Gazeta Sporturilor, februarie 1934 (nr. 1293-1300)

1934-02-02 / nr. 1293

ANUL XII. No. 1293 ABONAMENTE Pe un an ........ .........................LEI 1000 Pe șase luni......................... . . . . ... . 500 Telefon direcție 3.26.60­0’"* Aparțin fiecare lun și vineri, Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SADNV No. 2. - BUCUREȘTI.­­ Directori : B. EMILIAN și E. MUNTEANU prim redactor: N. PAPAGHEORGHE. PUBLICITATEA . DUPĂ TARIF Telefon redacție și provincie 3.26.69 Telefon administrație 3.26.60 Popasuri condamnabile .Echipa națională de hockey pe ghiață, este în drum spre Milano, orașul care găzduește anul acesta campionatele mondiale. In­ mod nor­mal, reprezentanții noștri ar fi tre­buit să ajungă mai de mult. Dar, repetăm, asta în mod normal. Pen­­tru că hockey-ul își are și el anor­­malitățile sale, ținând de o lege e­­gală pentru toți. Așa că era exclus să facă excepție fericită, pentru­­că... ar fi fost lipsit de «charm». Așa­dar, hockeyiștii,noștri n’au poposit, încă, la Milano, unde cam­pionatele își încep depănarea firu­lui migălos poimâine...... Duminică, pentru că s’au oprit în drum la Lju­bljana pentru un match­eu nu știm cine și a doua zi la Cortina d’Am­pezzo, cu «e jusdem farinae»... Dar noi i-am fi vrut totuși la Milano, pentru că așa cere bunul simț și mai ales prevederea, care în sport contează cel puțin tot atât cât un popas de agrement sau de... altce­va. S’au oprit, au jucat și vor fi pe patinoarul din Milano, probabil Duminică în zori, dacă nu chiar la câteva minute înaintea primului match. Aici e buba. Noi știam, din experiențele ante­rioare, că în materie de hockey a­­vem o mare calitate : o energie de neînfrânt, o forță fizică apreciabi­lă și o dorință neegalată de a do­bândi victorii. Calități care supli­nesc adesea cunoștințe teh­nice și rutina. Urma așa­dar, ca în compe­tiția mondială, în care sorții s-ar putea să ne arunce chiar dintru în­ceput în brațele Canadei sau ale Statelor Unite, să ne prezentăm cu forțe fizice intacte, adică în pleni­tudinea mijloacelor cu cari am pu­tea apăra cu demnitate culorile noastre naționale. Și pentru asta s’ar fi­­ impus să­ fim­­ cu cel puțin două zile mai devreme la Milano, mai ales că organizatorii de acolo prevăzuseră acest lucru, rezervând, pe banii lor, hotel, masă și cele­lalte. Așa ar fi fost normal, mai ales că până la Milano e cale lungă ,și în clasa III-a nu se căsătorește prea comod. Noi însă ne-am oprit puțin la Ljubljana pentru a înspăimân­ta pe iugoslavi cu marea noastră știință hockeystă, ne-am abătut pe la Cortina d’Ampezzo, undeva prin Alpi, pentru a schilodi în vre­o în­­căerare fără sens pe vre­unul din echipă și am fi poposit și pe cine știe unde, dacă n’ar fi trebuit mu­­sai să fim la Milano înaintea dis­putării primului match din cam­pionatul mondial - -----............­E foarte frumos să călătorești prin țări străine, să te oprești pe unde-i mai frumos, să joci hockey cu cine-ți iese în cale, cu cine te poftește, sau bu­ciile te plătește. Dar asta când te numești Canada sau chiar Statele Unite, când ai profesioniști cari nu-și fleșcăesc e­­nergia după un singur match și când ești sigur că nu te fac de râs, oricât ai fi de nedormit și oricât ți-ai fi înșelat somnul prin vagoa­nele trenurilor internaționale. Când însă o echipă reprezintă cu­lorile unei țări care trebue să dea din coate pentru a ajunge să se afle că și ea practică un anume sport, nu-i sunt permise luxurile pe cari