Gazeta Sporturilor, mai 1934 (nr. 1323-1344)

1934-05-02 / nr. 1323

ABONAMENTE Pe un an................................ . . . . LEI 1000 Pe șase luni...................................... 500 Telefon direcție 3.26.60 Apare in fiecare luni, miercuri și vineri Birourile: STRADA INGINER ANEIIEL SALIGMY No. 2. — BUCUREȘTI. Directori: F. EMILIAN și E. MUNTEANU Prim redactor: N. PAPA GHEORGHE. PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Telefon redacție și provincie 3.26.69 Telefon administrație 3.26.60 Cu d. John Langen^ despre football I .IBr­*. ..Min!! JE­H I A ÜT5W& fit? STS B« *T% ^ ^T, tf'îo M­B«. ■ ■»«« CA joacă footballul în diferite amploarea matchului România— Iugoslavia a fost enormă accentua­tă de faptul că arbitrajul a fost în­credințat unuia din cei mai mari arbitri din Europa: d. John Lan­­genus. Spectatorii s’au convins de acest lucru după primele interven­ții ale distinsului referee, iar arbi­trii noștri au fost uluiți de sigu­ranța aprecierilor și justețea pena­lizărilor. Una din atracțiile extra­ordinare ale matchului de Dumine­că, ce a impresionat în mod ne­maipomenit, a fost arbitrajul. 20.000 de spectatori au părăsit sta­dionul O. N. E. F. cu impresiile cele mai variate despre match și jucă­tori. Unanimă a fost însă aprecierea că am asistat la o demonstrație de ar­bitraj și rar lucru când publicul părăsește stadionul fără să poată reproșa arbitrului cea mai insigni­fiantă scăpare. Personalitatea d-lui John Lange­­nus a permis anticipări entuziaste cari au fost confirmate în între­gime. Venirea belgianului a amplificat importanța întâlnirei cu Iugosla­via, dar nu a însemnat numai un ar­bitraj desăvârșit într’un match foarte dificil, ci un excelent servi­ciu adus propagandei noastre în străinătate. D. John Langenus pe lângă oca­ziile cari le are de a comunica im­presiile de călătorie în toate colțu­rile lumii unde e chemat să oficieze, va servi propagandei prin rolul care îl are în publicistica belgiană. Redactor la ziarul de mare tiraj, Handelsblad» din Anvers, d-sa va publica o serie de articole asupra României, în care scop a cules date statistice oficiale. Cauza sportivă românească va fi fi ea servită. D. Langenus este pri­mul redactor al ziarului «Sport­severt», oficiosul federației belgiene de football, unde va publica impre­siile culese în lumea sportului ro­mânesc. In cursul unei vizite pe care ne-a făcut-o la redacție, d. Langenus ne-a întreținut cu amintiri și constatări de un deosebit interes. PRIMUL MATCH «Am arbitrat primul match la vârsta de 17 ani. «îmi reamintesc, cum am făcut numeroase greșeli și mai ales cum am nemulțumit echipa învinsă, în care figurau trei d­in colegii mei de liceu. Critica a fost foarte severă cu mine. Nu m’am descurajat însă. «Am continuat să joc in echipa Anvers F. C., unde am ocupat pos­tul de fundaș. Concomitent cu ac­tivitatea de jucător, am studiat toate problemele de arbitraj și m’am servit în special de documen­tatele manuale engleze. La vârsta de 20 ani am fost arbitru federal și mult mai târziu am început ca­riera internațională». PRIMUL MATCH INTERNA­TIONAL «După ce condusesem întâlnirea Pa­ris—Luxemburg, am fost chemat în capitala Franței, unde am condus ÎAnalia—Franța. «D­e atunci am fost chemat în di­ferite colțuri ale globului, încât Duminecă am condus al 52-lea match international. «Am cules în aceste matchuri im­presii diferite. «De pildă, cel mai frumos stadion îl are Viena, cel mai mare Monte­video și cred că nu exagerez când afirm că CEL MAI BUN CAMP DE JOC IL AVEȚI LA BUCU­REȘTI. «De publicul care l-am cunoscut peste tot n’aș vrea să vorbesc. E de subliniat însă că un public Ca cel din Anglia și Scoția nu am văzut nicăeri. Sportiv, urban, nu judecă niciodată jucătorii sau arbitrii. Aplauze sau strigăte de entuziasm poți auzi în