Gazeta Sporturilor, decembrie 1933 (nr. 1276-1283)
1933-12-01 / nr. 1276
ANUL XI. No. 1276 ABONAMENTE Pe un an..............................................LEI 1000 Pe șase luni................................................500 Telefon direcție 3.26.60 Apare In fiecare luni, miercuri și vineri Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. — BUCUREȘTI. Directori: E. EMILIAN și E. MUNTEANU Prim redactor: N. PAPAGHEORGHE. PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon redacție și provincie 3.26.69 Telefon administrație 3.26.60 es aer . M Intre musculatura și cugetare de Gr. Tăușaru :“"7« „Viitorul de aseară, d. Gr. Tăușan, unul din cei mai talentați și mai apreciați publiciști ai noștri, semnează un foarte interesant articol cu titlul de mai sus. NI reproducem în întregime, pentru că reprezintă expresia unui gând descătușat de prejudecata atât de curentă a intelectualilor de azi și de totdeauna . Desvoltarea pe ciare a luat-o viața sportivă — pe care dealtfel au preconizat-o pedagogii, medicii, oamenii politici, pe atunci când ea nu exista sau nu exista în forma de acum — pare a speria intelectualismul, care trăește în fiecare din oamenii de carte, oamenii scari au văzut viața prin filtrul paginei scrise. Se spune — cu regretul melancolic al trecutului și cu teama unui viitor ce nu-l cunoaștem, — se spune: Ce va eși dintr’o generație care vede în pugilat, în darea cu mingea, in alergături, box, în întrecere fisică, în transpirnație și nu în gândire idealul ei? .Ce putem să ne așteptăm școală, care este socotită ca dela un intermezzo între două întreceri de „football”? Ce curent nou spiritual și ce idealism se poate desprinde ca notă de viitor, din înotul la mare, vara, ori din putina iarna? Cultura aceasta a mușchilor, desvoltarea cantităței de oxigen în sânge, poate fi admirabilă pentru desvoltarea fisiologică, dar de când oare sănătoșii sunt prin chiar aceasta deștepți? Și ce admirabili au fost șchiopii, ca Byron, bolnavii ca Leopardi, ca Nietzsche, ca Eminescu al nostru? De aci până la a preconiza boala ca o fericire, ca o condiție a vieței superioare, n’ar fi decât un pasi * Firește, că orice problemă care privește massa socială este complexă, și susceptibilă de mai multe aspecte. Dacă privim viața în cantitate de ani, nu în calitate, atunci orice avânt fisic, orice preocupare de mașină fisiologică, este o fericire. Noi trebue să fim puternici ca să trăim sănătoși și să procreăm ființe la rândul lor sănătoase. Dacă socotim ca condiție umană viața, atunci biblioteca, plină de cărți prăfuite — ce neigienic e praful! — este singurul ideal plastic al unei vieți tinerești. Stați cu capul între cărți, — și veți fi atunci oameni.* Ca în toate răscrucile de drum din minte, credem că adevărul e la mijloc. A trăi neigienic, așa cum am trăit noi, în școala de altădată, când părinții cu trecere obțineau dispensă pentru fiii lor de a face gimnastică, și a trăi numai pentru viața de ring, pasionându-ne numai pentru Carpentier, și ignorând pe Shakespeare, ni se pare că este calea cea sănătoasă în care viața de sport nu și distruge intelectualitatea și nici această viață de a vieței în care mecanismul vieței fisice. Nu suntem pe scara zoologică numai animale, suntem oameni, dar omul face și el parte din o scară a vieței n care mecanismul vieței fisiologice își are rostul lui în ascendența evolutivă. Și de aceia își are rostul lui încadrat între lectura binefăcătoare, și preocuparea nobilă de frumos și reverie. Brul Roux, savantul mort de curând, era tuberculos de la vârsta de 40 de ani, și deci nu putea munci decât un minimum redus de ore cotidiane. Pentru ca observațiile să aibă toată gravitatea, ar trebui să începem de la Aristot, arătând