și le-a permis echipa­­ Ro­mâniei la Ljubljana și la Cortina d Ampezzo. Se vor găsi scuze sufi­ciente pentru că așa e românul, nu greșește­ fără motiv. Se va argu­menta, fără îndoială, că s’a plecat cu bani puțini și că erau necesare popasurile pentru alimentarea vis­tieriei călătoare. Când noi știm însă că acei bani puțini cu cari s’a plecat erau fruc­­­tul milogelii pe la cei cu bani mai mulți, ne întrebăm dacă nu era mai eficace un surplus de milogenia aici la București, decât întârzierile condamnabile în Iugoslavia și în Alpii italieni. Așa că, motivul e­­sențial cade înainte de a fi fost proptit pe inevitabilele sale pi­cioare. . . . . . • . Evident, nu a crezut nimeni, la nici un moment, că România ar putea face cine știe ce ispravă co­losală la Milano. Dar, de vreme ce am plecat, nu ne era permis să ne diminuăm șansele, multe, puține, câte au fost, nici măcar cu o miime. Și asta, pentru că așa cere orgo­liul național, așa cere bunul simț, și așa cere respectul față de cei cari palpită aici, la fel de intere­sați sufletește ca și acei cari luptă acolo... SFINX Mil­ki Kiolt . Intr'un volum intitulat «In jurul ringului», Tristan Bernard a colec­ționat acum câțiva ani cele mai reu­șite anecdote din viața boxeurilor. Unele autentice• Altele improvi­zate. . Toate însă extrem de savuroase, divulgând superstițiile marilor cam­pioni și descoperite cu colaborarea lui Lepp .Lee, biograful acesta in­comparabil al tuturor, pugiliștilor de renume mondial.­­Nu este vorba aici de o traducere a volumului lui Tristan Bernard. Deși, cândva vom transcrie­­ totuși câteva din cele mai reușite detalii din viața intimă a foștilor campio­ni mondiali, intenționăm numai să subliniem succesul pe care l-a repurtat, la a­­pariție, volumul lui Tristan Bernard, instaurat în sezonul acela literar, drept campion prin sc. o. al tuturor încercărilor franceze, cu intenții u­­moristice [UNK] ‘ Anecdotele, în legătură cu marii campioni sportivi, au făcut de-atin­­cea serie. ’ De fiecare dintre *ași* s'a remar­cat o­ gluma. $i‘ gluma aceasta parcurs într’un timp record, parcur­­­sul unei popularizări extrem de ra­pide-Un exemplu,.. ..­­. *• .vj In epoca în care Schmeling își statornicise prestigiul de campion invincibil, Berlinul a lansat urmă­toarea rachetă savuroasă: într-un restaurant, Schmeling și-a scos pal­tonul — un palton a cărui blană ar fi asigurat­ existența­ pe un an a u­­nei întregi familii neînstărite — și fiindcă nu avea unde să-l plaseze pe lângă el, l-a agățat într’un euer mai departe, cu următorul avertisment: «Paltonul lui Max­ Schmeling, cam­pionul lumii la box». Sigur­ că nu va îndrăzni nimeni să i se atingă de blană, Schmeling a mâncat liniștit. A băut. A citit zia­rele. Și a întârziat la masă aproape o oră. Cu tot avertismentul însă, palto­nul i-a dispărut. Iar în locul lui, a găsit o scrisoare de mulțumiri cu următorii termeni: «Mulțumesc pentru palton: Nurmi, campionul lumii... la fugă». Anecdota a făcut crossul tuturor ziarelor — sportive, politice sau lite­rare — și a fixat pentru o clipă aten­ta generală asupra sportului- Un serviciu, deci, admirabil. De atunci am întâlnit alte anec­­dote în legătură cu sportul. Mai bu­ne sau mai rele. Nu are importanță. Din ce în ce mai multe însă. Gradând febra, care bântuia din ce în ce mai nereținut pe tot globul și care a­­nunță o epidemie din ce în ce mai înlănțuit­oare și mai incurabilă : SPORTUL! Zilele trecute, ziarele italiene au arborat și