Anglia, huidueli nici­odată, MATCHURI GRELE, B MATCHURI UȘOARE «E drept e și atitudinea publicului depinde și de arbitru. Nu este însă mai puțin adevărat că publicul are simpatii și ar vrea să vadă în re­feree unul oare să-i ajute simpa­­tizații. «Datoria primordială a arbitrului este să considere toate matchurile la fel de grele și să le dea o aten­țiune egală. Mulți arbitri car î păcat din cauză că la matchurile lipsite de importanță nu-și concen­trează atenția. ANTRENAMENTUL ȘI REGI­MUL ARBITRULUI «Vă veți mira, dar cred că arbi­trii trebue să se antreneze și să păstreze un anumit regim, lucruri necesare unui om care prestează un ef­ort fizic de mare răspundere. «Odată pe săptămână fac o ședin­ță de educația fizică, destul de se­veră. «In ajunul matchului nu mă culc un minut mai târziu de 11, iar în ziua jocului nu consum nici un fel de alcool. Dejunul se compune din­­tr’un singur fel de mâncare și mai multe ceaiuri. «Toate acestea îmi dau posibili­tatea să fiu sprinten și rezistent. «Lucrul acesta e foarte important pentru mine, deoarece eu arbitrez după ȘCOALA ENGLEZA «O consider cea mai bună și prin­­cipiul ei esențial este să fi cât u­ltif Îl­ JX V**!'*' ---- *. " ~ «V 1W plasament astfel încât să­ fi da­­ gil* re o vizibilitate ICO %. In felul a­­cesta reduci la minimum rolul ar­bitrului de linie.» PRINCIPII «Sunt de părere că nu trebue să existe concepții personale de arbi­traj. «Litera regulamentului sportiv, interpretată, trebue să ne serveas­că de călăuză. «In general arbitrii să se fereas­că de exagerări. Să nu facă din ero­nata aplicare a principiului avanta­jului, o penalizare dublă. «Mai recomand deprindă, să facă arbitrilor să se distincție între cnatul mondial, etc., etc. greșala voluntară și cea involun­tară, care nu trebue penalizată, căci de aci vin enervările publicului și mai ales ale jucătorilor. «Pe cât posibil trebuesc evitate avertismentele zgomotoase, să cre­deți că și discreția nu micșorează cu nimic eficacitatea unui avertis­ment. FOOTBAlLUL AȘA CUM SE JOACA «In călătoriile pe cari le-am făcut, am văzut footballul cel mai divers. «Cred că în Anglia se practică jocul cel mai bun. «De pildă în matchul Austria— Anglia care l-am condus la Londra, austriacii au avut momente splen­dide, nu mi-au lăsat însă impresia că ar avea aceiaș concepție asupra jocului ca britanicii. «Englezii cred în concepția atle­tică și da*aceia îmi plac mai mult, campionatul mondial .A început cu incidente. Aceasta înseamnă că promite. Dacă Argen­tina vine cu echipa cea mai bună prevăd o finală: Austria—Argen­tina. FOOTBALLUL ROMÂNESC «Plec din România cu cele mai frumoase impresii. «Ca sport am fost impresionat de înfățișarea stadionului și de matu­ritatea footballistă a echipei na­ționale». REP. LANGENUS piu mai mergem Ce fiori și ce emoții, Am și spus «la revedere», Și mă și vedeam spre Roma Stând în trenul de plăcere. Azi, aud cu stupefacție Că Biuroul Federal, Nici nu vrea ca să mai știe Ce e ara Quirinal. Imposibil să mai mergem, Fiindcă cei dela District, Mai catolici decât Papa, Sunt cu dânsul în conflict. Nu ne mai interesează Marmora de la Carrara. Tot mai fin e caldarâmul Din Pasagiu'Imobiliar­a, Știm noi apele Veneției, Și ce dulce li-e «aroma»... Ștranduri d’astea sunt și­ aicea. Ce să mai mergem la Roma ! I Ba mai mult, eu cred că-i bine Să le evităm chiar țara.