Gazeta Sporturilor, februarie 1935 (nr. 1587-1615)
1935-02-01 / nr. 1587-1588
ANUL XIII no. 1587-8 ABONAMENTE Pe tui an t ... . LEI 1000 Pe șase foni..................................................500 Instituțiuni, Cluburi și Proprietari 2000 MARE COTIDIAN SPORTIV Birourile: STRADA INGINER ANAfIL S C.Ian ¥ No. 9„ BUCUREȘTI. Fondatori E. EMILIAN și E. MUNTEANU Director: AL. MUNTEANU Prim redactor: N. PAPACHEORGHE PUBLICITATEA DUPĂ TARIF . Direcție 3.26.60 Telefon : Administrație 3.26.60 Redacție și Provincie 3.26j ■ [UNK]I Penibile jumătăți de idea!III fim reproduseri în rubrica noastră de box, un scurt, dar pilduitor interview cu fostul campion mondial de box Gene Tunney. Nu s’au găsit în interviewul acesta nici declarații stupefiante, nici pronosticuri consternante. Sechestrat cu mult greutate pentru câteva minute, învingătorul lui Dempsey n’a avut timp decât să-l elogieze pe Carpentier, să explice valoarea boxului american prin mulțimea boxeurilor yankei, și să se scuze că este chemat la o ședință a unui „Consiiu de administrație”. Dar a găsit totuși timpul necesar să-și divulge idealul său în box. Un ideal care ar trebui să fie acela al tuturor boxeurilor buni din toată lumea. — „Alm avut ambiția să fiu campion mondial și dorința să fac avere...’. Intr’o carieră scurtă dar strălucită, Tunney și-a atins țelul. A fost campion mondial, detronându-l pe Dempsey, s-a retras abandonând singur titlul, și a totalizat o avere evaluată la aproximativ 100 milioane lei. Astăzi este „om de afaceri”. Nu vrem să spunem, că idealul lui Tunney, ar putea să fie măcar „speranța” boxeurilor noștri. Boxul este la noi la primele bâjbâiri. Iar campioni ca Tunney nu se nasc în toate zilele, Este incontestabil însă că cu câteva excepții întâmplătoare, toți boxeurii moștri nu au fost și nu sunt și nu vor fi probabil niciodată dominați de ambiția de muncă, de seriozitate și de renunțări cari trebue să stăpânească un boxeur mare. Toți boxeurii noștri vor să câștige. Este indiscutabil. Dar niciunul — repetăm ulci anul — nu e capabil să-și monteze dorința aceasta de câștig pe viața sobră, exasperant de austeră a unui antrenament autentic. Pentru câțiva poli, toți „maeștrii”, managerii și rândașii sălilor, cari patronează puzderia de mediocrități pugilistice din Capitală, sunt în stare să se tocmească o lună. Dar câți din boxeurii noștri sunt capabili să renunțe o lună la vin, la petreceri, la mâncare și la somn, dedicându-se 30 de zile numai muncii și pregătirii? Nici unul. Un prieten, întors de curând de la Paris, ne-a comunicat dezolata mărturisire a managerului Damsky, în privința lui Spakow. O declarație care ar putea să servească de „memento’* tuturor boxeurilor noștri cu nejustificate țâine la tocmeala burselor, dar cu incurabile sincope în antrenamentul pe care ar trebui să-l urmeze. — Spakow, a spus Damsky, este un om cu calități excepționale. Ce folos însă!... Nu s’a antrenat niciodată serios și s’a poticnit astfel regulat, în pragul campionatelor pe cari și le-ar fi putut însuși, altfel, foarte ușor, I-am angajat un match la Londra, cu Edy Pierce, un om pe care ar fi trebuit să-l knock-outeze în primele reprize. Iar de matchul acesta legasem alte două contracte: mai bune și mai productive. A venit însă la Londra gras, cu respirația înfundată, cu mâinile anchilozate și cu picioarele înțepenite. Complet neantrenat. N’a reușit, firește, decât matchnul, reușind în schimb să anuleze celelalte două contracte. L-am adus apoi la Paris, să-l antrennez. Dar nu vine la antrenament!..” ...Și situația lui Spakow — care a reușit uneori victorii admirabile, suplinindu-și pregătirea cu admirabilria sale calități — este situația invariable, a tuturor boxeurilor noștri. flu toți o penibilă jumătate din idealul lui Tunney. Vor toți să strângă bani. Dar nici unul nu și-a putut impune disciplina dură a unui antrenament care să le realizeze cealaltă jumătate de ideal: campionatul. ...