PAPA GHEORGHE. PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon administrație : 325/34 —325/35. Telefon provincie: 77/65. Șapte milioane un gard :--------C3ÖQ Sportul românesc a fost, este și va mai fi desigur ogorul celor mai hilariante experiențe. Nu le vom cataloga aici- Au stă­ruit destul în coloanele ziarelor și în momentele de revoltă ale spor­tivilor, pentru a mai intoxica, din nou digestia generală cu una din cele mai alterate diulamale din câte au fript vreodată, beregata ce­lor ce se interesează de sport. Credem totuși că o mică sublinie­re — fără o intenție precisă de cri­tică — a unei er osoârte din gospo­dăria generală a sportului nostru — a bietului nostru sport — nu va fi fără utilitate. Chiar dacă nu va rămâne din ea decât informația u­­nei noni enormități, în fața căreia — neputincioasă — opinia publică va fi din nou obligată să rămână cu gura căscată. Am publicat în numărul nostru trecut un bilanț al activității TJ. F. F. R.-eului. Un «bilanț al activită­ții Uniunii» de unde până astăzi n’au răsbătut decât sfârâeli, câteva orășăeli timide impuse de un ulti­matum (ultim act al unei «chestii» pe care pentru prestigiul Uniunii e mai bine să o socotim «închisă») și o recentă amenințare că U. F. S- R­­eul va cere în sfârșit personalitate juridică, este cam mult. Și cam în glumă. Contabilicește însă, socotelile de sfârșit de an ale unei — hai să zi­cem — activități se numesc bilanț. Din acest bilanț, pe care cititorii l-au parcurs desigur, stăruind mai atent asupra capitolelor cari li s-au părut mai importante, a evadat o declarație care necomentat se pre­zintă astfel: Uniunea a încasat de la Ștrand din 1929 și până astăzi, 4.065.000 de lei. Din acești bani, 443.000 de lei au fost împărțiți ca ajutoare fede­rațiilor lipsite de mijloace­ (Adică, numai 100.000 de lei ajutoare pe an). 2915.000 lei au fost plătiți între­prinderilor Tiberiu Eremia pentru achitarea datoriilor provenind din lucrările (?) efectuate pe terenul de la șosea. Afară de acești 2.915.000 lei s’au mai plătit întreprinderilor Tiberiu Eremia (tot pentru lucrările (1­) e­­fectuate la șosea), proveniți din fondul 2.897.000 de lei olympic și 1­135.000­ de lei din alte­ venituri ale Uniunii. In total deci, 6­ 947 000 de lei. Aproape 7 milioane pentru ceia­­ce s’a lucrat până acum la șosea. Adică, pentru temelia unei tribu­ne care — pleșură de aproape cinci ani — străjuește colee în mijlocul terenului de la șosea, mărturie ilus­trată a gospodăriei pe care se pri­cep s’o facă oficialii, plus gardul de beton (ca să nu fie furată pro­babil temelia tribunei cube) care gonește pe o întindere ,de nu știu câți k­ilometri, eu nu știm ce preț de fiecare metru. singura lucrare terminată până acum. Așa­dar, aproape Șapte milioane pentru un gard. Pentru gardul de beton al terenului­ de logică a comandat defalcarea lucrărilor de la șosea, stopând con­strucția tribunei pentru a se termi­na mai întâi gardul terenului care a înghițit, așa cum am arătat ?­ai sus, venitul pe patru ani al Uniu­nii nu ne interesează. Ar fi de alt­fel și greu de dedus. Ce stimă merită un gospodar care-și usucă avutul înnălțând o u­­lupă — oricât de arătoasă — și ră­mâne apoi cu ograda pe care tre­buia să-și bată casa, lucie, e lesne de înțeles. Nu vom irupe deci în ad­jective cari să zgârie susceptibilita­tea de porțelan a Uniunii. Fiindcă însă suntem puși să în­registrăm aici — ca organ de sport — toate performanțele sportive, vom accentua astăzi în cea mai e­­logioasă formă pe care am reușit-o vreodată recordul entuziasmant (și ca valoare și din cauza vârstei atle­tului) pe care l-a stabilit U.F­ S.R.