Gazeta Sporturilor, mai 1933 (nr. 1185-1196)
1933-05-02 / nr. 1185
ANUL XL No. 1185 sduire In fiecare luni și vineri .Tulcuirile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. — BUCUREȘTI. Directori: E. EMILIAN și E. MUNTEANU. Prim redactor: N. PAPAGHEORGHE. Telefon redacție: 325/34 — 325/35. Telefon provincie: 77/65. PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon administrație : 325/34—325/35. Telefon provincie : 77/65. Dureri provinciale Există uin colț de țară unde activitatea sportivă nu a fost încă reluată. Nu pentru că se așteaptă ruina lui «Cuptor», nici din cauza inundațiilor sau a timpului nefavorabil, ci pur și simplu pentru că terenul de sport, în starea sa actuală, nu mai poate fi folosit. Nu e greu de ghicit unde se petrece această tragedie sportivă. Starea terenului dela Iași, a devenit doar un fel de subiect de sezon, pe care îl reluăm în fiecare an. E drept că pentru 1933 problema se pune într’o formă nouă și în peripețiile ce se relatează un ziar din capitala Moldovei s’ar găsi subiectul unei minunate schițe. Răvășit de ploi, desfundat de cirezile de vite cari au păscut pe el în zilele când n’au fost matchuri, terenul se transformase într’un fel de loc viran, bun pentru curse de cross.country... A venit iarna, oficialitatea a înghețat și s’a trezit primăvara, cu zile frumoase, însă fără posibilitate de activitate. Agitație, articole prin presă și a început o mișcare pentru amenajarea «stadionului». Primăria a pus la dispoziție un compresor pentru nivelare. Un binevoitor a donat benzina și compresorul a putut fi adus pe teren. Mașina de nivelat, prea grea, a stricat terenul mai rău. Primăria a pus la dispoziție un nou compresor. S’a isprăvit însă benzina, lpsește deci combustibil ca să se poată muta vechiul compresor și să se aducă cel nou. Și așa trec zilele frumoase,în timp ce când e compresor nu e benzină și vice versa. In timpul acesta, în orașele din jurul Iașului, sportul înflorește, iar mișcarea din capitala Moldovei, mult înapoiată față de ce a fost acum zece ani, lâncezește așteptând compresorul și benzina salvatoare. Nu știm cui să reproșăm întâi această situație tembelă, care a adus în halul de acum terenul destinat să fie cel mai frumos stadion din țară. Autoritățile sportive ca și cele municipale sunt la fel de vinovate. Au fost vremuri când la Iași nu existau nici comisii districtuale, nici alte creațiuni ale birocrației sportive și totuși exista o mișcare sportivă sănătoasă animată de un grup de sportivi, nu de reclamații care își fac din interesul pentru sport un mijloc de a-și consolida situația socială sau un prilej de publicitate. Au fost vremuri frumoase, când problemele erau de esență mai sportivă, decât cele de acum, cu benzină și compresor... Astăzi când la Iași ai mai mulți oficiali decât sportivi, când primăriile din toate orașele nu ocolesc nevoile sportului, nu s’a găsit un for care să prevadă nevoile de îmbunătățire ale terenului și să stărue pe lângă autorități ca ele să fie satisfăcute. Va trece poate și luna Mai, fără ca ceva efectiv să fie realizat. In timpul acesta sperăm că, oficialitatea ieșană va avea cel puțin prudența să renunțe de a mai reclama un sediu de ligă pentru orașul lor. Pentru că atunci când nu ești în stare să te gospodărești singur, nu mai ceri să-i gospodărești pe alții. Iar autoritățile municipale, cari nu s’au dat în lături de la satisfacerea nevoilor luxului sportiv... le reamintim că prima probă de sportivitate o constitue întreținerea în bune condițiu ni a unui teren. Credem că apelul