ele prima capitulare pe primă pagină chiar. Alături de criza de guvern din Franța și de ultimul discurs al lui Mussolini — o anecdotă sportivă. Conținutul nu este extraordinar. Bernardini, unul din cei mai cu­noscuți footballiști italieni, a fost Victima unui furt. I s-a furat auto­mobilul (remarcați că în Italia, ma­rii footballiști au automobile). Toate cercetările poliției au ră­mas infructuoase- Cazul fusese eti­chetat. Trei zile mai târziu, însă, Bernar­­dini și-a găsit mașina în fața casei, escortat de următoarea scrisoare explicativă: «Am găsit în automobil carnetul de chauffeur, cu numele dv. Nu pot lua mașina unuia din cei mai buni jucători ai echipei noastre naționale: Bernardini. V’o. restituesc ’ GF.F (Continuarea in pagina 2 ’a) DeterM to jijj, Panaitopol Președintele Federației române de box ,Belger campionatele europene de la Bu­dapesta, succesele și înfrângerile boxeurilor vniân­i în spus, situația boxului profesionist în România și despre marile organizări în domeniul sportu­lui feroviar ?­­ ■ ■ 1 Deși boxul românesc trece prin­­tr’o perioadă de dezolantă depre­siune în țară, totuși grație activită­ții desfășurată pe ringurile apuse­ne de câțiva din cei mai de seama reprezentanți ai săi, se menține în­că în actualitate. Și dă foarte mult de lucru presei de peste hotare, mai mult chiar decât nouă. Am avut un fericit prilej să dis­cutăm despre box și altele, ca unul din cei mai calificați să ne spună lucruri interesante. Și nu am scă­pat acest prilej, deși am trebuit să răpim un timp extrem de prețios unui om ocupat fără întrerupere de la 8 dimineața până la 12 noap­tea. Cu d. ing. Panaitopol o convor­bire este însă o delectare și insis­tența gazetărească pentru a o obți­ne, este răsplătită din belșug. Președintele Federației române de box și-a creiat faima unui om al realităților. Detestă vorbăria goală, detestă pe cei cari palavra­gesc și prețuește așa cum trebue, fapta. In cele câteva minute cât s-am putut rupe din activitatea mi­găloasă pe care o desfășoară la di­recția tracțiunii din C. F. R. unde dirijează de dimineața până seara, această convingere a noastră a că­pătat o și mai mare consistență.­­ Convorbirea a purtat, evident, a­­supra actualității pugilistice româ­nești. Și a ajuns, inevitabil, la bănetul căruia d-sa îi acordă pre­cădere, pentru siropuri :«b»ív­ea-i întrevede roadele cu adevărat bi­nefăcătoare pentru sportul româ­nesc : participarea României la campionatele europene de box a­­mator dela Budapesta. Iată ce­re a declarat d *a fa a­­ceastă chestiune: «Nerăbdarea cu care așteptăm campionatele dela Budapesta este legitimată, fără îndoială, de spe­ranțele îndreptățite pe cari le pu­nem în calitățile boxului amator românesc. Avem un material brut excelent, care, dacă va reuși să a­­jungă în preajma campionatelor la forma corespunzătoare, va fructifi­ca fără îndoială năzuințele noastre într’un succes binemerit. Federa­ția română de box a aerdat aten­ția deplină acestui evenient, nu­mind o comisie de seleáonare ca­re lucrează cu tragere de inimă la înjghebarea celui mai bun lot ro­mânesc. Iar ca principal obiectiv, avem menținerea în formă a even­tualilor selecționați, prin organiza­rea unor reuniuni speciale până în preajma deplasării la Budapesta, pentru a avea încredințarea depli­nă ca boxeurile cari vor reprezenta culorile românești vor fi și în ple-sl­LUULUIU “Ililistra.v’jOJa .