că timpul e mărginit și că ziua d’e vară nu se dilată pentru că e cald și cea de iarnă nu se contractă pentru câ e frig. Ca atare un om nu are la dispoziție decât cel mult cinci ore pe zi de muncă intelectuală Darwin nu lucra mi mult de trei ore pe zi, și a revoluționat științele naturale. Cine ar lucra fără să creeze, ci numai să acumuleze, poate dispune de cinci sau șase ore de Cetit, pe zi. Dar poate acesta e un maxim dacă ne gândim că un om trebue să muncească și alte ore pe zi pentru trai... „primum vevere“, e o vorbă prea veche ca să nu fie adevărată! Bar dacă timpul de care dispune un om pe zi este fatal limitat, ce mai poate rămâne bibliotecei, când în anii cei mai potriviți asimilării intelectuale, tânărul sau tânăra face trei ore pe zi de tennis, ori de football, urmărește și cursele de cai, fatie și calcule matematice, asupra șanselor de reușită ale cailor ori asupra succeselor marilor campioni ai mingei. In atari condițiuni ne întrebăm când ar mai rămâne unui sportiv timpul de a ceti? Și când întors rupt de oboseală de pe câmpul de antrenament ar putea fi el capabil să savureze aroma poesiei, care cere reculegere și atitudine olimpiană, care în fond este un minimum de înfrigurare nervoasă și maximum de odihnă? Cunoaștem argumentele cari susțin viața în aer liber, și înțelegem că pot fi epoci istorice în cari neigiena să se unească cu ignoranța, cum e cazul veacului de mijloc, dar este imposibil ca cel devotat numai vieței musculare să poată fi și un intelectual, un pasionat al cărței, un fanatic al jocului de gânduri în aer... închis!* Sportul nu este contrar desigur intensificărei spirituale, și culturei mentale, dar el trebue utilizat ca un derivativ, ca un accesoriu, ca un regim medical la care ești (Continuarea în pagina 4rO) Retractăm Datorăm o retractare parțială și nu vrem să întârziem, deoarece momentul este extrem de oportun. Nu de mult, ocupăndu-ne de categorisirea în sporturi minore și majore, am cerut emanciparea ping-pongului. Spre a ușura situația agreabilului sport al mesei verzi, am furnizat argumente de ordin general și unul particular: cifra jucătorilor de ping pong din România. Am arătat că avem 8500 de practicanți ai tenisului în miniatură, și am insistat asupra seriozității federației de specialitate. Ori tocmai la acest capitol se referă retractarea noastră de astăzi. Cifra de 8500 este riguros exactă. Să ne permiteți,insă să ne îndoim de seriozitatea federației, de care eram convinși nu de mult. Căci să vedeți ce s'a întâmplat... In vederea campionatelor mondiale cari încep mâine la Paris, România,după ce a trimes adeziunea, a organizat campionatele naționale de ping pong, pentru selecționarea echipei reprezentative. S'au organizat disputate concursuri regionale, iar 50 din cei mai bunii jucători au venit la București pe propriile lor cheltueli, pentru participarea la probele naționale, dar mai ales cu gândul de a se impune în echipa pentru Paris. —Inutil să adăugăm că proba națională a fost viu disputată, aprig chiar, toți jucătorii căutând să se releve pentru selecționare. In general, campionatul a reușit, mai ales că a dat un randament neobișnuit, patronat fiind de ideea plecării la Paris. S’a format echipa. Nu fără lungi discuții. Jucătorii selecționați ziciți. Toți s’au preparat, au păreau reobținut concedii și erau gata de plecare. Explodează însă «bomba». Nu se mai pleacă! Știrea s’a răspândit ca fulgerul și încă într'o formă telegrafică, fără prea multe explicații. Consternare generală, cereri de explicații de peste tot. Oficialii ping pongului își pierduseră capul și tuturor le silabiseau uimiți : «nu-i para-le»... «ne au tras chiulul». Nu știm cine le-a «tras chiulul»... Un lucru însă