nostru va fi ascultat. Nu de alta, dar amintirea celui ar nai nume îi fi va re fi terenul, impunea unora mai multă prevedere și celorlalți mai multă solicitudine. M. MOLDOVANU Saptamâna la 0 lună după 11 Aprilie, «Săptămâna» și-a adus aminte să ne facă o farsă, obligându-ne — din cauza sărbătorii de 1 Mai care a căzut Luni — să recapitulăm aici 8 zile, în loc de 7. Nu știm dacă surplusul acesta de contabilitate a determinat pe titularul «Săptămânii» să evadeze la Budapesta. Sau dacă material Austria—Ungaria — pe care l-a urmărit și anul trecut — i-a rememorat anumite scene de la «Papagay», inoculându-i imperativul de a-și împacheta din nou proverbele, smochingul, pull-overul și pantofii (cei noui) și de a pleca să mănânce papricaș, la origină. Fapt este însă că în locul său, obligația de a recapitula cele 8 zile ale ultimei «Săptămâni» (o săptămână «bisectă») a revenit (printr’o remaniere de scurtă durată) și o coincidență curioasă, interimarului. Așadar: ‘ La București, Libertas a făcut două demonstrații de football agreabil, contrazicând prevederile «competenților» cari vedeau în austriaci victime sigure și completând satisfăcător programul celor două zile rămase văduve prin abandonul de ultim moment al Wackerului. In prima zi, Libertas a administrat un categoric 3-0 Unirii Tricolor, care încă o dată și-a definit aversiunea pentru matchurile internaționale. Decef Este greu de răspuns. In orice caz însă ne așteptam — și cu noi desigur toată lumea — ca învingătorii C. A. C-ului să arate mai mult decât gângăvelile footballistice scâncite Duminică de oboreni. Mai prompți în hotărâți, negrii au replică, și mai salvgardat a doua zi prestigiul Capitalei, reușind un 3-2, care spune mai mult prin victoria pe care o etichetează decât prin cifrele — foarte apropiate — pe care le întrunește. Consistent în toate liniile, și cu înaintarea înrudită din nou prin reintrarea lui Fetea Vălcov, Venus a făcut o partidă bună rezistând atacurilor care i-au fost date și înseilând la rândul său ofensive cristalizate de unul din cei 3 frați Vâlcov (Volodea) și de noul basarabean (Eisenbeisser), în trei puncte suficiente pentru că Libertas să plece de la București o dată învingătoare și o dată învinsă. La Romcomit, Juventus și-a terminat misiunea obținând pentru a treia oară titlul de campion regional. Este o încununare care se definește singură, pentru a mai avea nevoe de adjective cari să o tălmăcească în consensul simpatiei sportimenilor bucureșteni, spectatori entuziaști ai ultimei victorii a roș-albaștrilor. Pentru a preîntâmpina pe viitor observațiile presei, referitoare la «lipsa de stofă» a câtorva din jucătorii săi, Macăbi a plecat... la Buhuși. De unde, în afară de cele două victorii fără nici-o semnificație, se va întoarce (probabil) și cu stofă. Stofă de Buhuși, însă. Iar în restul programului, Capitala a mai certificat: victoria lui Panțu și Manea în crossurile de consolare, consolarea lui Cristea — la motociclism — cu o nouă victorie, din interminabila serie de victorii asupra motocicliștilor indigeni, reuniunea indigenă — fără niciun gen de succes — de la Oteteleșanu, și o nouă zi de rugby. Fără scandaluri și fără spital. Cu un simplu divertisment numai 6 jucători (din aceiaș echipă) eliminați de pe teren în cursul aceluiaș match. Și în sfârșit străinătatea: finala Cupei Angliei (urmărită de 150.000 spectatori) soldată cu un match nul (2-2) între Everton și Manchester City, și la Budapesta, material nul dintre Austria și Ungaria. ...Despre aceasta, însă, titularul rubricei, la rubrica de football... INTERIM Numărul viitor al «GA»RETEI SPORTURILOR» va apare Vineri 5 Mai, la orele obichiuite. 