­­ . . ESCURSIA «GAZEOffil SPORTU­RILOR» UN BUN STIMULENT PENTRU BOXEURI «Am luat cunoștință cu mare plă­cere de intenția lăudabilă a ziaru­lui dv. de a organiza cu prilejul campionatelor, o iscursie la Buda­pesta a cetitorilor săi. Faptul că e­­forturile reprezentanților sportului românesc vor fi încurajate entuzi­ast de câteva sute de­ români, con­­stitue fără îndoială un aport de ma­re preț, care va apăsa greu în ba­lanța succesului nostru­. Astfel de escursii se fac în mod curent aiu­rea și sunt fericit să constat că «Gazeta Sporturilor» nu scapă un singur prilej de a fi în ritmul vre­­mei și a contribui cu mijloacele cari îi stau la dispoziție, să ajute la progresul sportului românesc. Pen­tru că este un lucru știut de toți și verificat cu prisosință adesea, că încurajarea celor de acasă este sti­mulentul cel mai puternic pentru sportivii cari luptă pe meleaguri străine. ȘI CEVA DESPRE CRIZA După cum era și natural, convorbi­rea a atins și o problemă mai puțin­, presantă, dar îndeosebi de gravă: criza boxului profesionist- D. ing. Panaitopol, care a studiat foarte mi­nuțios datele acestei probleme ne de­clară: «Nici nu se putea ca boxul să nu fie și el atins de criza generală. Este un fenomen economic inevita­bil, dar ale cărui consecințe ar fi putut fi întrucâtva atenuate, dacă nu s’ar fi produs un concurs nefe­ricit de împrejurări. In primul rând, lipsa unei săli spațioase a fost o lovitură funestă pentru bo­xul profesionist, care nu-și poate duce zilele de azi pe mâine dacă n’are cel puțin utilajul necesar. Apoi, faptul că boxeurii profesio­niști n’au înțeles să reducă din pretențiunile materiale, pretinzând burse ca în­­ vremurile de belșug, nu tăcut decât să accentueze efec­tele dezastruoase ale crizei. Așa că, în afară de dușmanul inerent și care face ravagii peste tot, profe­sionismul pugilistic românesc are pe ai săi, indigeni și... im­placabili. Dacă va reuși să scape de ei, criza economică va fi mai ușor de înfruntat. Și am speranța că va reuși, dacă nu din alt motiv, cel puțin din inevitabilul spirit de con­servare ... «Că încă s’ar găsi public pentru box, dovada ne-au făcut-o recentele campionate de la Roxy, unde aflu­ența a fost atât de mare, încât bi­(Continuarea în pagina II-a) România la campionatul mondial 1­00---—-­ — Concursurile Încep Duminecă la Milano — Duminecă încep la Milano campio­natele mondiale de hockey pe ghiață. Italienii, organizatori admirabili în toate domeniile de activitate sportivă, au asigurat participarea celor mai bune echipe din lume, printre care o excelentă echipă a Canadei, alta a Americei precum și reprezentativele statelor din Europa Centrală și Occi­dentala. România, care­ în ultimii ani nu a lipsit niciodată de la campionatul mondial, este și de astă dată prezentă. Și ca și în alți ani, parti­ciparea României va însem­­na o serie de înfrângeri mai mult sau mai puțin contondente. Jucătorii noș­tri vor primi cu stoicismul cu care a­u știut să primeas­că totdeauna de la 5 până la DE HOCKEY 17 puncte, și vor reveni a­­casă radioși și... cu cele mai bune impresii. In afară de faptul că aceste cam­pionate ne interesează direct prin faptul (mai mult sau mai puțin ni­merit) prezenței reprezentanților noș­tri, campionatele mondiale de la Mi­lano interesează pentru valoarea­ echipelor participante ca și pentru rezultatele instructive ce se vor rea­liza. România va aduce în luptă ur­mătorul efectiv: Portar: Rab­i. Fundași: Polizu, Buia. Linia I: Cantacuzino, Botez, Rabi­novich Linia II: Anastasia, Țicu, Văraru. Formația