­­eul, reușind uluitoarea performanță de a cheltui 7 MILIOANE PEN­TRU UN GARD. Și se mai spune că nu activează Uniunea ! ... GEORGE FU­LGA S­ăptămâna­­ 00- Nici nu se putea să nu se strice vremea, atâta timp cât Sfântul Si­nod al footballului românesc și-a întrunit din nou la București epis­copii și mitropoliții de pe tot în­tinsul țării. Este un făcut, ca de câte ori consiliul federal pășește spre fericirea footballului româ­nesc, de atâtea ori să fie bucureș­­teanul gratificat cu ploae sau nin­soare. Dar dezagramentul acesta nu contează în fața bucuriilor pe care i le pregătește marele Sobor. In ședința de erif de exemplu, s’a pus la cale organizarea defini­tivă și irevocabilă a Balcaniadei, de la care ne luasem grija încă de pe vremea micilor săc­eli sentimen­tale dintre Uniune și Rombol. Eli am aflat însă că sumbrele preves­tiri de atunci au fost premature, de vreme ce astăzi avem desăvâr­șit lucrul cel mai de căpetenie din întreg angrenajul organizării. S’a hotărât cointeresarea decorativă a unei jumătăți de duzină de miniș­tri și­ a tuturor subsecretarilor exis­tenți și bineînțeles ce se vor creia de aci înainte și până în preziua Balcaniadei, Consiliul Federal și-a făcut da­toria, consiliul poate să plece... Dezbaterile agitate de la Rombol, n’au reușit însă să țină pe loc foot­­ballul duminical, care și-a văzut li­niștit de matchuri, în capitală ca și în tot restul țării. La București, exclusivitatea uniristă a asigurat adversarilor timișoreni o înfrânge­re ușor de suportat, dacă ținem seama de faptul că a fost inteligent gradată, cu goaluri marcate unul după altul... Au suportat-o însă greu spectatorii numeroși și exclusivi, veniți la Moși ca să nu vadă nimic... La Timișoara în schimb, punctele pierdute aci de R. G. M. T., au fost recâștigate de Ripensia, pe spina­rea C. F. R.-ului bucureștean, care de la ciocnirea nenorocită cu Șoimii din Sibiu, pare a fi intrat pe linie moartă. Este și asta un fel de con­solare, ca să zicem așa, platonică. In celelalte orașe, partide de tot soiul, cu învinși și învingători, așa cum se obișnuește în materie de football... Și la rugby, bineînțeles, unde de multe ori noțiunea de învins echi­valează, când cu oase înjumătățite, când cu ambulanță și spital. Eri­ ce e drept, deși marc­uri palpitan­te ca la orice început de stagiune, nu a fost necesară nici intervenția maestrului Prie și nici a colegilor săi de institut. Totul a fost în cea mai perfectă regulă. Chiar și mai­danul cu gard monumental, pe care jucătorii au înotat în praf de di­mineața până seara, a rămas ace­lași. Nici o schimbare în rău... De aceia propunem fericiților jucători de rugby să felicite cum ar putea pe nefericiții lor conducători pen­tru spiritul tradiționalist de care au dat dovada. Este un gest care se impune, pentru că tradiționalis­mul, un «rara avis» în Apus, merită răsplătit într’o ’ țară care-l mai respectă... Și în box bunăoară situația-i la fel. «Gale» multe, în toate cartie­rele capitalei- Juriile însă, tot tradi­ționaliste, cu decizii anapoda, cu res­pectve huidueli și cu toate micile în­florituri, pe cari le mențin nealte­­rate de la începutul boxului și până astăzi. Din acest punct de vedere, prefe­răm tradiționalismul sporturilor pedestre, în cari juriile stau pe loc, neputincioase in fața elanului și a rezistenței care... aleargă. La cross-country nu există deci­zii contestate, pentru că acolo, pri­mul este neapărat cel dintâiu. Este o tradiție ca multe altele, dar care nu provoacă dezagramente nici ce­lor puși să împartă dreptatea și nici celor puși să o primească. Tradiții și tradiții... L. ROȘIANU Jocurile Universitare de la Torino Am anunțat din timp că în acest an se va disputa la Torino cea de a cincea serie de jocuri universi­tare internaținnale. Jocurile Universitare care se dis­pută din doi în doi ani vor fi anul acesta organizate de Italia prin O­­ficiul Italian al sportului Univer­sitar. Italia are pentru a doua oară cinstea să organizeze această im­portantă m­anifestațiune, prima dată fiind în 1926 când Jocurile se dis­putau pentru a doua oară. In acest an,­ concursurile se vor desfășura între 10-10 Septembrie și ceremonia inaugurării va avea loc Sâmbătă 2 Septembrie sub preși­­denția lui Mussolini. Sporturile cuprinse în programul Jocurilor de la Torino sunt : Atletism, football, rugby, cano­taj, natație, scrimă, tennis, basket­ball, sporturi femenine. PROBLEMA CALIFICĂRILOR Una din chestiunile cele mai de­licate pe care le comportă organi­zarea acestor