6 PAGINI 6 LEI Problema arenelor Venus și Romcomit Ce ne declară dinți: Brunei, Codreanus și Apăteanu. — Pentru clubul Juventus situația este foarte serioasă. — C. F. R. a găsit soluția. Venusiștii speră in sportivitatea primăriei In numărul trecut al ziarului nostru, ne-am ocupat pe larg de consecințele realizării «Cetății Universitare» asupra a două din principalele terenuri de sport ale Capitalei. Promulgarea legei de expropiere a careului pe care sunt situate arenele Venus și Romcomit, a dat chestiunei un caracter foarte serios și actual. Pentru moment, cei cari au luat inițiativa «Cetății Universitare», au la dispoziție legea și îndată ce vor complecta fondul existent, vor începe construcția. Lucrul acesta se poate întâmpla mâine, peste o săptămână, peste o lună, două sau chiar mai târziu. Cert e că, pentru deținătorii celor două arene a început un provizorat. S’ar putea ca într’o zi, fără prea multe măsuri preventive, să înceapă aplicarea legei de expropiere și atunci vă puteți închipui situația celor trei grupări cointeresate, înțelegem deci preocuparea fruntașilor grupărilor C. P. R., Venus și Juventus, cari vor să prevină eventualele consecințe. După câte am putut afla, grupările interesate s-au sesizat de gravitatea problemei și fiecare în cadrul ei caută o soluție. Deocamdată, acțiunile sunt izolate, ele vor fi însă contopite la momentul oportun. Pentru complectarea informațiilor date până acum, am crezut util să întreprindem o anchetă în rândurile celor direct interesate în soluționarea problemei. Ce ne declară d. Brunelli Primului căruia ne-am adresat a fost d. Etore Brunelli. D-sa, ca fondator al societății «Romcomit», are meritul de a fi înzestrat Capitala cu o arenă sportivă modernă. A făcut mari sacrificii pentru înfăptuirea acestei opere și pe care a popularizat-o prin organizarea de manifestări de toată frumusețea. Iată ce ne-a spus distinsul sportiv: «Cunosc legea pentru înfăptuirea Cetății Universitare și mai ales prevăd consecințele realizării ei. Sentimentul meu în această chestiune nu este greu de ghicit Când mă gândesc ce eforturi au trebuit pentru amenajarea arenei Romeo, mit și mai ales rolul pe care l-a jucat în dezvoltarea sportului românesc, nu-mi vine să cred în exproprierea prevăzută în legea promulgată, acum câteva zile. Prietenii mei din clubul Juventus cred că chestiunea este de strictă actualitate; eu sunt de altă părere, pentru că nu văd încă fondurile de sute de milioane necesare construcției. Altfel, după cât apreciez gravitatea problemei, mi se pare că ea constitue pentru Juventus, o chestiune de existență. D. inginer N. Codreanu caută o soluție Conducătorul grupărei C. F. R., d. inginer N. Codreanu, este cunoscut ca un om de inițiativă. Majoritatea înfăptuirilor ceferiste pe tărâm sportiv sunt opera d-sale. Fruntașul grupării C. F. R. regretă consecințele legei, d-sa le consideră inevitabile și de aceia preferă căutarea unei soluții, decât să spere în neaplicarea legei. «Administrația generală C. F R. este cea mai păgubită, — ne-a spus d. Codreanu — totuși, nu văd nici o posibilitate de evitare a consecințelor expropriere. Iată de ce, din momentul în care am luat cunoștință de textul deciziei ministeriale, am căutat o soluție: împreună cu altă grupare din București — probabil Sportul Studențesc — vom amenaja terenul de lângă cazarma Malmaison. Și dorinia mea este să începem cât mai curând lucrările, ca să nu suferim atunci când