aceasta, va trebui să de­pună eforturi mari pentru a ceda cât mai onorabil. bobsleigh Campionatele mondiale de DELA ENGELBERG — Locotenentul Al. Papiană își va apăra titlul — Ochii întregii lumi sunt ațintiți a­­supra localității hivernale, Engel­­berg, unde mâine Sâmbătă, și Du­minecă se vor juca ultimele două scene ale campionatelor mondiale de sporturi de iarnă. Stațiunea elvețiană evocă pentru noi românii, alte două localități cari au dus faim­a tricolorului nostru. Lake Placid și Schreiberhau sunt cele x dou­ă localități de iarnă de eari sunt legate cele mai faimoase is­prăvi românești reușite în domeniul bobsleighului. Localestentu­l Al. Pap­ana a izbutit în 1932 să arboreze stin­dardul românesc pe tabloul recor­durilor mondiale stabilite pe pârtia de la Lake Placid și tot lui se dato­­rește aducerea în patrimoniul Ro­mâniei a primului titlu de campion mondial, la Schreiberhau, în 1933. Dispută aprigă in perspec­­t,, ,tină t la iubire Reprezentantul nostru, împreună cu ceilalți compatrioți cari au pără­sit țara cu dorința fermă de a nu lăsa să treacă granița un titlu atât de invidiat, nu ignorează greaua sar­cină ce și-au asumat, și își dau per­fect de buna seama cât este de apri­gă lupta la care vor lua parte. Dis­puta va fi cum nu se poate mai în­verșunată. Reprezentanții noștri au adversari cari nu uită că românii i-au eclipsat mai puțin acum doi ani și complect anul trecut. La Engelberg lupta va fi mult mai aprigă decât la Schreiberbau, unde superioritatea românilor a con­tribuit la demoralizarea celorlalți concurenți Participă 14 națiuni­­. Plaiurile localității Engelberg sunt zilnic străbătute de bob­euri grăbiți. Fiecare echipaj caută să so­sească la start cu un minut mai de­vreme, spre a avea siguranța că performanțele reușite la antrena­ment, nu vor fi cunoscute de ad­versari. Și, în luptă și-au înscris nu­mele, nici mai mult nici mai puțin de 18 bob-uri, reprezentând 14 na­țiuni. Cifrele sunt destul de conclu­dente spre a nu mai fi nevoe să in­sistăm asupra importanței competi­­țiunii. Reprezentanții României Culorile românești vor fi purtate de două echipaje: locot. A- Papană va avea de co­echipier pe căp. Hu­bert, în tovărășia căruia a cucerit, anul trecut, campionatul mondial, iar ing. Alexandru Frim va face e­­chipa cu Zână sau, în căzui când această formație nu va da satisfac­ție la antrenamentul de astăzi, căp. Emil­­ Anghelescu, cel de al doilea clasat în campionatele mondiale de la Gar­misch Partenkirchen va pri­mi sarcina, împreună cu un co­e­chipier al său, să formeze a doua echipă reprezentativă a României. Șansele românilor . . . .­ , . . . ,* t­t­r ,v­. sunt mari, datorită prezenței start a campionilor mondiali Papa­la­nă și Hubert. Dacă, ghinionul nu se va juca o festă, nu vedem ce ar pu­tea împiedica pe acești vajnici apă­rători ai intereselor noastre, să ree­diteze isprava de anul trecut­­’■ : Jenny Bu­rtiifrescu LOCOT. AL. PAPANA 0 nouă victorie a C.A.O.­­ului în Franța r­i 1 ■ [UNK]im l­ TATILE, 1. — Azi a jucat în localitate C. A. O contra S. C. Lyon. După un match în care au condus tot timpul, orădenii au învins cu 7—2. La pauză rezultatul era 1—0 pentru C. A. O.