știm, că astfel cum s’au petrecut lucrurile, avem impresia că pentru deplasarea la Paris, s’au îngrijit de toate, și-au reținut chiar camere la hotel, dar s'a uitat însă un lucru, un fleac, să-și pregătească fonduri. Și atunci dați nevoie să rectificăm, spunând că dacă ping pongul e major, federația sa este încă minoră... TA8 fi DA HIMI Arm Spre an bogdtst/on de hochei) A început antenamentul, la preajma marere ului România—Ungaria Ce se proectează pe tărâm internațional la momentul când footballul, ademenit de câteva raze de soare întârziat, se pregătește să-și reia o problematică activitate, termometrul a scăzut instantaneu sub zero, așa că a scos la iveală, mai curând decât se spera, sezonul hockey-ului pe ghiață. Pentru bucureștenii amatori de spectacole sportive, pauza obișnuită dintre sfârșitul sezonului de toamnă și începutul celui de iarnă, constituia fără îndoială un adevărat calvar. Pentru că footballul nu îndrăznește, decât foarte rar, să-și prelungească activitatea după terminarea campaniei, iar sporturile de iarnă se practică cu atâta timiditate, încât nu se poate susține că activitatea lor poate împlini necesitățile unui sezon sportiv. PERSPECTIVELE ANULUI ACESTA Gerul care sa lăsat zile, n’a făcut decât să în ultimele faciliteze începerea sezonului de hockey pe ghiață, care de câțiva ani constitue elementul principal al activității noastre de iarnă. Pregătirile au început însă de multă vreme și prevestesc un sezon extrem de bogat care va fi fără îndoială începutul popularizării definitive a acestui sport în București. Hockey-ul prins fără îndoială și tinde să dea vină din ce în ce mai apreciat- Asta nu înseamnă însă că și-a ajuns țelul final, de vreme ce procentul de spectatori pe care l-a recrutat în campaniile trecute n’a atins încă nivelul care să-i asigure o dezvoltare lipsită de greutăți. Pentru că acest sport nu poate trăi în condițiuni normale decât dacă i se asigură o perfectă susținere materială-Hockey-ul nostru are nevoie, pentru a realiza progresul care să-i Îngădue dobândirea popularității, de întâlniri de mare anvergură, de pe urma cărora se realizează un dublu efect: se formează noui spectatori și se cizelează calitățile tehnice ale jucătorilor cari pe zi ce trece devin tot mai desăvârșiți mânuitori ai crosser. UN mare program de matCHURI INTERNATIONALE .Acest lucru l-au înțeles cu prisosință conducătorii hockey-ului nostru, cari au alcătuit un mare program de întâlniri cu caracter internațional. Și a cărui desfășurare va avea loc în cea mai mare măsură pe patinoarul dinn București, deși Clujul și Cernăuții sunt centre destul de importante ale hockey-ului românesc. In această ordine de idei, preocuparea cea mai presantă este matchul ROMANIA _ UNGARIA Care va avea loc la 21 Decembrie în București și care va constitui fără îndoialîi evenimentul de căpetenie al sezonului românesc de hockey pe ghiață. Căci, în hockey-ul internațional, vecinii noștri dețin un loc de frunte, pe care I au câștigat după o serie de performanțe de mare anvergură. De altfel, echipele ungare de club caridne-au vizitat, au evidențiat o clasă superioară în acest sport, pe care-l practică după perceptele cele mai noni. Partida aceasta , pentru care au și început pregătirile, a fost definitiv angajată, așa că nu rămâne decât să se găsească cea mai bună formație românească în măsură să-i opună o rezistență onorabilă. Sezonul internațional se va deschide propriu zis cu o săptămână mai înainte, căci la 16 Decembrie va juca în București puternica formație a Ferencvaros-ului din Budapesta contra Telefon Clubului și probabil contra unei echipe bucureștene selecționate. De asemeni se duc tratative pentru două matchuri pe care urmează să le susțină la