Gazeta Sporturilor, august 1933 (nr. 1224-1236)

1933-08-02 / nr. 1224

ANUL XI. No. 1224 ' ABONAMENTE Pe un an ............... LEI 1000 Pe «ase luni. . . ........................ 500 Telefon redacție: 325/34 — 325/35. Telefon provincie: 77/65. Apare In fiecare luni, miercuri și vineri Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. — BUCUREȘTI. Directori: E. EMILIAN ȘI E. MUNTEANU. .._­ Prim redactor: N. PAPAGHEORGHE. PUBLICITATEA ... DUPĂ TARIF Telefon administrație : 325/34 —325/35. Telefon provincie : 77/65. S’a petrecut de curând la Iași un iaz de sugestie în somn pe care zia­rele l-au relatat aproximativ astfel: «In strada Sărărie locuește fami­lia Pipa. (Bine­înțeles, că nu fami­lia macabistului N. R.). Pipa, în­­ vârstă de 17 ani (nu poate fi deci Pipa Blașnek, sportiv bine cunos­cut în cercurile locale, a căzut vic­tima unei nenorociri ale cărei cau­se urmează să se stabilească». «In cursul după amiezii, tânărul Pipa a făcut bac (Așa­dar, în nici un caz nu poate să fie vorba de Pipa Blașnek). A mâncat ceva, apoi — simțindu-se obosit, s’a cul­mi cat». «După două ore de somn, buimă­cit, cu ochii închiși, Pipa a sărit din pat. A lovit cu pumnul în fe­reastra din dreptul patului. A spar­­t-o. Și a început să fi­­e că a orbit». «Au fost chemați, câțiva medici, cărora tânărul le-a povestit că a visat că o femee l-a țintuit în pat, punându-i genunchiul în piept și strigându-i: ,■ . . ~) — «Lovește-mă dacă poți!» S’a smucit și a lovit cu pumnul în geam. % ■ Femeia i-a strigat atunci din nou: — «Mai lovește-mă odată. ■ dacă vezi!» r In acest moment, s’a trezit. A deschis ochii, dar n’a mai­ văzut ni­mic. ■" "'­ Orbise. Cazul a provocat senzație. Medi­cii cred că s’ar putea datora unui caz unic de sugestie, în somn». Un sportiv care­ se culcă și or­bește în somn, ar putea să furnizeze subiectul unui nou proces literar pen­tru Părintele Scriban care ar pleda cu siguranță (la Isbânda) că atunci când e vorba de sportivi, somnul... este o barbarie. Mai ales că — se pare — cazul dela Iași nu este izolat. Recent de tot, o întreagă echipă de football, cu conducători cu tot, căzând pradă aceleiași sugestii in somn... din fe­ricire, terminată numai prin... chio­­rire. Este cazul echipei Dragoș Vodă. .. Cernăuțenii au dormit... un cam­pionat întreg. S’au trezit (nu se știe cum) cu titlul de campioni ai Ligii de est și sugestionați (în somn) că trebue să intre neapărat in Divizia națională, nu și-au mai văzut va­loarea catastrofală pe care o repre­zintă, înaintea ochilor ne mai­având — ca un far — decât Divizia. Trebuiau să se întâlnească în matchuri de baraj cu Brașovia. O dată la Brașov, și o dată la Cer­năuți. Emoțiile tari nu sunt însă reco­mandabile pentru somnambuli. Și pentru a-și menaja... sănătatea, Dragoș Vodă a recurs la un protest in care a ortografiate știrb, cu foarte relative nuanțe de limbă ro­mânească — trei coli de hârtie mi­nisterială au miorlăit Federației mi­lostenia (pentru somnambulii de la Cernăuți) de a intra fără barajuri în Divizie. Federația a rezistat. Lipsa aceasta de filantropie a pro­gramat al treilea match de baraj Brașovia—Dragoș Vodă (fără să ex­plice pentru ce nu au fost sancționate cele două forfaituri ale cernăuțenilor cari neprezentându-se la matchuri, le pierduseră!...) Obligați să joace, cernăuțenii și-au primblat atunci insuficiențele vizuale la Brașov. Și au pierdut Dumi­necă (fără să fi fost obligați­ cu 3:1. Demarcând între Brașovia și Dra­­­goș Vodă o diferență de valoare care retează celor, nu știu câți sosiți cu titlul de campioni de ligă în proțapul țâniei, orice pretenție de avansare. Sar fi cuvenit, ca, zguduiți de a­­cest rezultat, sugestionații de la Cer­năuți „să-și vină în fire”. Să-și vadă (cu ultimele restanțe de vede­­­re) oiștea hodoroagei care i-a zdrun­cinat prin hopurile campionatului cer­năuțean. Să înțeleagă că nu se pot alătura teleganilor din Divizie. Și să­­ se resemneze. Cu ultimele restanțe de vedere însă !