Și boxul, tânjește inevitabil la noi, o situație modestă pe care numai câteva rare și întâmplătoare excepții au întrerupt-o cândva. Fără puls și fără perspective.« George Fulga Recorduri mondiale nautice bătute in serie In cursul ultimei reuniuni desfășurată la Chicago, d-na E. Holm a bătut recordul femenin al probei pe 100 metri înot pe spate, acoperind distanta în 1 min. 16 sec. 3/10. In continuare, Kiefer a stabilit la 1 min. 35 sec. 6/10, noul record mondial al probei pe 150 yards înot pe spate. La Groningue, în Olanda, înotătoarea Mastenbrock, a bătut și ea recordul mondial al probei pe 100 metri înot pe spate, acoperind distanța în 1 min. 16 sec. 3/5. * Fapt curios. La Chicago și Groningue, d-rele Holm și Mastenbrook au bătut în aceiași zi, recordul lumii care aparținea ultimei cu 1. min. 16 sec. 4/5. Cu toate că d-ra Holm a reușit o performanță mai bună decât rivala sa din Olanda, ambele recorduri vor fi omologate, la aceiaș dată. in vederea campion atinul mondial PRAGA 30 (Rador). Astăzi comisia organizatoare a campionatului mondial de sky, delegata F. I. S., atras la sorti locurile echipelor nationale în concursul de 4x10 kilometri șafetă. Echipa reprezentativă a României a obținut culoarul 7. Covaci locatella îrn Caricattdră Iată cum a văzut Penos, caricaturistul ziarului parisian «L’Intransigeant» reintrarea lui Locatelli în matchul cu Covaci. Pe cât de bună este însă caricatura, pe atât de reușit este jocul de cuvinte care o însoțește : «locatelli, pentru reintrare, n’a avut ro... mâna norocoasă, adversarul său fiind un nostim coco.. vaci !». Stadiul Român va părăsi Federația de atletism dacă nu se face dreptate „Grănicerului“ Declarațiile d-lui ing. N. Mărescu Am început în numărul de ori campania pentru curățirea attletismului romomânesc de fosilele trezite la activitate negativă de mirajul unei federații... influente. Și am arătat cauzele care au determinat pe cei câțiva vânători de situații, din fruntea ei, să amestece într’o afacere dubioasă pe Camil Morțnin care n’are elită vină decât aceea de a fi muncit de o sută de ori mai cu folos decât toți profitorii instalați azi în jilțurile conducerii atletismului românesc. Am avut satisfacția că ceia ce am anticipat mai cu privire la indignarea pe care o va produce în opinia publică cinstită, mârșăvia comisă împotriva lui Camă Morțian a fost pe deplin și instantaneu confirmat. Intrr’adevăr, am primit după apariția articolului nostru de ori o sumedenie de scrisori în care se înfierează cu ultima energie fapta mișerească pe care au comis-o proțăpiții în scaiunele mărginașe ale conducerii federale. Este o dovadă că meritele lui Camil Morțun au fost apreciate așa cum trebue, deși acest tânăr, ai cărui ochi indiscreți au devenit supărători pentru ceia ce se pune la oaie (și vom arăta ce anume se pune la oaie) n’a cerut niciodată o recunoaștere oficială sau publică meritelor sale. N’a râvnit niciodată la a titluri și n’ia urmărit nimic altceva decât la dreptul de a fi lăsat să facă treabă serioasă în atletism. Dar, după cum am arătat în numărul trecut, cei câțiva arendași ai Federației de atletism au comis simultan cu nelegiuita sa excludere temporară și negruoasa suspendare a asociației sportive «Grănicerul», pentru ca un atlet al acestei asociații a predat căpitanului său o cupă câștigată la Sibiu și abandonată de oficialii grăbiți să nu scape trenul. Pentru atâta lucru a fost suspendat cel mai viguros club românesc de atletism, clubul condus de doi generali activi și care a reușit să transforme tineri veniți de la coarnele plugului în atleți de valoare internaținnală. * In legătură cu