București la 28 și 29 Ianuarie, puternica echipă Sparta din Praga, una din cele mai bune formații ale Cehoslovaciei. ALTE PROECTE Tennis Clubul la rândul său are în perspectivă o serie de dispute cu câteva din cele mai bune echipe europene, din Austria, Italia, Cehoslovacia și Polonia. Nu s’a semnat încă nici un contract precis, însă cei în drept lasă să se înțeleagă că partidele pe cari le vor pune pe picioare, vor întrece tot ceea ce s’a făcut până acum în materie de hockey internațional la București. A ÎNCEPUT ANTRENAMENTUL Patinoarul artificial care s’a deschis ori, a dat posibilitate multor jucători să facă un prim antrenament de acomodare. Au evoluat insă, ca nici odată, aproape numai vedete, ceea ce denotă în primul rând că pregătirea în vederea marilor dispute internaționale a început să preocupe foarte serios pe conducătorii cluburilor mari. Câteva declarații Cu acest prilej am putut sta de vorbă cu câțiva din fruntașii hockey-ului bucureștean, cari ne-au făcut declarații interesante. Astfel: Constantin Cantacuzino Căpitanul T. C. R.-ului care supraveghia antrenamentul câtorva din coechipierii săi, ne-a declarat: «Activitatea și proectele noastre sunt în funcție de patinoar. Atâta timp cât nu se va găsi formula împăciuitoare între conducătorii patinoarului și conducătorii puținelor cluburi de hockey nu se va putea realiza nimic. Dacă direcțiunea patinoarului se va arăta tot atât de rigidă ca și în trecut atunci hockey-ul nu va progresa — și deci nici numărul patinatorilor nu va crește. Așteptăm concursul patinoarului, pentru a vă putea expune proectele noastre asupra campionatului regional și național, matchale internaționale și participarea la campionatul mondial de la Milano. (Continuarea în pagina l-a) O. CANTACUZINO O nouă arenă pentru organizări de box ARENA DIN FAȚA ACTUALULUI TEREN DE FOOTBALL MACABI VA GĂZDUI LA VARA REUNIUNI DE BOX — LOCURI PENTRU 3000 DE SPECTATORI — SPAROW ȘI AXISTI PE AFIȘ IN FIECARE SAPTAMANA. Boxul a cunoscut la noi — după o perioadă de înflorire crescândă — o degringoladă vertiginoasă. Cauzele sunt multe. Una dintre ele, așa cum am arătat într-un articol recent, au fost bursele boxeurilor. Cerând necontenit burse excesive, boxeurii și-au minat singuri situația. Au încărcat bugetele reuniunilor cari pornind de la cheltueli rezonabile au ajuns la regii de aproape o jumătate de milion și au obligat pe organizatori să pună prețuri de intrare în raport cu cheltuelile. Când deja 150 de lei însă, un fotoliu de ring a ajuns la 4 sau 500 partida era pierdută. Spectatorii s’au împuținat necontenit. Deficiturile s’au ținut lanț. Și boxul a ajuns la situația de astăzi. ARENELE Este indiscutabil deci, că o parte din vina stopării oricărei activități pugilistice la noi, revine boxeurilor. Tot atât de adevărat este însă că și alte elemente au contribuit la această stopare. Printre acestea, și lipsa de arene. Iarna nu se mai poate organiza decât în săli mici: Roxy, Barascheum sau Constructori. Mult prea neîncăpătoare, pentru a putea găzdui altceva decât reuniuni fără pretenții. Amatoare, sau cel mult mixte. Cu unul sau două matchuri profesioniste (fici să nu necesite cheltueli prea mari. Dar chiar vara. Singurul teren propice unor organizări de anvergură sunt Arenele Romane. Pentru a-și asigura Arenele, organizatorii s-au concurat, închiriindu-le aproape întotdeauna pentru mai multe organizări și ridicândule chiria până la aproape de 3 ori chiria lor inițială. S’a creat astfel un fel de monopol scump al singurei arene unde se putea organiza. Oneros pentru organizatorul care și le asigura deobiceiu pentru o vară întreagă. Și mărginind numărul organizatorilor la unul singur. Acela care dispunea de Arene O NOUA ARENA