— în loc să vadă că n’au ce căuta alături de Ripensia, de Venus și U­niversitatea — Dragoș Vodă a vă­zut... (ceia ce nici­ o echipă neavariată de, miopie n’a băgat de seamă) că terenul de la Brașov este... neregu­lamentar. ... . . Și a trântit un nou protest. Tot atât de turmentat de obsesia­ de a intra în Divizie, tot atât de corcit cu cuvinte pe cari Dicționarul român nu le prevede, și tot atât de inutil. Va fi respins, firește, și acest pro­test. Oricât de filantropic ar fi de­venit între timp Rombolul. Va fi pro­gramat și al doilea match de baraj Brașovia — Dragoș Vodă. Și va mai iini încă o dată Dragoș Vodă, învins probabil din nou­ de Brașovia. Un­ nou protest al cernăuțenilor însă va cădea iarăși în năvodul Fe­derației care încurajând prin lipsa de energie cu care a soluționat pri­mul protest, mioríáe­le de milogeală ale somnambulilor dela Cernăuți va trebui să mai suporte noui și degra­dante întinderi de mână, pentru un lucru pe care pe teren cernăuțenii n­u-l pot obține singuri: . !­­— Dați-ne un loc în Divizie!.. — Dați-ne un loc în Divizie!.. GEORGE FULGA . Dacă­ IMia nu șira însușit ..hege­monia in foot­ballul european, sub un anumit raport a atins Un­ nivel de care sunt departe multe țări. Campionatul cel mai bine orga­­nizat, grupările cele mai prospere sub raportul sportiv, jucătorii cu cea mai bună stare obținută grație footballului, le găsiți în Italia. Foot­ballul a luat în țara lui Mussolini o desvoltare extraordinară. A înce­tat de mult, să fie o specialitate sportivă citadină. Pătrunzând în sate a câștigat fervenți extrem­ de numeroși și entuziaști, spectatori și practicanți. In lumina informațiilor obiective se poate afirma că instituția foot­ballului italian este cea mai solidă din Europa. O bună parte din stare­a sportului cu această bună balonul ro­tund se datorește intervenționi­smu­­­lui de stat. Guvernul italian se in­teresează de existența sportului în general, în deosebi însă de a foot­ballului care a cuprins cea mai ma­re parte a masselor. Cea mai îmbucurătoare constata­re care o faci, însă, studiind mai de­­aproape footballul italian este con­cepția pur sportivă care îi stă la bază. Nimic altceva nu călăuzește ofi­cialitatea italiană, de­ căt dorința de a menține footballul într’un cadru strict sportiv. Și de ani de zile o­­ficialii italieni se străduesc, nu cru­ță nici o măsură, ca să întărească baza sportivă a sportului de soccer. De curând a avut loc o constă­­re, caracteristică sub acest raport. S’au împlinit șase ani de când fie­care jucător este obligat să posede «tessera». Ce este această «tessera»? Un brevet, fără de care nici Orsi n’a putut lua parte la un joc de campionat' Titularii unei «tessera» au dat examen în fața unei comi­­siuni și au reușit următoarele per­formanțe minimale: 1) Săritura în înălțime: 1.30 m. 2) Săritura în lungime: 1.95 m. 3) 100 metri plat: 11 secunde. 1) Aruncarea greutății (7,253 gr.): 12 metri cu ambele brațe: 5) 800 metri; trei minute. Toți jucătorii cari au împlinit b­­ani și participă la campionat tre­­bue să posede acest brevet. Acei cari sunt titularii unei tes­­sera» nu mai pot risca nici una din consecințele supărătoare ale foot­ballului și au voie să facă orice e­­fort în cursul unui match. Iată cum au înțeles italienii să păstreze caracterul sportiv al foot­ballului: Câți jucători din România, ar pu­tea dobândi o «tessera»? LIS 6 PAGINI 6 LEI După strălucita victoria a Angliei în Cupa Davis Entuziasmul de la Londra și resemnarea francezilor „Good­bye Davis Cup..." — „Au revoir..." — Borotra, factorul care a cauzat înfrângerea Franței