isprăvile elicei din fruntea federației, d. ing. N. Mărescu inimosul președinte al Studiului Român, ca naiul ce cunoaște îndeaproape cine muncește cu adevărat pentru cauza atletismului românesc și tot odată cine caută să tragă foloase de pe urma lui, ne-a rugat să dăm publicității următoarele: «Grănicerul» a fost suspendat pe nedrept. Clubul pepinieră al atletismului românesc, clubul care a dat pe un Manea campion la cursele de mare fond, pe un Iordache, Dudaș, Topală și alții, nu este o organizație care să poată fi la cheremul celora cari fug numai după distincții și cari nu s’au învrednicit până acum cu nimic pozitiv în folosul atletismului românesc. «Pentru o tinichea nu se suspendă singura organizație care are posibilitatea să scoată la iveala talente din păturile noastre rurale. înainte de a fi făcut gestul acesta nedemn, demnii cari au ratificat în adunarea generală suspendarea «Grănicerului», trebuiau să-șî scruteze conștiința și să se întrebe dacă au făcut în toată viața lor de sport a mia parte din cât au făcut ostașii din fruntea acestei vrednice organizațiuni. «Stadiul Român» care-și recrutează toți atleții de valoare din rândurile «Grănicerului» este mai în măsură decât oricine să-și dea seama de crima morală care s’a comis când s’a luat această hotărâre rușinoasă. «Domnii cari fug după onoruri și cari n’au fost în stare niciodată să facă ceva pentru atletismul românesc, n’au autoritatea morală să aducă un blam public «Grănicerului». Vă declar în mod solemn că voi retrage Studiul Român din cadrele Federației de ataletism dacă «Grănicerul» nu va fi reintegrat în toate drepturile sale și dacă nu i se va da întreaga satisfacție morală la care are dreptul. CAZUL CAMIL MORȚUN «Țin deasemeni să mă alătur cu totul la campania pe care o duceți pentru a dovedi cât de nedreaptă a fost sancționarea neobositului animator care efero Camil Morțun: «îl cunosc de copil și i-am urmărit pas cu pas întreaga activitate. Pot așadar să afirm cu toată obiectivitatea și în perfectă cunoștință de cauză că Morțun este unul din puținii oameni cari au făcut sacrificii materiale pentru atletismul românesc. «Acuzarea care i s’a adus este atât de puerilă, încât mă miră că cei cari au formulat-o nu au roșit când au repetat-o în fața adunării generale. Mai mult, este de notorietate publică, că niciodată Camil Morțun n'a fost în relații prea tandre cu Studiul Român. Vara trecută, chiar, a fost intre noi nici un conflict acut, bineînțeles, pe chestie de principii. Este dă o datorie mai presus, de orice conderent de ranchiună personală ca să recunosc »portivicește meritele lui excepționale și să relev nedreptatea ce i s’a făcut «Dar, o adunare generală cate precuri cerșite, nu are pentru mine o valabilitate morală». Iată așadar un om de talia d-lui N. Mărescu, înfierând cu vehemență isprăvile celor câțiva profitori de situații cari și-au ales drept paravan o seamă de oameni de inaltă probitate, în dosul cărora speră să-și poată face de cap în Federația română de atletism. Noi ne luăm însă obligația să le spulberăm iluziile. & Unul dintre vânătorii de situații care s’a simțit, probabil, cu musca pe căciulă a întrebat ori redacția cine este autorul articolului intitulat «O sinistră bătae de joc». Ii satisfacem curiozitatea: aceiaș care semnează rândurile de față. L. Roșianu D. ING. N. MARESCU Papană a plecat la Igls El va reprezenta România la campionatele mondiale de bob pentru 2 persoane Lt. aviater Papană a plecat spre Igls unde va reprezenta România la campionatul mondial de bobsleigh. (Bob de două persoane). Sâmbătă 2 și Duminică 3 Februarie, fostul campion mondial la aceea sprifeă, va căuta să păstreze pentru România titlul câștigat anul trecut la Schreiberhau de către cuplul Frim- Dumpresein. Campionatele europene