„ După ce îți cară pumnii, Iți mai spune «mia cară». Că suntem urmașii Romei, E notoriu, chiar banal, Un Traian e la «Unirea», Și o stradă-i Decebal. Nu ne mai cărăm la Roma, O să-i învățăm noi minte... Ce-i tot dați cu Vaticanul Și cu alte lucruri sfinte? Dacă-i vorba de evlavie, De relicve nestimate. V’am tăiat, c'avem aicea Muntele de Pietate. Iar în ce privește ginta Cu surorile la­tine, Bucureștiul te invită: «Porno, vino tu la mine», A. NOD. Mâine se fixează programul definitiv al campionatului mondial . In ce categorie ar intra România - Mâine se întrunește la Roma, Co­misia de organizare a Campionatu­lui mondial. Sub președinția d-lui inginer Fischer, d-nii Mauro (Ita­lia) dr. Bauwens (Germania) și Ba­­rassy (Italia), vor proceda la reali­zarea ultimului act de pregătire în vederea campionatului mondial. SOLEMNITATEA Mâine dimineață va avea loc o ședință în care se va fixa sistemul de lucru, iar după masă în palatul Csu­­­cji va avea loc solemnita­tea tragerii la sorți. Aces­tei serbări i se va da o stră­lucire deosebită prin pre­zența miniștrilor plenipo­tențiari ai țarilor care par­ticipă la campio­natul mon­dial și mai ales prin faptul că de față vor fi Mussolini și ceilalți membrii ai gu­vernului italian. PARTICIPANȚII VOR FI ÎMPĂR­ȚIȚI IN DOUA CATEGORII PARIS 1 (Prin telefon de la cores­pondentul nostru). In legătură cu solemnitatea fixării programului campionatului mondial, m’am adre­sat d-lui Jules Rimet, președintele Fifei și l-am rugat să-mi dea unele indicații asupra modului cum va lucra comisia care se întrunește joi la Roma. D-sa m’a autorizat să public următoarele: «In principiu am hotărât ca cele 16 țări participante la campionatul mondial să fie împărțite în două cate­gorii. «O serie via cuprinde ță­rile «tari», iar cealaltă ță­rile «slabe». «După ce vom fixa aceste două mari grupe, se va tra­ge la sorți astfel încât în primul tur, — 27 Mai — ță­rile tari să întâlnească pe cele slabe». O. B. Din ce grupă va f­ace parte România ? Informația corespondentului no­­­stru dela Paris e cât se poate de prețioasă, deoarece, ne informează exact asupra modului cum se va a­­junge la programul primei etape a campionatului mondial. Numai că acest sistem al țărilor «tari» și «slabe» e prea elastic și nu credem că e cel mai sportiv...Mai mult socotim că este preconizat pentru salvarea anumitor aranja­mente și realizarea de rețete im­portante. Nu acesta era însă scopul campionatului mondial. Dacă ținem cont de țările care s’au calificat, în baza rezultatelor, România trebue să fie în grupa țărilor tari. Intâiu pentru că în grupa ei se afla în frun­tea clasamentului și în lotul gene­ral are o situație care-i permite o asemenea clasificare. După părerea noastră — deși socotim greșit princi­piul țărilor «tari» și «slabe» categorisirea ar trebui fă­cută în felul următori «Tari»: Austria, Italia, Cehoslovacia, Argentina, Ungaria, Spania, Brazilia și România. «Slabe»: Elveția, Franța, Germania, Suedia, Statele Unite (Mexico), Egipt, O­­landa și Belgia. Legi cari viza... D. Mihail Savi­ ne vorbește... ...despre legea Oficiului de educație a tineretu­lui român După legea de pregătire premilitară, votată și parafată, altă lege, pentru uzul viitorului, privit din punct de vedere sportiv, a fost gestată. Legea prin care se înființează — cu o pompoasă titulatură — Oficiul de Educație a Tineretului Român. Și care, după ce a trecut prin Ca­mera, se află, actualmente, la Senat, așteptând doar redeschiderea Corpuri­lor Legiuitoare, pentru a căpăta defi­nitivă forță operatorie. Cum doream ceva amănunte asupra Oh­i— — ■ viitoarei instituțiuni care va vegh­ea asupra sportului românesc, ne-am a­­dresat d-lui Mihail Savu — una dintre cele mai competente persoane, în acea­stă materie — pentru a ne lămuri. Cu amabil­itatea-i caracteristică, d. Savu ni s’a pus la dispoziție. — «Despre legea O. E. T. R.-u­lui? — «Exact».