L. — Perry, autorul material al victoriei engleze — care a învins „i­.ooo spectatori ți pe Merlin..." ‘ • «Sunt înfrângeri cari nu pot fi ! - După terminarea marchului Per­ — ...mais au revoit ...» dureroase pentru că ei« dau celui­­ rg—Merlin, ultimul din cadrul fina­­l învins mângâerea că și-a amenin­țat tot timpul adversarul...» astfel își începe articolul primul redac­tor al confratelui parizian «L’Au­­to», Jaclues Goddett, comentând «challenge­ round»-ul. Și fraza acea­sta a lui Goddett traduce de minu­ne starea de spirit care domnește în opinia publică franceză. O re­semnare curajoasă, legată de în­torsătura neașteptat de favorabilă francezilor, pe care a luat-o finala în ultima zi. Victoria lui Cochet asupra celui mai bun jucător englez, Austin, și peripețiile dramatice ale întâlnirii decisive Porty­ Merlin, în care tâ­nărul reprezentant al cocoșului ga­lic a făcut clipe grele grupului en­glez, au diminuat enorm din tra­gedia francezilor, au făcut-o mai ușoara. «Good by».« «Mais au revoir»«­ lei, a urmat tradiționala­­ Amânare a trofeului. Solemnitate rece, glacială, pe care cei 12­000 spectatori țapem și in­­­cruntați o urmăresc atent,­­în tăcere.[ D. Pierre GHou, președintele fe­derației franceze de tennis, cuprind de — emoționat— cu amândouă brațele monumentala cupă si o spri­jină, pe abdomenul rotofeiul** căpi­tan al echipei engleze, Roger-Bar­­rett. * Platanul — o tavă imensă de aur — rămâne însă pe masă. Hughes, Lee și Austin, cari o inso­­țesc pe Barrett, nu scapă din v­ede­re lapsusul d-lui Gilous- Si­de&eurcă —cu un zâmbet grațios,­încurcătu­­ra, apucând toți platanul, ca pe o tavă cu colivă... Coliva Frunnței.. — Good­bye Davis Cup» intonea­ză d. Roger Barrett, in timp ce — ca un ecou — din tribună răsună un­ Borotra — autorul în­frâng­­ a­­i u­nger­ii!«. -i ... f.. v. Borotra a­ făcut: Sâmbătă în com­pania lui Brugnon, un joc de mare campion. Ziarele l-au­­­­­ supranumit «lupă match, «regele dublului»... . ! Cu toate acestea Borotra este a­­cuzat ca autorul înfrânger­ii.­­Nu i se poate erta «bascului sbu­­rător», refuzul de a juca­­ în simplu­­. Nu i se­ poate înțelege ambiția d­e a nu se compromite» . Toată lumea este convinsă că Bo­ ,­rotra în jocul lui Merlin ar fi câș­­tigat împotriva lui Perry. N’a vrut insă în ruptul capului să joace. Fapt care a determinat pe Lacoste să selecționeze pe Merlin. ■ ■ >­­• ■ Francezii uită însă un lucru. Că Borotra n’a mai jucat de un an de zile în simplu și că atunci când n’a voit să cedeze insistentelor lui Cochet, ,a fost pentru că­ își dădea­­ mai bin­e ca toți seama de ce ar putea produce. . . Cochet s’a reabilitat o satisfacție mare rămâne însă francezilor. Cochet a învins pe Austin, care e mai faun decât­­ Perry. Interesantă este însă explicația care se dă rezultatelor curioase în­registrate de Cochet , împotriva ce­lor doi­­ adversari, dintre care cel mai slab l-a învins și cel mai tare i-a­r cedat.. .. Perry este­ un jucător impetuos, al­ cărui joc iute, spontan, nerațio­­nal, obligă pe adversar la noi efor­­turi. Cochet — la 33 ani — nu mai­­ are vigoarea să reziste eforturilor cari trebuesc să tempereze pute­rea jocului lui Perry. Și în al cin­cilea set — sleit — a cedat. In fața lui Austin — jucător So­bru, calculat, de o precizie mate­matică, dar liniștit, — Cochet a ■putut să-și impună jocul, să-și do­zeze resursele și să câștige în al cincilea sit. (Continuarea în pag. 3-a) Eugen Konrad ne vorbește despre football... Cum a câștigat Viena supremația in football. Există două sisteme de joc : Școala scoțiană și Long passing. Jocul modern este un joc des­­tructiv. Footballul austriac. Salarizarea jucat­o­rilor Fără doar și poate, Viena deți­ne supremația footballului euro­pean. Austria lansează curente în football, unsprezecele național