Această lacună din activitatea boxului la noi este pe cale să fie acoperită. După cercetări plimbate prin toate periferiile Capitalei, organizatorii au descoperit însfârșit un teren care poate să adăpostească reuniuni de box. Terenul acesta este situat în fața actualei arene de football Macabi. Pe Calea Dudești. Este proprietatea clubului Macabi și va fi întrebuințat exclusiv pentru box. LUCRĂRILE ÎNCEP LA PRIMAVARA Lucrările de amenajare a terenului vor începe la primăvară. Se va construi o tribună circulară de lemn în amfiteatru, pentru 3000 de spectatori. Toate cheltuelile vor fi suportate de clubul Macabi, care-și va asuma și sarcina de organizator. SPAROW ȘI AXIOTI PE AFIȘ Bineînțeles că se vor organiza reuniuni importante. Cum însă, după cheltuelile extrem de importante pe cari le necesită lucrările de amenajare, a terenului, asociația Macabi nu vrea să ia asupră-și și riscurile organizărilor, se va face — pentru prima oară la noi — un acord între organizatori și boxeuri. Boxeurii vor trage la rețetă. In cazul când nu veți pleca în America, Spakow va figura săptămânal, alături de Axaciti, care înainte de a pleca la Paris, s’a declarat de acord cu noua formulă de nrganizări, REP. Vineri * Decembrie »933 Da ing. Costacea și cazul Penescu O declarație a conducătorului clubului P. T. .T ---------00------- Redactorul nostru de specialitate se ocupă în altă parte a ziarului de cazul Penescu, devenit astăzi subiectul la ordinea zilei. Faptele imputate acestui membru al P. T. T.-ului și sancționate de Federale, precum și cele imputate prin presă însuși clubului, pe care a crezut că-l poate servi printr-un fals în registrele oficiale, sunt mult prea interesante pentru a nu fi meritat să insistăm asupra lor. Pentru a cunoaște și părerea autorizată a P. T. T.-ului, pus direct și indirect în cauză, ne-am adresat d-lui îng. Costacea, care a binevoit să ne facă următoarele declarații: «Mi-a plăcut modul obiectiv în care ați tratat dv. regretabila întâmplare. Nici nu mă așteptam, de altfel, la un alt procedeu. «Penescu a comis un fals pe proprie răspundere, un fals, pe care 1 desaprobăm. Noi regretăm mai mult ca oricine că un membru al nostru s’a putut preta la o astfel de faptă necorectă, pentru că ne-am făcut întotdeauna un crez dinte o activitate cinstită pe tărâmul sportiv. «De aceia resping cu indignare insinuările publicate la tribuna liberă a ziarului «Curentul», insinuări cărora le vom da răspunsul cuvenit. 1 «Matchurile câștigate de clubul meu au fost fructul unei lupte cinstite pe teren și cine afirmă contrariul este alături de realitate. «Fapta lui Penescu, de pe urma căreia avem de suportat astăzi neplăceri pe cari nu le-am meritat ne-a dus încă odată la concluzia că *e mai bine cu un deștept la pagubă, decât cu un prost la câștig*. C. S. CAUZA $1 EFECT... — Sau de ce a fost și nu mai este — — ■" 00——■ Ne-am ocupat într'unul din numerate trecute de tragedia motociclismului românesc pe care i-a hărăzit-o cu o condamnabilă inconștiență, dragostea nețărmurită pentru ban a unui conducător înzestrat ,cu toate calitățile. In afară bineînțeles de cele necesare instituției pe care din nefericire, cl conduce încă. Și am arătat că stăpân pe un teren de închiriat și pe destinul sportiv al unor motocicliști în imposibilitate să reacționeze, a dus sportul acesta, care ăeabea începuse să se înfiripe, în prăpastia din care Dumnezeu știe cum va mai putea eși- Domnind cu puteri discreționare peste un pașalâc în care și-a permis toate extravaganțele și în care s-au adăpat gurile lihnite ale tovarășilor săi de beneficii și de competență, a reușit în mai puțin de un an să dea peste cap tot ce a putut creia natura într-unn timp aproape împătrit. Este—e