­ — «înainte de toate, să-ți dau proec­­tul de lege — aproape textul legii, căci nu cred ca modificările la Senat să fie prea importante — să-l citești». NU am executat. Dar pentru ca citi­torii să poată urmări explicațiile d-lui Sava, în cunoștință de cauză, îl dau mai jos: PROECT DE LEGE pentru înființarea Oficiului de Educa­ție a Tineretului Român 1. Dispozițiuni generale Art. 1. — Pentru educația morală, națională și fizică a tineretului de ambele sexe până la 18 ani, în con­formitate cu dispozițiunile legii învă­țământului primar și secundar precum și pentru coordonarea și controlul acti­vităților similare ale Instituțiilor de Stat și particulare, se înființează pe fan­i,«* *•­*’ ’ ‘ —1 T—j«....oi c'nit*», lor și Artelor, Oficiul de Educație a Tineretului Român (O. E. T. R.). Inițiativa particulară cu privire la educația morală, națională și fizică tineretului de ambele sexe, este liberă a a se manifesta mai departe, conform Statutelor respective, aprobate de Con­siliul Superior al C. E. T. R., sub cărui îndrumare, supraveghere și con­­­trol, intră în mod obligator. II. Conducere și organizare Art. 2. — Conducerea C. E. T. R. se face de către: a) Un Consiliu superior de îndruma­re, care va lucra sub Președenția Ma­iestății Sale Regelui, compus din: Primul ministru Ministrul Instrucțiunei, Cultelor și Artelor Ministrul Apărărei Naționale Directorul general al C­N. E. F. Reprezentantul Cercetașilor Români Reprezentanta Cercetașelor Române (Continuarea în pagina II-a). M. SAVU Spakow a plecat o seara la Viena_ ...pentru material cu Lazek. Matchul Schwartz a fost anulat. O declarație Aseară, la ora 6 și 35, Moțl Spakow a plecat cu rapidul Dacia la Viena, unde va fi opus Vineri seara austria­cului Lazek. In gară, numai câțiva prieteni de aproape, ai lui Moți, d. Coco Safrin, d. Radu Ottulescu, soția lui Spakow, Marcu, Nour... Și bine­înțeles, Moți, sosit la ora 6, direct de la hipodromul Floreasca... O DECLARAȚIE Câteva minute înainte de plecarea trenului — între o ultimă recomanda­­ție a lui Piri (soția lui Spakow) și un sfint a lui Marcu — l-am putut seches­­tra pe Moll pentru o fracțiune de in­terview. — Ce crezi despre matchul de la Viena? — Nu-l cunosc pe Lazek. Nu știu deci cât este de bun. Am neapărată nevoie de victoria aceasta, deschiderii stagiunii pugilistice înaintea dela Arene. — La ce greutate a fost angajat mat­chul? — La 83 k­ilograme. — Faci greutatea? O pauză în decursul căreia Moți face eforturi să combine un răspuns nesincer. Apoi îmi răspunde evasiv. — Da!... — Cu o cură indispensabilă de slă­bire! îl compleetează de Coco Sufrin. — Dică Schmartz de ce nu pleacă? — Matchul său cu Blaho a fost a­­nunțat. DISCREȚII CONJUGALE Discuția a pilotat apoi în jurul unor detalii neinteresante, terminându-se ca o ultimă informație: — Cât timp rămâi la Viena? — Sâmbătă dimineața plec. — Prin urmare, Duminică la prânz ești în București. — Nu Duminecă! mă informează Moți, împingându-mă strategic după un stâlp al peronului. Duminecă mă opresc la Oradea ca să văd matchul de football Ripensia— C. A. O. Te rog însă să nu anunți acest lucru. Dacă află Piri îmi flace un scandal teribil!»... Flueratul strident al locomotivei țâșnit în momentul în care îi făgă­n­duisem să păstrez secretul acestei în­târzieri... De pe scara vagonului, Moțl a mai strâns încă o dată mâinile cari i se întindeau, prietenește, și a rămas pe scară, zâmbind, până în capătul pero­nului, petrecut de urările cari se com­primaseră final într’un singur cuvânt, rostit în cor. !— Succes!..* GRF lui Dică a lui Moți Pellt Biquet are challenger I. B. U. a admis provocarea lan­sată de spaniolul Sangh­ili lui Pe­tit Biquet, campionul Europei la categoria cocoș. Petit Biquet va trebui să-și apere titlul în fața challengerului său, până la 25 August 1934. apa­­i acum, pregătiri pentru Olympiada.