de patinaj artistic. Du l corespondentul nostru DAVOS. — Azi a fost zi de repaos pentru concurenții Campionatului mondial de hockey pe ghiață. Toată lumea petrece ziua la Saint Moritz — două ore de tren. Găsesc în această prestigioasă stațiune climaterică, creerul sportului de iarnă al Europei, figuri pariziene din cele mai simpatice, cuprinzând — bineînțeles — în acest termen de „parizian” nu numai pe cei veritabili ci și pe aceia cari se încumetă să treacă Atlanticul pentru unica plăcere de a patina pe ghiața din fața marelui hotel al stațiunii elvețiene. VEDETE Nu lipsesc marile vedete: Douglas Fairbanks și tenorul Jan Kiepura. Acesta din urmă nu a răspuns „chemării inimii sale“, cât chemării zăpezii. Tot poporul își dă întâlnire la stadionul unde celebritățile mondiale ale patinajului trasează arabescuri savante pe oglinda strălucitoare a ghieții. Se dispută campionatele Europei de patinaj artistic. ■. UN REGAL SPORTIV Nu ai ades prilejul să urmărești regaluri sportive ca acela care ți se oferă acum. Și apoi, acest campionat este preludiul campionatelor mondiale la care aproape aceiași concurenți se vor întâlni — în Austria însă — aceiași comisari, aceiași judecători — vor aprecia. KARL SCHAEFFER Sunt atât de mulți pretendenți serioși la titlul de campion și dintre fetele astea delicioase pe cari le-au trimis țările să le reprezinte, câte vor mai păstra deseară surâsul lor, voios? Intre bărbați, Karl Schaefer face o impresie covârșitoare. Perfecțiunea desăvârșită a patinajului său pare că e și mai... desăvârșită. Mai ales că vierezul vrea astăzi să epateze galeria prin niște acrobații uluitoare. REZULTATELE Domni: 1. Schafer (8); 2. Kaspar (18); 3. Dunn (26); 4. Baier (22); 5. Nikkanen (41); 6. Er dos (44); 7. Tertak (44); 8. Linhart (49); 9. Ratzenhofer (71); 10. Pueler (72); 11. Hcnrion (t55); 12. Haertel (76). Dublu: 1. Maxi Herber-Ba^er: (11); 2. Idi Papez-Zwack (15); 3. Lucie Gallo-Dillinger (31,5); 4. Lise Pausin-Pausin; 5. Eva Tusak- Balasz; 6. Laure Paumel-Waehtler; 7. Violette Supple-Cliss; 8. Jager- Lisk; 9. Cléricet’i-Henrion, fabrică, sau atelierele montaj? Guvernul român în pragul comiterii unei grave greșeli Parlamentul românesc are să se pronunțe zilele acestea, în arzătoarea chestiune a instalării la București a unei „fabrici” americane de automobile. Dela început vom arăta că, aprobând oferta venită din America, statul român va avea o sumă de obligațiuni și puține, foarte puține avantagii. UN ATELIER CU TITLU DE FABRICA întreprinderea americană intenționează să construiască lângă Floreasca o clădire monumentală pe frontispiciul căreia, urmează figureze titulatura: «Fabrica X. Usă S. A. sucursala București». Frumos, foarte frumos. Dar, care este rațiunea de a ne mândri cu o întreprindere, în realitate inexistentă. Din informațiunile pe cari le deținem din sursă foarte autorizată, bogata și impunătoarea firmă americană nu va instala la Floreasca o fabrică în toată puterea cuvântului. Nu vor turna sau lucra piese. Nu se se vor executa lucruri cari necesită instalarea unor mașini complicate. Nu se va confecționa la noi, nici cel mai mic baton. Tot, dar absolut tot, se va aduce de peste ocean. Ce se va face atunci în instalația de la Floreasca ? Nimic mai simplu, se vor monta piesele aduse, transformându-le anual în 3 oop automobile. Deci, nu de o fabrică în toată puterea cuvântului este vorba ci de un simplu atelier de montaj, de dimensiuni americanești. Păi, pentru acest lucru nu este nevoe de un contract cu o bogată întreprindere. Credem a ști că toate instalațiile mecanice din țară sunt în măsură să monteze nu 3oop, ci 6000 automobile într’un an. Deci nu s’ar face apel la serviciile acestor întreprinderi cari probabil, știind că lurează pentru stat, vor fi foarte conștiincioasele