va începe construcția «Cetății Universitare». D. Apăteanu contează pe sportivitatea edililor Președintele grupării Venus este de părere că municipalitatea nu va rămâne impasibilă în eventualitatea dispariției arenelor Venus și Romcomit. Crede în sportivitatea edililor și optimismul d-sale este determinat de unele discuțiuni anga-PARIS, 28. (De la corespondentul nostru). — Eri seară, la sala Mutualité, a avut loc o reuniune internațională de box organizată de promotorul Robert Diamant, în cursul căreia a boxat și fostul campion al României la categoria ușoară Gh. Covaci. Adversarul lui Gh. Covaci este un ușor de prima serie. Francezul Desnoulet, cunoscut publicului românesc din matchurile cu Mielu Coculescu și Milea, este în Franța, printre primii ușori cari numără victorii asupra lui Jobert, Tassin și asupra spaniolului Rrambau, învingătorul lui Covaci, la Barcelona. Totuși românul a plecat favorit al publicului, în acest match, deoarece pentru cunoscătorii boxului, victoria lui asupra Roger Simende, era cea mai bună carte de recomandație. CUM A DECURS LUPTA Speakerul anunță: Covaci 61.750 kgr; Desnoulet 61.900 kgr. Arbitrează: Henry Bernstein. In colțul lui Covaci: Abel Argotte și Michaud. Programul reuniunii fiind prea încărcat, matchul a comportat numai 8 reprize. REPRIZA 1-a: Repriză viu disputată chiar de la început. Covaci lovește cu dreapta cu mult succes. Spre sfârșitul reprizei Desnoulet dă o lovitură cu stânga care își găsește ținta în plină față. Ușor avantaj pentru Covaci. REPRIZA 11-a: Lupta este de acum angajată. Covaci reușește câteva «un-doi-uri» frumoase. Desnoulet lovește cu capul fără însă vreun efect, decât intervenția arbitrului care-i atrage atenția asupra iregularității comise. REPRIZA 111-a: Covaci respinge câteva atacuri dârze ale francezului. O dreaptă bine plasată trimite pe Desnoulet în fringhii. Lupta devine înverșunată. Francezul pare dezorientat. Se refugiază în clindh și lovește odată puternic cu colpul. Publicul protestează contra lui Desnoulet. Juriul dă un avertisment. Avantaj Covaci. REPRIZA IV-a: Desnoulet este hotărât să termine, atacă puternic dar dintr-o contră precisă, fața îi este umplută de sânge. Covaci reușește mai multe croșete de stânga, dintre care unul extrem de puternic îl înconvoaie pe francez. Mare avantaj pentru român-REPRIZA V-a: Covaci are arcada stângă deschisă iar Desnoulet are o mică hemoragie nasală. Lupta este vioaie. Lovituri tari se schimbă din ambele părți. Desnoulet caută să lovească arcada deschisă, dar toate atacurile sunt eschivate. Spre sfârșitul reprizei lupta devine monotonă. Repriză egală. REPRIZA VI-I: Desnoulet schimbă tactica. Lovește larg și de la distanță. Covaci însă îl atrage în luptare cu fruntașii sectorului de Verde. D. Apăteanu ne-a făcut următoarea declarație: «In ipoteza când se va face expropierea, cred că primăria sectorului de Verde ne va pune la dispoziție un teren. Noi am investit mai bine de 500.000 lei, în arena noastră și e normal să fim despăgubiți prin amenajarea unui teren în altă parte a sectorului. «Dealtfel am luat contact cu edilii cartierului nostru și am primit asigurări în acest sens». REP. la corp la corp unde excelează. Avantaj Covaci. REPRIZA Vila. Covaci trece la un atac furibund și urmărește pe francez. Desnoulet în defensivă atacă rar, dar slab. Covaci beagă două drepte la stomac pe care Desnoulet le acuză. Mare avantaj pentru Covaci. ULTIMA REPRIZA: Desnoulet caută lovitura decisivă dar atacurile lui sunt extrem de slabe. Covaci încearcă uppercut-uri dar francezul este