Gazeta Sporturilor, noiembrie 1934 (nr. 1498-1527)

1934-11-01 / nr. 1498

ANUL XII. No. 1498 EXEMPLUL ITALIEI In cursul acestui an, mai mult poate ca oricând s’a putut admira Opera constructivă realizată de că­tre guvernământul fascist, pentru promovarea și încurajarea mișcării Sportive. . i . Ne referim la trei mari eveni­mente desfășurate în Italia și cari au demonstrat până la evidență, vitalitatea sportului fascist, intere­sul pe care-l manifestă statul acestei idei și mai ales atențiunea deose­bită pe care Mussolini o acordă a­­cestui excelent mijloc de educație, care este educația fizică și sportul. Campionatul mondial de football al Mai, primele campionate euro­pene de atletism în Septembrie și cam în acelaș timp inaugurarea fai­mosului târg dela Bari, eveniment asupra căruia revenim, pentru că da­torită acestui târg sportul italian a avut o nouă ocazie să-și afirme vitalitatea. In prezența lui Benito Mussolini a avut loc în orașul din sudul Ita­liei inaugurarea faimoasei tabere sportive a tineretului fascist, cu care ocazie s-a inaugurat și stadionul tineretului fascist, unul din cele mai frumoase și mari stadioane ale Ita­liei, țară care de altfel este atât de bine înzestrată din acest punct de vedere. Este inutil să mai insistăm a­­supra entuziasmului care a domnit în această tabără și mai ales de grandoarea serbărilor la care au luat parte peste 5000 de tineri din întreaga Italie. Nu asupra festivităților de la Bari vom stărui, ci mai degrabă asupra rezultatelor ce decurg din toate a­­ceste opere regeneratoare ale regi­mului fascist. In primul rând, tinerimea italiană va fi sportivă, deci va fi sănătoasă și puternică, iată ce putem desprinde din eforturile pe care le fac italienii în favoarea educației fizice. Cei cari au avut ocazia să trea­că prin Italia și-au putut da seama că efortul italian în favoarea desvol­­tării sporturilor atletice nu va ră­mâne aci. El va fi intensificat, noi terenuri, noi stadioane vor fi con­struite, și însfârșit tot ceea ce va fi posibil va fi făcut, pentru că pe deo­parte tineretul italian să poată be­neficia de foloasele unei educații fi­zice în condițiuni cât mai bune, iar pe de altă parte, Italia să ocupe în marile competițiuni internaționale, lo­cul pe care-l merită. Și dacă ne gândim, toate acestea le realizează o țară care în realitate este săracă, în timp ce alte țări mult mai bogate nu au făcut aproa­pe nimic pentru educația fizică­ a tinerimii. Admirând realizările constructive ale Ducelui, ne gândim cu destulă amărăciune la guvernanții țării noas­tre, cari invoacă mereu aceleași di­ficultăți financiare, pentru a nu face nimic în favoarea desvoltării și pro­pagării educației fizice și sportului printre tineri. Ne gândim mai ales la ignoranța conducătorilor noștri, cari își vor da seama de profunda lor greșeală, nu­mai în ziua când țara va avea ne­­voe de oameni sănătoși și voinici. Admirând realizările înfăptuite în Italia, ne întrebăm când va sosi oare momentul, când și în România gu­vernanții vor înțelege să facă sacrifi­cii pentru educația fizică? O. MORȚUN PAGINI 3 LEI ABONAMENTE Pe un an: , , , , , , , , , , , . . , LEI 1000 Pe fuse luni •«•'«••••• 000 Insttuțiu­ni, Cluburi si Proprietari:.... 2000 MARE COTIDIAN SPORTIV Birourile ; STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 9. — BUCUREȘTI. Directori: B. EMILIAN si E. MUNTEANU. Prim redactor: N. PAPAGHEORGHE. PUBLICITATEA DUPĂ TARIF­­ Direcție 3.26.60 Administrație 3.26.60 Redacție și Provincie 3.26.69 Spre met­a istriei latin­e ie autul AAfIVARA____________ Un proect senzațional al guvernului, de la care sportivii așteaptă un important reviriment Suntem în măsură să oferim citi­torilor noștri o știre cu adevărat sen­zațională și care va impresiona mai ales cercurile noastre automobiliste. Este vorba de o tranzacție pe care guvernul nostru este pe ce de să o în­cheie și care odată îndeplinită va în­semna un mare pas înainte al in­dustriei naționale și frumoase posi­bilități pentru sportul