aus­triac este numit pretutindeni­­ WUNDERTEAM, iar echipele de club considerate pionere sunt pri­mite pretutindeni cu cea mai mare satisfacție. Cetățile footballului din Europa Centrală, au fost întotdeauna. PRA­­GA, BUDAPESTA și VIENA. Printr-o concurentă sănătoasă și o perfectă cunoștință a scopului, ce­le trei orașe au înțeles cum trebue să lucreze și ajunseseră la un mo­ment dat înaintea războiului, pe acelaș plan cu Anglia. Cum după război valoarea ballului britanic a înregistrat fapt­scădere, indiscutabilă, BUDAPES­­­TA, PRAGA și VIENA au profitat, reușind să atragă privirile întregei Europe asupra lor. Imediat după război, Budapesta reușise să se impună grație echi­pei sale de clasă M. T. K­ Mai târ­ziu Praga prin SLAVIA și SPAR­TA, iar acum domină Viena. Dar ascensiunea austriacilor se datorește mai mult regulatelor per­formanțe ale echipei lor naționale, decât isprăvilor de club. Cele două sisteme de joc In general se poate vorbi de două sisteme de­ joc: 1) Combinația precisă pe «pământ», numită școala scoțiană, unde inteligența este dominantă. Ca adversarul să fie epuizat, se cere o condiție specială: perfecțiu­ne teh­nică și inteligența jocului. Idealul este jocul de echipă, înțe­legerea trebue să fie desăvârșită, iar inteligența trebue să-i fie pu­terea morală. 2) «Long passing, sau sis­temul englezi are de carac­teristică: viteza și forța. Nu pune prea mare valoare pe schimburile de passe precise și nu dă prea mare importanță individu­lui. Ambele sisteme de mai sus pol da roade. 'Jocul în «W După război din cauza modifică­­rei regulei de offside, englezii au adoptat un nou sistem, numit prac­tic sistemul «W». Se joacă cu 6—8 apărători și se atacă cu 3—5 îna­intași.­­ Interni au primit un rol mai mult defensiv, decât ofensiv. Adică, în primul rând interesează să strice ce clădește adversarul și apoi să se intereseze de propria lor con­strucție. . Ideia de bază a sistemului «W» este­ întâi să nu pierdem matchul și apoi să ne gândim să-l câștigăm. Parola este distrugerea. In sistemul modern predomină un scop distructiv. Frumusețea footballului însă, es­te atacul. Prin sistemul distructiv, footballul pierde din frumusețe. In Anglia s-a produs o mecani­zare și multe țări de pe continent au preluat sistemul fără să stea prea mult pe gânduri. "H — "■ [UNK]"*■ ........ (Continuare în pagina III-a) HUGO MEISL /l­ircuri S August 1933 Intre 12 și 14 August România va Întâlni Olanda pentru Cupa Davis Formația echipei Olandeze Săptămâna viitoare se va disputa , la Norwich, în Olanda, matchul O­­landa — România pentru Cupa Davis. Este vorba de o partidă de calif­icare. Federația noastră de specialitate și-a desemnat reprezentanții: POU­LIEFF­ și CANTACUZINO cari au părăsit Capitala Luni seară. . .. ECHIPA OLANDEZA • r. .­.t ■ v [UNK] ' r --j 1 . ... Echipa Olandei a fost și ea selec­ționată și se compune din TIMMER , HOGBAN, KASTEN și SCHEU ®* LEER. Primii doi vor juca simplu­­rile, iar ultimii doi vor alcătui dublul. POULIEFF ȘI CANTACUZINO LA HAMBURG In drum spre Olanda, Poulieff și Cantacuzino vor poposi la Ham­burg. Acolo vor participa la campiona­tele internaționale ale cari încep la 5 August, Germaniei, n Uniunea va cere explicații F. K. B.-ului După o informație din cea mai bună sorginte, putem­ afirma că U. P. S. R. se va interesa de pseudo­­matchul maghiaro-român disputat la Budapesta. Intr’o­­ apropiată ședință a comi­tetului, chestiunea va fi ridicată de mai mulți membrii ai înaltului for. SE VOR CERE EXPLICAȚII In cazul când lucrurile vor evo­lua în mod normal, adică nu va surveni nimic neașteptat. U. F. S. R. va cere explicații F. R. B.