■ [UNK] Campionatul mondial de football definitiv pregătit, toate tarile fac preparațiuni pentru Olympiada de la Berlin Deși se dispută deabea in 1936, pregătirile pentru Olympiada de la Berlin au început în majoritatea țărilor (exclusiv bineînțeles Româ­nia și alte câteva țări la fel de ...cal­me­ încă de foarte multă vreme. Unele și-au concentrat întreaga ac­tivitate în jurul pregătirii elemen­telor care să le reprezinte la marea competiție mondială. Altele s’au mărginit să rezolve problema fi­nanciară de care se leagă o parti­cipare realizată în bune condițiuni. Toate însă au domolit alura pre­gătirilor în perioada rezervată pu­nerii la punct a participării la cam­pionatul de foot-ball de la Roma. Așa că astăzi, când pretutindeni se poate considera desăvârșit capito­lul acesta, firul pregătirilor pentru Olympiadă a fost reluat. Iată stadiul acestor pregătiri în câteva țări mai importante. IN ANGLIA Englezii dau prioritate atletismu­lui, pe care-l consideră și pe drept cuvânt, drept sportul de căpetenie al jocurilor olympice. In toate «Public Schools» au fost organizate conferințe și demonstrațiuni cu sco­pul de a se desvolta în rândul tine­retului școlar gustul pentru arun­carea land­ei și pentru sărituri. Iar pe de altă parte «Amateur Athletic Union» a organizat la «Loughbou­­rough College» cursuri speciale de antrenament pentru timpul verei. Cei mai mulți din elevii concen­trați aici n’au împlinit nici 19 ani. Printre aceștia se remarcă în pri­mul rând H. A. Mac Killop, un co­pil de 16 ani, care a aruncat sulița la 58 m. 86. Apoi F. R. Webster de 18 ani, care a sărit cu prăjina 3 m 66 și a aruncat discul luniar la 50 m. In curse pedestre R. C. Spaldeng, de 17 ani, a parcurs 10 yarzi în 10 secunde 2/5 și 10 yarzi în 51 se­cunde. Toate aceste noul talente, vor a­­sigura Angliei o reprezentare olym­­pică excelentă. In ceea ce privește posibilitățile fi­nanciare, lordul Burghley a decla­rat de curând că fondurile de parti­cipare vor depăși chiar pe cele străn­se în vederea deplasării la Los An­geles. Dat fiind faptul că deplasa­rea la Berlin este infinit mai puțin costisitoare, este de la sine înțeles că forul englez are la dispoziție o sumă care întrece cu mult nevoile unei organizări excelente, IN ITALIA Comitetul Olympic italian a făcut pregătiri intense pe toate tărâmu­rile și a anunțat la Berlin cifrele exacte ale concurenților pe cari îi deplasează. Italia va fi astfel repre­zentată: 40 de concurenți la atle­tism, tot 40 la scrimă, 30 la nata­­ție, 24 la vâsle, 16 la box, 14 la ci­clism și câte 10 pentru fiecare din celelalte sporturi: ski, gimnastică, etc. In total, un număr de 267 con­curenți. Dacă la aceștia se adau­gă antrenorii, masseurii și oficia­lii cari vor însoți expediția, se a­­junge la concluzia că Italia va de­plasa la Berlin nu mai puțin de 329 participanți. . IN JAPONIA Preparativele au început în Japo­nia printr-un curs rezervat la 76 din cei mai buni atleți ai Japoniei, su­b direcția lui Nambu- Cursul acesta are loc simultan cu serbările «Mei­­ji-Shrine» și va continua și la anul. Realizările de până acum vor fi concretizate în «jocurile din Extre­mul Orient», la Manilla și, în sfâr­șit, așa zisa repetiție generală va avea loc în 1935. IN BALCANI Grecia și Bulgaria sunt printre primele cari au anunțat participa­rea la Berlin. Bulgaria a precizat chiar că va fi reprezentată la O­­lympiadă prin 80 persoane. Comitetul Olympic Iugoslav­ a decis în cursul unei recente ședințe să organizeze, în afara zilei de propagandă obișnuită care are loc în toate țările la 10 iulie, o zi «O­­lympică» specială care se va des­fășura la toamnă în toate școlile de băeți. Se speră astfel realizarea unui mare fond Olympic. Pe de altă par­te, comitetul Olympic a cerut gu­vernului să pună în circulație în fiecare an, timp de o săptămână, un timbru special olympic. După cum se vede din scurta tre­cere în revistă pe care am făcut-o mai sus, pregătirile pentru olym­piadă devin din ce în ce mai in­tense. Numai la noi se așteaptă ultima zi de înscrieri pentru a se trimite adeziunea și a se începe strângerea fondurilor cu pantabuza.» I

Next