EXPERIENȚE CARI AR TREBUI SA SERVEASCĂ DE EXEMPLU O instalație similară fusese aprobată și de guvernul turc, care probabil surprins de oferta făcută a găsit-o favorabilă. Totuș, din prudență turcii și-au lăsat o portiță de scăpare și când au constatat că acest contract este foarte favorabil dar numai celor cari l-au propus, s’au grăbit să renunțe la el, după ce timp de șase luni făcuseră o experiență nenorocită. Dar, ceia ce lasă alții considerând drept oneros, adoptăm noi ca ceva minunat. O acceptare a ofertei întreprinderii americane ar da cel mai categoric certificat de incapacitate celor cari vor vota aprobarea ei. CE DREPTURI AR AVEA STATUL Puține. Excesiv de puține. In schimb ar deveni tributar al întreprinderii prin acela că nu va avea dreptul să cumpere decât automobilele fabricate de acest trust, obligandu-se anual pentru un număr mai dinainte stabilit. Nu suntem contra existenții în serviciul statului a unor automobile de aceiaș proveniență. Suntem chiar pentru acest sistem întrucât el dă posibilitatea perfecționării conducătorilor, a personalului tehnic etc. In plus, schimbul pieselor deteriorate se poate face în condițiuni perfecte, cu mai multă iuțeală și fără greșeli. Nu înțelegem însă ca pentru adoptarea acestui sistem statul să se lege de mâini și de picioare. EXISTA O SOLUȚIE Dacă guvernanții noștri se gândesc, cu adevărat, să aducă un serviciu țării și nu vor să prilejuiască, o nouă afacere Skoda, pot pune ofertanților condițiuni cari să convină ambelor părți. Dacă întreprinderea americană nu vrea să-și tragă spaza pe turtă, de ce nu instalează la Floreasca o fabrică adevărată, care stă poată confecționa absolut toate piesele? In acest caz, aportul ar fi considerabil pentru că, în momentul închiderii granițelor, fabrica ar putea să continue să activeze, sub controlul și în profitul țării. In cazul unei înțelegeri asupra ofertei propuse, capacitatea de livrare a trăsurilor, în caz de răsboi de pildă, s’ar reduce numai la ceea ce se poate monta din piesele existente în depozit. Pe când, dacă la Floreasca s’ar instala o fabrică, producția s’ar prelungi la infinit, chiar dacă formula materialului prim întrebuințat nu ar da randamentul celui utilizat atâta timp cât destinele fabricei sunt conduse de americani. Promițând să revenim asupra acestei chestiuni vom spune în concluzie că numai instalarea unei fabrici veritabile ar însemna o bună afacere pentru țară. Orice altă formulă nu poate fi decât dăunătoare intereselor noastre. *k r. e.1. România participă la concursurile universitare de la Zakopane VARȘOVIA 30. (Rador). — In localitatea Rabka de lângă Zakopane va avea loc la 1 Februarie un concurs internațional universitar de sky la care și-au dat adeziunea 128 de concurenți. Aceștia fac parte din statele: Suedia, Estonia, Letonia, Norvegia, România și Polonia. Ju nou record aviatic lentenln PARIS, 30 (Rador). De pe aerodromul Orly a sburat aviatoarea franceză Charnaux, pe un avion ușor de prima categorie. Decolarea s-a făcut după amiază cu avionul de greutate mai mică decât 560 kilograme. Incercarea ș i-a reușit, atingând altitudinea de 6150 metri. Această altitudine reprezintă un nou record mondial femenin de altitudine al avioanelor din această categorie. Vechiul record era de 5632 metri deținut până acum de d-na Delacombe. Fiul si [apropie an de bobsleigh de 4 persoane Inginerul Frim, campion mondial de bobsleigh de 2 Persoane va participa la campionatele mondiale de bobsleigh de 4 persoane care se dispută anul acesta la Saint Moritz (Elveția) la 14 și 15 Februarie. In urma morții lui Vasile Dumitrescu, inginerul Frim nu va concura decât la boburile de patru persoane. In echipă va avea pe R. Niculescu din Garda Palatului și un terorist. I. Frim va conduce bobul Palatului