jocuri, a fost întot­deauna chestiunea calificărilor. Nu­meroasele incidente petrecute la alte jocuri, au determinat pe orga­nizatori — recte Oficiul sporturilor de pe lângă C. I. E. — să regle­menteze cât mai categoric califică­rile. Și a decis în acest sens că nu vor putea lua parte decât cei în vârstă de maximum 26 și minimum 18 ani. Juriul teh­nic se va conii­ iine din judecători ai diferitelor medt­cații italiene. Președintele juriului va fi o persoană străină, iar juriul de apel va fi internațional. Totuși, câteva puncte din regula­ment nu au putut fi până acum so­luționate. Pentru football spre e­­xemplu, Oficiul Universitar este încă în­ încurcătură, pentr­u că în Italia nu există nici profesioniști nici amatori, ceea ce înseamnă că va fi greu să se probeze calitatea de amatori a jucătorilor italieni. La scrimă se vor încerca semnale electrice ceea ce credem că va sim­plifica mult organizarea. STadiONUL MUSSOLInI Teatrul acestei impozante mani­­festațiuni va fi stadionul Mussolini. Construcția lui a început la 1 oc­tombrie 1932 și de atunci 2000 de lucrători lucrează zi și noapte pen­tru ca el să fie terminat la 1 Mai. Acest măreț stadion se va com­pune dintr-un turn al Marathonu­­lui, înalt de 30 metri și va cuprin­de 65.000 locuri. Părțile interioare sunt făcute din marmoră de Carra­ra (au costat 11 milioane de lire). Alături de acest stadion se află altul mai mic care a fost construit într-o lună și va cuprinde 15.000 lo­curi. Două bazine sunt la dispoziția înnotătorilor: unul acoperit de 33 m. lungime, 18 m. lărgime și altul în plin aer de 100 m. lungime și 25 lățime. S’au mai construit de asemenea două terenuri de basket­ball cu tri­bune. Comitetul organizator al Jocuri­lor funcționează deja într’o vastă clădire cuprinzând 300 de birouri și 12 cabine telefonice cari vor sta în permanență la dispoziția zia­riștilor. In ceea ce privește cheltuelile, s’a făcut socoteala că un participant va putea trăi la Torino cu circa 200 lei pe zi în care se cuprinde: hotel, masa, vizitarea orașului, etc. Până la data înscrierilor mai este încă mult, așa că nu se poate ști precis nici numărul participanților, nici al tarilor. Totuși se știe de pe acum că Anglia va trimite o pu­ternică echipă de atletism, iar Ger­mania pe de altă parte, va deplasa un team tot atât de valoros. Japonia, Finlanda, Ungaria, Ita­lia și Franța sunt țări care vor conta în clasamentul general la jocurile de la Torino. PARTICIPAREA ROMÂNIEI Până în prezent, studențimea ro­mână nu a luat parte la jocurile de Partic#a șa Romania vară, participarea noastră limitân­­du se la jocurile de iarnă. In acest an forurile studențești ne asigură că au început a se îngriji în vederea participării unei echipe studențești și a alcătuit în acest sens un plan de organizare a participării. Pe de o parte se ocupă cu procurarea fondurilor necesare deplasării, iar pe de altă parte ajutate de cluburile universitare, se străduesc să orga­nizeze campionatele universitare cari ne vor edifica asupra posibili­tăților studenților noștri.In principiu se vorbește de a se deplasa la Torino și o echipă de rugby. La football, sportul în care dacă am reuși să înjghebăm cea mai bu­nă echipă adică cu jucători de la Cluj și București, am putea face o figură onorabilă.La sporturile de esență indivi­duală se vor deplasa reprezentanți la: atletism, scrimă, tennis, natație și sporturi femenine. Această participare, dacă într’ade­­văr reușim s’o înjghebăm și mai a­­les dacă reușesc cei din fruntea Uniunii studenților să-i asigure mijloace materiale ar constitui fă­ră îndoială cea mai grandioasă ex­pediție sportivă, realizată de țara noastră. Noi însă, rămânem sceptici, cunos­­când pe deoparte puținul interes pe care guvernanții noștri l-au mani­festat in ocazii asemănătoare pentru sport, iar pe de altă parte lipsa de perseverență și darul ce-l au, de-a lăsa să se aranjeze toate chestiunile în ultimul moment, caracteristici ale organizațiunilor noastre stu­dențești. DH Dl SUSI­E­H l Sportul Studențesc, Stadiul Român și Viforul Dacia Învinși