destul de rezistent. Refugiat in ultimul minut mai mult în fringhii, Desnoulet nu mai schițează nici un atac. Gongul sună sfârșitul matchului, învingător la puncte. Gh. Covaci. CE DECLARA COVACI Credeam că matchul acesta este ultimul pe care-l voi mai face înaintea plecării mele spre casă. Am căutat să fac tot ce-mi va fi cu putință ca să satisfac un public care m’a apreciat cu prisosință. Cred însă că n’am reușit deoarece, după părerea mea, matchul nu a fost spectaculos. Am avut în Desnoulet, un adversar care a excelat în lovituri cu capul și m’a stânjenit în luptă. Dintr’o lovitură cu capul mi-a deschis arcada, dar foarte puțin, așa că în 2—3 zile voi fi restabilit complect. Organizatorul, d. Robert Diamant, mi-a oferit un nou angajament pentru Joi 11 Mai. Cred că voi face revanșa cu Heintz, bineînțeles dacă francezul va accepta oferta pe care însă până în prezent a refuzat-o de două ori. Mulțumesc colegilor mei de sală: Abel Argotte, Negri și Carlo Orlandi cari mi-au servit pentru acest match de sparring-partners. Deasemenea profesorului Camilli care s’a ocupat de mine în tot timpul antrenării și pentru sfârșit mulțumesc și managerului meu d. Michaud, care are o deosebită atenție pentru angajamentele mele. Cred că voiu reveni în țară pe la 20 Mai bineînțeles dacă nu vor surveni noul— angajamente! CE NE DECLARA D, MICHAUD Cea mai mare satisfacție pentru mine a fost această victorie a lui Covaci. In provincie Covaci a trebuit să lupte și contra unor adversari și contra unui juriu cu o neînțeleasă tendință de șovinism. CE SCRIE PRESA FRANCEZA «L’Auto din 28 Aprilie scrie despre matchul lui Covaci următoarele : O luptă foarte însuflețită. Din nenorocire, câteva neregularități sunt înfăptuite și Desnoulet, primește un avertisment în repriza 3-a pentru lovituri cu capul. Cei doi adversari iau unul după altul la rândul lor avantaj și judecătorii decid în sfârșit de a acorda decizia lui Covaci. Covaci a învins pe Desnoulet ---------00-----— Cum a decurs lupta. Ce ne declară Covaci și Michaud. Ce scrie presa franceză Marți 2 Maiu 1933 MI Pil I III SI HON ---------00—----- Campionatul districtual este terminat. A avut, acest cu mult cel mai zgomotos campionat, și campion de toamnă (Macabi), și campion probabil (Sportul Studențesc) și campion pe care manevrele de culise țineau morțiș să-l fabrice. S-a depus treptat însă malul tuturor pretențiilor, și peste învolburarea generală s’a așternut o singură etichetă. Nu campionul de toamnă. Nici campionul probabil. Și nici acela pe care scalpelurile moașelor sportive voiau să-l fete cu orice preț. Ci Juventus, care, epilogând cu un formidabil 9—1 seria ultimelor sale victorii, și-a consolidat definitiv situația apropiindu-și pentru a treia oară titlul de campion. Să o recunoaștem nei. Titlul regional se găsește în cele mai bune mâini. Mai mult chiar. In singurele mâini cari puteau să-l păstreze. Tradiția de sobră activitate a Juventusului ca și diagrama valorii sale actuale justifică deplin proprietatea — pentru a treia oară — a titlului de campion regional. In 1926, roș-albaștrii au câștigat primul galon de campioni, cedând Chinezului în finala campionatului national, cu 3—0. In 1930, Juventus este pentru a doua oară campion regional și pentru întâia oară — prin victoria cu 3—0 asupra Gloriei C. F. R. — campion national. In anul acesta, al treilea titlu regional lustruește blazonul roș-albaștrilor, imprimându-i strălucirea pe care altă dată a cunoscut-o mai larg. Alte adjective: Inerarhia footballului bucureștean Juventus este un nume