automobilis­mului la noi. Înainte însă de a intra în fondul chestiunii, O lămurire. Guvernul român a avut unele tratative în jurul­ că­rora s’a purtat o discreție justificată de importanța ei. Astăzi, aceste tratative sunt aproape încheiate. Este vorba anume ca *«■­tr’un timp foarte apropiat să se pună băutele la noi în țară unei industrii naționa­le de automobile. Tratativele le poartă ac­tualmente d. Richard Fra»­nasovici, ministrul comu­nicațiilor, a cărui anunța­tă vizită la Paris trebuie pusă în legătură și cu acest proect. Ministrul comunicațiilor va perfecta tranzacția cu un puternic grup de indus­triași francezi cari vor uti­la uzinele «Astra» din Arad și I. A. R. din Brașov, în așa fel încât să poată fa­brica automobile de orice mărime. Motoarele acestor auto­mobile de fabricație româ­nească ar urma să fie exe­cutate de «Astra», iar lucra­rea propriu zisă ar livra-o uzinele I. A. R. Proectul este, după cum se vede, senzațional. El urmează să deser­vească nevoile căilor ferate române, în al căror plan de lucru se cuprin­de și înzestrarea României cu o bo­gată rețea de linii autobuziere. In acest scop — suntem informați — C. F. R. ar fi comandat deja 600 autobuze, iar alte 100 ar fi executa­te după livrarea primei comenzi Pentru sportivi, creiarea unei in­dustrii automobilistice naționale, în­seamnă pur și simplu regenerarea. Fabricile de automobile, cu posi­­bilitățile lor, vor avea tot interesul să stimuleze sport­ul automobilismu­lui, prin concursuri publice. Este de așteptat așadar o impor­tantă înviorare a automobilismului în urma înființării industriei na­ționale. De aceia, urmărim proectul cu toa­tă încordarea. oooxooo­ in culisele sporturilor minore Popularitatea la care a ajuns foot ballul ține pe nedrept în umbră o serie de sporturi cari se bucură în cercuri restrânse de o su­mă deose­bită. Volley­ ballul de exemplu, are în București o seamă de admiratori entuziaști, cari îl practică intens, dar cari nu­ reușesc să-l scoată totuși din situația aceasta nemeritată. Reporterul nostru fotograf, care nu are Predilecție specială pentru nici un sport, dar care le apreciază pe toate, a descins în culisele volley­ballului și a prins cele două instan­­tanee de față. In stânga ne prezintă pe studenții I. S. E. F.-ului, cari își ajustează o bară necesară plasei, în vederea u­­nui match de antrenament Vădind reale calități de tâmplar, excelentul atlet S­erold a fost prins de obiectiv mânuind ferăstrău­, cu același dex­teritate cu care aruncă bunăoară discul. In clișeul de jos, pe terenul Velo­dromului, echipa de volley-ball a R. C. B.-ului se echipează în vestiarul pus la dispoziție de organizatori și de Dumnezeu, în vederea matchului cu Viforul Dacia. „Elvețienii vor si ne Dasă remarcă presa austriacă in preajma matchului Elvetia-Austria! 300X000-„Wu Me Means'Ul va fi cantonat într’un lagăr de concentrare VIENA 30 (Intersport). — In vede­rea matchului Elveția—Austria, ca­re urmează să se desfășoare la 11 Noembrie la Viena, opinia publică locală a cultivat o atmosferă foar­te ciudată, tocmmai pentru că nu s’a manifestat niciodată în acest fel. Se constată anume sun pesimism foarte curios — ci­ atât mai curios cu cât adversarul este Elveția — în cercurile opiniei publice. La acest curent au contribuit fă­ră îndoială rezultatele prea puțin îmbucurătoare pe care le-a obținut echipa Austriei în ultima vreme. LAGAR DE CONCEN­TRARE Pentru a reface încrederea în «Wunderteam», dar mai ales spre a scoate pe jucători din raza de in­fluență a acestui curent pesimist, căpitanul național a hotărât canto­narea echipei într-un lagăr special de concentrare, unde — sub directa și autoritara supraveghere a lui Hugo Meis] — se va urma întreg programul de pregătire, până în ziua matchului. Câmpul de antrenament a fost sta­bilit în apropiere de Baden. Aici, în lagăr, se va ur­mări in primul rând refa­cerea încrederii în ei a tu­turor jucătorilor. «ELVEȚIENII VOR SA NE BATA!» Ziarele publică regulat corespon­dențe din Elveția prin care se arata încrederea sănătoasă care se re­marcă în cercurile elvețiene. •Elvețienii vor să ne bată! Ei sunt siguri de victorie — scriu ziarele — dar noi nu trebuie să ne lăsăm inti­midați. Suntem superiori ca valoare și clasă, elvețienii n’au fost niciodată un adversar dificil pentru noi, de ce ne-am teme astăzi?