Duminică s’au ju­cat pe terenul de la șosea nu mai puțin decât 15 matchuri fiind numai două fort­­faituri. Un rezultat destul de mul­țumitor, remarcându-se cluburile vechi care și-au prezintat câte 4 garnituri. Partea leului au avut-o cluburile T. C. R. și P. T. T­, cari au câștigat la câte și patru categorii. Cu tot re­gretul trebue să constatăm că m­u­l­tele obiceiuri de a se juca «la om» nu au dispărut. Astfel pe ziua de azi am avut de înregistrat un acci­dent serios suferit de Matei Pău­­nescu de la T. C. R. Nu putem trece cu vederea fru­moasa formă ce o au garniturile Poștei, excelând în coeziune și a­­vânt. (Continuarea in pagina ll-a) O fază din match ul T. C. R. — St. Român Decizia a provocat scandal BORDEAUX. 1 Aprilie. (Prin telefon). Astă seară a avut loc în Cirque Municipale, o reuniune de box a cărei match vedetă a format-o în­tâlnirea dintre Gh. Covaci, fost campion al României la categoria ușoară și speranța franceză Escar­­gueil. Matchul a fost foarte însuflețit. Covaci a desfășurat o luptă inte­resantă și și-a atras unanime a­­plauze. Juriul a declarat match­­ul deși românul câștigase de departe. Publicul a reacționat provocând un imens scandal. Vom reveni asupra acestui match în numărul viitor, când vom avea amănunte complecte. GB. COVACI Tamagnini a învins la puncte pe Nelu Oprescu ROMA­N.­­ Astă disputat în Palatul Sporturilor din localitate o mare reuniune pugilistă, în cadrul căreia Nelu O­­p­re­scu a fost opus campio­nului Italiei la categoria pană, Tamagnini. După o luptă în care bo­­xeurul român a opus o în­dârjită rezistență, Tamag­­nini a fost declarat învin­gător la puncte. Deși învins, performanța lui Nelu Oprescu este mai mult decât ono­rabilă, dacă ținem seamă de faptul că n’a cedat decât la puncte unui boxeur de talia lui Tamagnini, care este unul din cei mai buni boxeuri de categorie pană din Europa. I’a tf *'**'• 7 2m Luni 3 Aprilie 1939 Asportivoi ftugcl ol Mim ministru polisportiv... Bugetul general al Statului pe 1933 a intrat în vigoare la 1 Aprilie. De la această dată finanțele țării ur­mează o altă linie evolutivă decât până acum. D. Virgil Madgearu și-a concen­trat în acest buget toate teoriile pe cari le-a militat în opoziție. Le-a mo­delat pe ici pe colo, după necesita­te, și le-a impus în contra voinței unei bune părți a colegilor de gu­vern și a întregii opoziții. In acest buget, ministrul de fi­nanțe n’a trecut decât capitolele strict necesare bunei desfășurări a vieții de stat. Capitolele cuprinzând exagerațiuni de cheltueli, sinecurile și sume alocate în trecut unor sco­puri nu prea importante, au fost suprimate. Subvenții înjumătățite, funcții desființate și anume institu­ții modificate în ceeace privește po­sibilitățile de a suge pe viitor fon­duri importante din bugetul Statu­lui. Acesta este aspectul opării fi­nanciare a d-lui Madgearu. Printre capitolele numeroase, cari nu au mai fost trecute în bugetul comprimat, este și cel cu ptrivire la sport. Am cercetat, din curiozitate pro­fesională, bugetul general al Statu­lui, care este o lucrare de câteva sute de pagini. Am urmărit capitol cu capitol și n’am găsit nici un ban alocat mișcării sportive din Româ­nia. Nici la ministerul sănătății — resortul de care depindea sportul sub regimul bugetului trecut — nici la ministerul instrucțiunii de care depinde acum, nu figurează sub nici o formă interesul material al Sta­tului pentru sportul românesc. Trebue să mărturisim, că, înainte de a cerceta bugetul aveam ferma convingere că truda noastră este i­­nutilă. Intâiu, pentru că știam în ce spirit a fost lucrat acest buget și apoi pentru că aveam cunoștințe spe­ciale cu privire la aversiunea pe care o poartă mișcării sportive con­ducătorii guvernului actual. In trecut, mișcarea sportivă era existentă în buget cu o sumă infi­mă. Ridicolă chiar. Cu o sumă care în străinătate nu se gratifică nici doi sergenți de stradă într-un an. Nu se putea obține mai mult pen­tru sport, dar bugetul avea totuși un capitol care să­­ amintească de e­­xistența lui. Era o satisfacție mora­lă care