-ulul. S’au stabilit 10 noui recorduri naționale la natație Noutt recordmani Vechile timpuri curgând distanta în 6*23 *3, față de După cum am arătat în numărul trecut al ziarului nostru reuniunea nautică desfășurată Sâmbătă și­ Du­­minecă la Tg. Mureș, s’a soldat cu stabilirea a 10 noui recorduri na­ționale. Evenimentul merită toată atenția. Primul record a căzut Sâmbătă odată cu disputarea primei probe. EMIL ZIEGLER, a înotat 200 me­tri stil liber, în 2’44’ 7/10, bătând cu 7/10, recordul în ființă stabilit tot de el la 23 iulie 1932. Disputarea ștafetei feminine pe 3X100 metri înot mixt a adus un nou record. Echipa clubului din Tg. Mureș a înotat distanța în 4’57” 7/10, față de 5’00” 2/10 care constituia vechiul record deținut de aceiaș formație. » . . . In proba feminină pe 200 metri înot pe piept, d-ra WIELMANN din Tg. Mureș, a stabilit la 3’45” 3/10, recordul național pe distanță. Juniorii grupării din Tg. Mureș au corectat cu o zecime recordul național al ștafetei mixte pe 3X100 metri, înotând distanța în 4T6’’ 2/10. Cea mai formidabilă îmbunătăți­re de record a fost efectuată de e­­chipa feminină a clubului din Tg. Mureș care, în proba de ștafetă pe 4X100 metri înot liber a bătut re­cordul cu aproape 10 secunde par­ r. e. d. 6’33 cât cât era vechiul record deți­nut de formația aceleiași grupări. [ Duminecă, a doua zi, cascada re­cordurilor a continuat, tânărul PASCA RUSU, dând semnalul chiar din prima probă a reuniunii. Și-a ameliorat propriul său record de juniori pe 100 metri stil liber, înotând distanța în 1’10” 6/10 (ve­chiul record: 111” 2/5. KILF a îmbunătățit recordul pro­bei pe 100 metri înot pe spate, mo­dificat recent, la București, de că­tre EMINGER care reușise 1’23 ’7. KILF a înotat distanța în 1'23”5. Anul trecut, recordul era de 1’25”2 și se găsea în posesia aceluiaș Kilf. Teroristul GHERMAN, a îmbu­nătățit apoi, cu o zecime de secun­dă recordul național de juniori, pe 200 metri înot pe piept, stabilind noul timp la 30­”9. Tot juniorilor le-a revenit cins­tea de a modifica recordul probei de ștafetă mixtă pe 3X50 metri, cu timpul de 215’6. In fine, echipa de ștafetă mixtă a seniorilor clubului din Tg. Mureș a coborât la 4’09”4, recordul natio­nal al probei pe 3X109 metri, ceea ce corespunde unei îmbunătățiri de 6”8, fată de precedentul record. Elveția nu admite matchuri duble O.­ O nouă complicare în seria România—Iugoslavia— Elveția pentru campionatul mondial Ne-am ocupat în câteva rânduri de tratativele dintre Federația ro­mână și cea iugoslavă pentru eli­minatoriile «Campionatului mon­dial» pe care trebue să le joace EL­VEȚIA, JUGOSLAVIA și ROMA­NIA. Neoficial o parte dintre elimina­torii au și fost fixate. Astfel: La 3 Septembrie, JUGOSLAVIA­­ROMANIA, la București. La 24 Septembrie, ELVEȚIA — JUGOSLAVIA, la Belgrad. La 1 Octombrie, ELVEȚIA — RO­MANIA, la București. In Noembrie și Decembrie, RO­MANIA și JUGOSLAVIA ar urma să joace în Elveția, iar în Aprilie 1934, la Belgrad, ROMANIA — JU­GOSLAVIA. Datele acestea au fost fixate în mod neoficial de Iugoslavia și Ro­mânia. " ’ Săptămâna trecută, de astă dată oficial, s’a hotărât întrunirea dele­gaților celor trei Federații (română, iugoslavă și elvețiană) într-o con­ferință la Budapesta. Conferința aceasta, care se va ți­ne la 13 August, avea drept obiec­tiv să «oficializeze» datele de mai sus, presupunându-se că Federația elvețiană nu va avea nimic de o­­biectat. ELVEȚIA NU ADMITE MATCHURI DUBLE Atunci însă când chestiunea eli­minatoriilor (Elveția — Iugoslavia — România) părea aranjată, o te­legramă a Federației elvețiene a în­curcat din nou lucrurile. Luni seara, sHambolul a fost încunoștiințat că Fe­derația elvețiană nu ad­mite matchuri duble (tur și retur). Motivul invocat de elvețieni este programul prea încărcat pe care îl au. De unde la început, conferința de la Budapesta părea o simplă forma­litate, telegrama Federației elveție­ne îi complică deci misiunea.

Next