*, sunt cuvintele de îmbărbătare ale presei vieneze. Cuvinte în spatele cărora se ascun­de însă o nereținută teamă și un ciudat respect pentru forțele adver­sarului. Matchul, în atari condițiuni, se anunță senzațional. S­ ii bitit s­ pui ulti­m­l de atletism Atleta Walasiewcz în mare forma Din Tokio ne vine o știre cu a­­devărat senzațională. Continuând seria marilor performanțe, polo­neza Walasiewcz actualmente în turneu în Japonia, a stabilit două nouă recorduri mondiale. Primul record a fost stabilit în cursul cursei de 100 metri, unde campioana mondială a alergat în formidabilul timp de 11 s. 7. A doua performanță demnă de menționat este recordul stabilit la 500 metri, probă atât de dificilă pentru atletismul femenin și unde Walasiewcz a reușit să parcurgă distanța în 1 m. 17 s. 2. Recentele isprăvi ale atletei po­loneze sunt cu drept cuvânt extra­ordinare. De la sosirea ei în Japo­nia, Walasiewcz a reușit să ame­lioreze nu mai puțin de patru re­corduri mondiale și anume la: 100 m., 200 m., 250 m. și 500 m. De remarcat faptul că la re­centele campionate mondiale, atleta poloneză a fost net dominată de o altă stea a atletismului mondial. Este vorba anume de germana Krause. In momentul de față se pare că Walasiewcz și-a revenit complect în formă și este de așteptat ca în curând să auzim de nouă isprăvi realizate de formidabila atletă po­loneză. - Joi 1 Noembrie 1934 Ludovic Gali nu a participat la Maratonul dela Kosice Campionul nostru nu a fost lăsat să treacă granița Contrar celor anunțate suntem în măsură să arătăm că Ludovic Gali nu a concurat la Marathonul de la Kosice. Anunțarea participării sale a fost o eroare a agenției telegrafice. DE CE NU A CONCURAT GALL Pornind Joi noaptea din Brașov, Gali s’a îndreptat spre Halmei, unde a ajuns Vineri după amiază. La fron­tieră,­­ pe motiv că pașaportul nu este în regulă, nu a fost lăsat să treacă granița. Gali s’a îndreptat a­­tunci spre celălalt punct de frontieră Episcopia Bihorului, in speranța ca vameșii de acolo vor fi mai sportivi. Nici acolo nu a avut o soartă mai bună. Neputând părăsi țara, Gali a fost nevoit să se întoarcă amărât la Brașov, de unde ne-a comunicat întâmplarea, asigurându-ne că dacă ar fi putut participa la Kosice, s’ar fi clasificat cu siguranță intre primii cinci. C­O­T­I­D­I­A­N­E La Fraga, o echipă sportivă din Rusia care se află în turneu prin Cehoslovacia, a fost expulzată, din cauză că a fost găsită la sediul or­ganizației comuniste locale. Ceea ce e nostim însă în toată afa­­cerea, e că sportivii d-lui Litvinov au luat parte fără să vrea la acea întrunire comunistă, pentru că ei fu­seseră invitați pur și simplu la o re­cepție. Mare noroc că în locul echipei ru­se, nu a fost vreuna românească, pentru că ar fi căzut în aceiaș cursă. Era doar vorbă de o recepție... Și cum la asemenea ocazii se lasă și cu o gustare copioasă, românii s’ar fi dus cu inima deschisă. Doamne fe­rește­...­­î­ Extenuarea în football, e mai no­rocoasă decât cancerul. I s’a găsit un remediu. Un necunoscut a de*­o­­perit un lichid misterios, cu ajutorul căruia un jucător de football înti­nerește pentru 90 de minute. E de a­­juns o sorbitură din licoarea aceas­ta, pentru că footballiștii să devie mai vănjoși, mai energici, mai ac­tivi. ""­...­Trebue să recunoaștem că aceas­tă băutură e o invenție extraordi­nară. Pentru celelalte state însă. im­portată în România, ar fi o adevă­rată nenorocire. Inchipuiți-vă pe Brandabura, Albu sau Ujlacki, du­pă ce-au băut din lichidul regenera­tor. S’ar alege praful din toți ju­cătorii noștri. Și ce te faci, că-i vi­ne gustul și lui Milivoi să-i tragă o cușcă? In loc să vedem puțin foot­ball, am asista la un autentic con­cert de fluer.