­­. Victoria echipei româ­nești a produs o foarte bu­­­­nă impresie. Vineri 2 Februarie 1514 Prima reuniune de box . După o pauză, care părea să nu mai aibă sfârșit, boxul profesionist își reclamă­ — din nou — dreptul la viață. In ceea ce ne privește, salutăm cu bucurie inaugurarea sezonului de box profesionist, cu atât mai mult cu cât beneficiul primei reuniuni este destinat măririi fondului, insti­tuit de federație, pentru­ trimiterea unei echipe de boxeuri amatori la Budapesta, ca să participe la cam­pionatul Europei, care va avea loc în capitala Ungariei între 5 și 15 Aprilie. Nu am vrea însă, ca încercarea pe care o face gruparea «Tirul», Du­minecă, la sala Gib, să fie izolată. Fiindcă lucrul acesta ar micșora într’o oarecare măsură gestul con­ducătorilor acestei asociațiuni spor­tive. Dacă și-a luat asupra sa, sarcina, de a reda viață boxului profesionist să meargă până la capăt, fără șo­văire. 1 Mai ales la prețurile de acuma!.» VEDETA Programul reuniune­ de Duminică conține toate elementele u­nui frâne succes,­­ începând cu material vedetă și sfârșind cu preliminarele toate în­tâlnirile sunt bine echilibrate, de natură să suscite un v în interes. • Este departe dar de a fi surprin­zătoare, curiozitatea stârnită de a­­ceastă reuniune și afluența cari își rețin din vreme locuri celor, la librăria «Alcalay». Bine­înțeles însă, că reintrarea lui Mielu Coculescu constitue atrac­ția cea mai mare a reuniunii. Campionul nostru național este— ori ce s’ar spune — unul din cei mai populari boxeuri. Stilul său, corectitudinea sa in ring, spectaculozitatea boxului său și mai presus de toate valoarea sa pugilistică, i-au câștigat o netăgă­­­duită notorietate în lumea sportivi­lor noștri: întâlnirea sa cu ungurul Al. Sán­dor, fost campion amator al Euro­pei, ne va da ocazia să controlăm forma sa actuală și să apreciem po­sibilitățile sale față de un om, care a reușit să termine la egalitate — la Paris — cu campionul Franței, Dewancker. (Continuarea în pag. 11-a) internațională anului al. SÁNDOR Ungur. — Fost campion amator al­­ Europei Diiii hi I­rai un «■ [UNK] [UNK] [UNK] mmm» — Contestația d-lui Chirceanu a fost admisă. O comisie districtuală interimară. Nouă alegeri la 4 Martie — , In ședința de Luni seara a ligii de Sud s’a luat în discuție contesta­ția d-lui C. Chiriceanu, reprezentan­tul Sportului Studențesc, împotriva modului cum s’au desfășurat alege­rile districtului București, în toam­na trecută. Comitetul ligii, recunoscând juste­țea contestației, a admis-o, a dizol­vat districtul și a hotărât noul ale­geri districtuale. Iată acum­, amănunțit, substratul a­­cestei afaceri. O mica eroare». In toamnă, când au avut loc alege­­rile, d. Chiriceanu care deținea un im­portant număr de mandate și inten­ționa­ să sprijine o listă proprie, s’a prezentat în adunare la ora 10 dimi­neața, supunând adunării această nouă listă de candidaturi. Biroul adunării, în speță de căpitan Dumitrescu, a arătat d-lui Chiri­ceanu că nu se poate depune nici o listă, deoarece adunarea a fost convocată pentru ora 9. La 10 era deci prea târziu. i D. Chiriceanu a primit vestea re­semnat și s’a retras din ședință. , Ulterior, a aflat însă »» t fapt senzațional. Adunarea­ fusese într’adevăr convoca­tă pentru ora 9. Dar pentru 9 seara... D. Chiriceanu, cum e și natural, a contestat alegerile. Contestația nu s'a putut judeca decât acum, când s’a constituit liga de Sud. O comisie interimară Liga a constatat veracitatea con­testației și a hotărât anularea ale­gerilor din toamnă, fixând noile a­­legeri pentru ziua de 4 Martie. Până la această dată, lucrările dis­trictului vor fi girate de o comisie interimară formată din d-nii : Căp. C. Dumitrescu, Paul Bandi și Al. Mavrescu.

Next