se dădea mișcării sportive românești; era de altfel singura sa­tisfacție ce i se putea da. Bugetul d-lui Virgil Madgearu nu-i dă nici această satisfacție. Nu l-am considerat niciodată sen­timental pe d. Madgearu, nu i-am bănuit sub haina severă de om da căfre un suflet impresionabil, dar trebue să mărturisim, nu l-am cre­zut nici atât de puțin sensibil față­­ de anumite lucruri, pe care... se îndrăgește. Pentru că—nu toată lumea cunoaș­te acest amănunt — d. Madgearu este un om căruia îi place sportul, ba chiar îl și practică, D. Madgea­ru este tennisman; d. Madgearu este înotător; d. Madgearu este un prac­ticant al gimnasticei suedeze—vara la Techirghiol și tot d. Madgearu are un frate care este președinte la Doherty Club din București. După cum se vede vistiernicul este un sportiv convins, iar familia d-sale nu ignorează sportul. Când, așa­dar, un ministru de fi­nanțe cunoaște binefacerile sportu­lui (altfel de ce l-ar practicai) și a­­­vând mână liberă în alcătuirea bui­getului, îl consideră totuși nedemn de a fi subvenționat — la ce con­cluzie trebue să ajungem ! Concluzii nu mai tragem, pentru că este inutil. De pe urma lor nu­ va putea avea nici un folos mișca­rea sportivă, pentru bunul motiv cut d. Madgearu nu se uită la ce spun alții și pentru că — mai ales — bu­n­getul a fost alcătuit, votat, sancțio­nat și pus în aplicare pe ziua de 1 Aprilie . Rămâne loc însă pentru o între­bare: la ce regim ar fi fost supus sportul dacă — doamne ferește — ministru de finanțe ar fi fost un asportiv 1 . L. R. Raporturile cu Ungaria au fost reluate Hotărîrile Consiliului Soderal Sâmbătă și Duminică a avut loc la sediul F. R. F. A. cel de al trei­lea consiliu federal din acest an. S’au luat următoarele decizii: 1. începând din ziua de 1 Aprilie se reiau raporturile footballiste cu Ungaria, cu specificarea că nu vor putea juca în România decât echi­pe din prima ligă maghiară, pro­fesionistă sau­ amatoare. 2. Se casează decizia consiliului anterior cu privire la rejucarea matchului C. A. C.—Universitatea și se hotărăște o nouă judecare a protestului făcut de Universitatea. In ședința de Duminică s’a hotărât din nou rejucarea acestui match. 3. Secretarul general al F.R.F.A. va fi salarizat. 1. Se va alcătui, în vederea orga­nizării Balcaniadei, un comitet de patronaj din care vor face parte d-nii miniștri ai instrucțiunii publi­ce și al sănătății precum și subse­cretarii de stat ai președinției și externelor, primarul municipiului, prefectul capitalei, etc. 1. Se aprobă un turneu al Ripen­­siei în Apus. 5. Se amână luarea unei deciziuni cu privire la cererea Ripensiei re­lative la modificarea formulei Di­viziei Naționale (o singură serie în loc de două). Deasemeni și cererea d-lui Stelian (Cernăuți) pentru in­troducerea în competiție a unui re­prezentant al Ligii de Est. Asupra unora din aceste hotărâri, vom reveni. DON 1 NIU­N­111 m­ILOi­ Pozițiile imperceptibil modificate EKi s’a disputat cea de a patra zi a Diviziei Naționale, în toată țara. Peste tot, disputele au fost urmărite cu pa­siune de un public extrem de numeros. Fenomenul nu este fără explicație dacă ținem seama de faptul că suntem a­­proape de sfârșitul competițiunii, când un punct de salt în clasament, poate fi hotărâtor. De altfel, aproape toate par­tidele au dat loc la dispute spectacu­loase, chiar atunci când forțele dintre combatanți nu lăsau să se întrevadă această posibilitate. Clasamentul a rămas, aproape în a­­ceiași formă în care l-am lăsat după încheerea bilanțului de Duminica tre­cută. In seria A., C. F. R.-ul continuă să facă oficiul de locomotivă, având in tandem o dipensie cu încărcătura foar­te ușoară (7 matchuri față de 8 ale C. F. R.-ului) astfel că va fi suficientă o singură zi de repaus a bucureștenilor, pentru că convoiul să fie dirijat de pro­fesionalii de la Timișoara. Dintre rezultatele acestei serii, nu ese în evidență decât eclatanta victorie a Gloriei din Arad, asupra României din Cluj. In seria B, ostilitățile n’au urnit din loc caravana. Situația neschimbată în toate compartimentele i

Next