suficient de consolidat, pentru a mai avea nevoie de tălmăciri. Un sportiv «hip-hip-hura» însă, se impune astăzi la praznicul victoriei Juventus-ului, unul din ctitorii footballului românesc, — im ceia ce reprezintă el mai stilizat — și una din cele mai oneste grupări de football românesc. G. F. Stadiul Român la franța Compunerea echipei care se deplasează isfes ”*! ---------00--------- Mâine dimineață cu trenul «Simplon», echipierii Stadiului Român pleacă în Franța, unde vor susține mai multe matchuri. Iată și jucătorii cari se vor deplasa sub conducerea d-lor N. Mărăscu și Ion Ionescu, Popescu Colibași, Vespremeanu, Camil Ioan, Greceanu, Virgil Ioan, Andronache, Fanella, Eugen Stoian, Beju, Gică Dumitriu, Burlescu, Tarabega, Canarache, Fântăneanu, Florea, Gabay, H. Ionescu, N. Constantinescu și Le Foulon. După cum se vede, Studiul Român a înțeles misiunea ce o are în Franța. In acest scop și-a întărit echipa cu mai multi jucători de valoare de la P. T. T., Sportul Studențesc, R. C. B. și Viforul Dacia. Echipa care se deplasează va face astăzi la ora 17 un ultim antrenament. Pregatirile României pentru Cupa Davis Réti a dispus de Mișu și Puliét de Réti. — Mat chist de baraj de astăzi - ] — ■" ----0000 — Duminică și eli au continuat la Tennis Club, matchurile de selecționare, în vederea constituirea echipei României care va juca în Cupa Davis. Cu excepția unui match de baraj, care se va disputa astăzi, competiția organizată de federația de specialitate poate fi considerată lichidată. Ori, dacă ar fi cazul să întocmim un bilanț, n’am putea spune că situația a fost clarificată. Credem că selecționeurii nu sunt mai orientați în prezent, decât ar fi fost dacă nu se disputa competiția de calificare. In semifinală Reti l-a bătut pe Mișu cu 4—6, 6—3, 6—1, 8—6. In finală învingătorul lui Mișu a cedat lui Puber cu 3—6, 6—4, 6—3, 6-2. Reti va juca astăzi un match de baraj cu Botez. CUM VA FI FORMATA ECHIPA ROMÂNIEI Pentru moment, selecționearii nu s’au oprit încă asupra unei formule de echipă. Propunerea noastră ar fi: Pulief și Mișu pentru matchialele de simplu și echipa Pulief—Reti pentru dublu. * I I ZIUA MUNCII Ziua ’ntâi din Mai e sfântă, Babalâcii, adulții, pruncii, Toată lumea s odihnește Fiindcă este... ziua muncii. Insă sportul, ce cuprinde Football, tennis, trânta, boxul, Prea se simte el dinamic Să respecte paradoxul, fici în ziua de odihnă Sportul nu s’a odihnit. Neținând seamă de lege Sportivienii au robotit Federația de football. Cu întreaga ei pleiadă, A muncit ca să premieze Un afiș de Balcaniadă- Cluburile dela rugby Cu elan și cu ardoare S”au muncit ca să plaseze Cinci bilete de favoare, iar un tennisist de vară Cam vreo treizeci de minute, Cu drăguța-i adversară S'a luptat să o sărute, Negrii sau bătut cu blonzii, Și au activat în gloată, Iar Liberias, ce să facă S’au muncit și ei să bată. Galeria nu șomase, S’a ținut de ’njurături, zână și Titel lucrase, S’a ținut de lucrături, Roșianu ’n Buda Pesta, Dus cu Pullman-ul firește, S’a căznit și el să spună «Dă-mi un țap» pe ungurește. Ce să spun că la Băneasa A fost dacă țărănească Pariorii toți grămadă Au muncit ca să ghicească Cristodulo la tribună Se sbătuse permanent, Răsfoind mereu programul Să pleznească un event. La Capitol, domnul Gusti, Eloquent cu frenezie. Se muncea cu Greta Garbo la Olympia s'o înscrie. Deci sportivii ’n ziua muncii își făceau cu toții treaba și, îmi pare rău de asta. Numai eu am stat degeaba Fiindcă vezi, știam că munca E brățară de aur! Poate o fi ea de aur, însă Nu știam câte carate. A. NOL