drept — o performanță demnă de energia nativă a acestor oameni cari au știut să fructifice aerul și aspirațiile supușilor lor. Dar o performanță care le-a atras oprobiul atâtor oameni câștigați noului sport de aptitudinile excepționale ale câtorva elemente de vădit talent. Că încă nu li s’a spart în cap potirul plin de netrebnicie, asta-i altă chestiune. Și dacă vreți, una de oportunism. Cert este însă că mult va trebui să dea din coate și multe găuri va trebui să astupe, cei ce, inevitabil, vor urma pentru, a trage la mal o barcă pe trei sferturi înecată. Un cetitor nedumerit ne întreba mai eri printr'o nevinovată epistolă: ce-au făcut domnii dela velodrom de altfel T>vin,și cui iert care pornise așa frumos la drum Spuneți-ne și nouă, acestora cari n’avem timp să-i puricăm ! Un singur răspuns avem de dat cetitorului nostru, care vrea să știe cum devine chestiunea. Și anume : ce fel de conducători și ce fel de specialiști sunt aceia cari, după ce aduc la București pe Meynier, pe Winkler, pe Cerna și pe Bertram își permit să creadă că publicul va veni să vadă pe alde Gollmann Tella și alții, «ejusdem farinae»? Au crezut, e drept, că spectatorul bucureștean e un fel de patruped, care dacă-i arăți fânul, se duce după el Chir că fânul este în realitate cine știe ce. Că s’au păcălit de data asta, e lucru evident, de vreme ce și au tăiat o sursă importantă de beneficii, sursă de la care sugeau atâți nesățioși, atâți iluștri nechemați Dar, nu numai chestia cu fânul este singura vină a celor de la Moto- Club. Mai sunt ele și altele... SFINX Finalele campionatelor naționale se vor disputa Duminecă seara —------am bele finale să asistăm la ciocnirea „ uiniiivvantuiu, ii cum flutuiatografului Roxy, se va juca ultimul act al campionatelor naționale de box amator. Puse sub auspiciile Federației române de box, organizate de asociația sportivă Macabi și regizate de d. Radu Ottulescu, unul dintre cei mai pricepuți promotori români, competițiunile pentru titlurile naționale făgăduesc să șteargă urâta impresie lăsată de reuniunea semi-finalelor. Intrunirea de Duminecă seara i se va da de altfel un fast deosebit și atenția cuvenită, pentru că numeroșii boxeuri provinciali ce se găsesc în capitală să poată extrage învățăminte folositoare. De altfel este foarte natural ca disputele pentru centurile naționale ale exercițiului 1933/934 să se ridice deasupra nivelului obișnuit, datorită faptului că, atât probele regionale cât și cele inter-regionale au dat la iveală tot ceea ce a produs boxul amator mai bun în țară la noi. II ■ Selecționarea elementelor s’a făcut cu ajutorul persoanelor perfect competente și rezultatele întâlnirilor au fost conforme cu realitatea. Este deci de așteptat ca, în pro l unor forțe consolidate fizicește și bine pregătite din punct de vedere tehnic. Spre deosebire de ceiace s’a petrecut în trecut, Campionatele de anul acesta vor strânge în finală pe reprezentanții celor mai multe regiuni ale țării. Până în prezent, competițiunile pe țară se reduceau la simple întâlniri între două regiuni, ficum situația este cu totul, alta. La campionatele anului acestuia concurează reprezentanți ai regiunilor Muntenia, Moldova, Banat și Dobrogea, astfel că, nici titlurile naționale nu vor mai fi apanagiul bucureștenilor. Ne place să credem că finaliștii campionatelor naționale vor ști să fie la înălțimea rolului pe care sunt chemați să-l joace, și își vor face cu conștiinciozitate datoria. Ar fi de altfel de dorit ca niciun incident să nu întunece finalul competițiunilor oficiale, competițiuni începute sub auspicii dintre cele mai făgăduitoare și organizate cu prețul unor mari sacrificii. I I Succesul finalelor ar constitui o (Continuarea în pagina II-a)