­­ TR in Italia sunt actualmente 63131 jucători de football. In România e imposibil să se a­­tingă această cifră, pentru că după fiecare match echipele rămân cu câte zece jucători... * Colegul de redacție I. V. e entu­ziasmat de gestul lui Bodola de Du­minică: după ce a atins mingea cu mâna, s’a oprit singur... In această Privință e mult mai meritorie performanța lui Ujlacki: după ce l-a­m atins­ pe Weichelt, s’a oprit... tot jocul. 4 O interesantă propunere în legătură cu recordurile dela Poiana D. B. B. Assan depune Discuțiunile pe tema cursei mo­­tocicliste din coasta de la Poiana (Brașov), sunt departe de a fi epui­zate. întrecerea disputată Dumine­că a prilejuit unele neînțelegeri în legătură cu modul în care au fost cronometrate performanțele celor 14 concurenți și părerile au împărțit pe protagoniști, în două tabere. Unii susțin exactitatea cronome­trajului, iar alții combat din răs­puteri această posibilitate, aducând în discuție argumente mai mult sau mai puțin solide. Mărturisim sincer că și noi sun­ un premiu de 10.000 Celui mai bun timp tem dintre aceia cari suspectăm exac­titatea cronometrajului, dar dintru început ne-am sprijinit bănuiala nu­mai pe faptul că înregistrarea tim­purilor s’a făcut în condițiuni ru­dimentare. Nu am stat la niciun mo­ment să reflectăm asupra unor com­parații cari ar fi condus la o con­vingere precisă și de aceia ne grăbim să facem loc constatărilor edifica­toare ale d-lui B. B. Assan, moto­­ciclist erudit și el însuși concurent în cursa de la Poiana. DECLARAȚIILE d-lui B. B. ASSAN O întâmplare neașteptată m’a pus față în față cu acela în atașul că­­ruia am luat parte la cursa de la Poiana și care mi-a declarat: „eStii că nu pot considera drept verosimile recordurile înregistrate la Poiana t „Am ajuns la aceasta convingere printr’o simplă comparație. Am con­statat anume că, la Sinaia, pe o dis­tanță de 2500 metri nu s’a reușit de­cât o viteză orară de 52 km. 600, iar l­a Păduchiosul, pe 2700 metri, cel mai bun timp corespunde unei me­dii orare de 17 km. Și, pe când în două coaste în care se pot obține, cel puțin pe unele porțiuni, viteze de peste 80—90 km. pe oră, nu s’a atins o medie prea mare, la Poiana s’a alergat cu 52 km. 570 pe oră fără ca pe parcurs să existe nici o porțiune care să permită depășirea unei vi­teze de peste 70 km. pe oră. In fine, dacă la aceste considerente, adaug și faptul că, până anul trecut me­dia realizată nu depășea cu mult 10 km. pe oră, trebue să conchid că greșeala de cronometraj este evi­dentă». lei pentru apropierea o întâmpinare la f. jr. m. «Am făcut în acest sens o întâm­pinare la Federația română de mo­­tociclism, nu spre a protesta con­tra clasamentului — departe de mi­ne această idei« — ci pentru a ară­ta Conducătorilor motociclismului că omologarea acestor recorduri — inclusiv cel stabilit de mine — nu e­­ste posibilă. Mi-am sprijinit întâm­pinarea pe argumentele de mai sus și cred că Federația va ști să solu­­ționeze cazul cum se cuvine, întru­cât sper că va ține cont și de fap­tul că eu — după unii cronome­­trori — trecusem linia de sosire, în­ainte de a lua startul. Este în afa­ră de orice îndoială că s’au comis greșeli și întâmpinarea mea are unicul scop de a pune la adăpost pe concurenții cari vor participa, în viitor, la această cursă și din rân­dul cărora este posibil să mai fac și eu parte. «Cum cred că timpurile înregis­trate Duminecă­ța Poiana, nu vor putea fi întrecute niciodată, găsesc de a mea datorie să pun ln gardă pe conducători, pentru că în anii ur­mători, când recordurile ultime an vor fi apropiate, să nu se creadă în­­tr’o scădere a clasei alergătorilor». DIFERENȚE DUBIOASE «In fine, un ultim argument — și vă rog să credeți că nu fac ni­ciun fel de personalități — nu cred ca diferența dintre timpul stabilit de mine și cel realizat de câștigăto­rul probei să fie reală, întrucât, ori­cât de slab aș fi condus eu, este im­posibil să admir că aș fi putut fi JENNY DUMITRESCU (Continuare în pag. ll­a).

Next