Gazeta Sporturilor, mai 1935 (nr. 1676-1705)

1935-05-02 / nr. 1676

a B­O­X Petersen va ii opus lui Max ScMeling sau Hamas -xox- LONDRA 30.­­ Direcțiunea sta­dionului Londonez Wembley in­tenționează să organizeze în vara aceasta la Londra un match care să îngădue verificarea exactă a posibilităților lui Jack Petersen, campionul greu al Marii Britanii. Se proectează un match care să-l opună pe Petersen învingăto­rului din matchul Steve Hamas- Max Schmeling, a treia ediție. Pentru aceasta însă, Petersen va trebui mai întăi să-și ia revanșa asupra lui Neusel, pe care-l va în­tâlni din nou la începutul lunei Iunie. Be la Federația Română de Box Comunicat Secretariatul General F. R. R. con­statând că Comitetul n’a ținut ședință tn ultimul timp și în felul acesta n’a putut proceda la convocarea adunărei generale ordinare astfel cum art. 25 din statute prevede, face aplicațiunea strictă a acestui articol și convoacă a­­dunarea generală ordinară la data de Duminică 19 Mai 1935, ora 10 dim, în localul Uniunei Federațiilor Societăți­lor Sportive din România (U. F. S. R.) din str. Biserica Enei 10. Dacă la această dată, până la orele 11 dim., nu se va întruni numărul de voturi prevăzut de statute, adunarea se amână pentru Duminică 26 Mai 1935, la aceiași oră și în acelaș loc, când se va ține, cu orice număr de membrii prezenți, ORDINEA DE ZI A ADUNĂRII GENERALE a) Darea de seamă a Comitetului; a) Raportul cenzorilor; a) Descărcarea Comitetului de ges­tiunea lui; d) Propunerile Comitetului; e) Propunerile celorlalți membrii cu condițiunea ca ele să fie comunicate cu cel puțin 5 zile înaintea datei fixate pentru adunarea generală. CANDIDATURI Orice candidatură va fi supusă adu­­nărei generale cu condițiunea ca ea să fie depusă în scris Secretariatului cu cel puțin 10 zile înaintea datei fixate pentru adunarea generală și să fie fă­cută de candidat personal sau de un grup de cel puțin 5 membrii cu drept d­e vot. PLATA COTIZAȚIUNILOR Se fixează data de 14 Mai 1935, orb 9 seara, ca termen ultim pentru a -l« achita la Secretariatul F. R- B. coti­zațiile grupărilor și membrilor In res­tantă cu plata acestor taxe pe anul 1934 București, 30 Aprilie 1935. . Secretar General F. R. B. Const. Murgașanu Cupon die participare No. 14 la concursul campionatului interșcolar de football i~" ■» I—­­ ■ . Jackie Brown obligat să-și pune titlul in joc LONDRA, 30.­­ B. B. I. C. a jea­cordat lui Jackie Brown o lună, pen­tru a-și pune titlul în joc în fața singurului său challenger pentru titlul de campion mondial la cate­goria muscă, Benny Lynch. Matchul va fi organizat la Man­chester, iar învingătorul va fi opus lui Angelmann. Sam Langford $i-a recăpătat vederea o scenă impresionantă la spitalul din Welfare NEW YORK, 30. — Scene extrem­­ de impresionante s’au produs eri la spitalul din insula Welfare. Boxeu­­rul Sam Langford, care era inter­nat aici complet orb de cinci ani. Și-a recăpătat vederea la unul din ochi. Un mare număr de gazetari se aflau lângă patul lui Langford, ca­­­re a fost unul din cei mai mari bo­­xeuri ai lumii, când doctorul i-a sc­os bandajul care de multe săptă­mâni îi acoperea ochiul și a eșit pentru prima oară din moaptea veș­nică». Langford a izbucnit într-un plâns de care cei din jurul său au fost imediat contaminați. Sam Langford, care are actual­mente 49 de ani, și-a pierdut ochiul stâng în 1917, din cauza unei lovi­turi de pumn. Șapte ani mai târ­ziu, ochiul său drept a fost atins de cataractă. In 1930, a văzut ultimul match : matchul Camera—Maloney. De a­tunci, a orbit complet. Cheltuitor și îngrijindu-se puțin de afacerile sale, Langford n’a avut nici o economie. A trăit, de atunci, la Harlem, o viață mizerabilă cu o pensie de 80 de franci la două săp­tămâni pe care i-a plătit-o «Asis­tenta publică». Acum, fiindcă și-a recăpătat ve­derea, prietenii săi vor încerca să-i procure o ocupație. Len Harvey dnvingător LONDRA 30 (Rador).­­ Cu o­­cazia jubileului de 25 ani de acti­vitate a sălii „Ring” a avut loc u­n match internațional de box în­tre boxeurul Len Harvey și campio­nul francez semi-greu Lauriot. După u­n match foarte frumos în care francezul a atras numeroase aplauze, Len Harvey a fost decla­rat învingător la puncte, ---------XI x—----- - Ringul international MIDGET WOLGAST a dispus la puncte, la Juarez, de Bobby Fer­nandez. GASTON LECACHE a învins la Reno, pentru a doua oară, pe Tomy Raroforte, prin k. o. FEDERAȚIA italiană a acceptat propunerea Federației franceze pen­tru un match Franța-Italia, ur­a­­tori. Data și locul întâlnirei nu au fost fixate. DICK CORBE­TT, fost campion al Angliei la categoria cocoș, a fost învins net la puncte de Johnnies Mac­Gregory. Matchul s-a disputat la Glasgow. SLACK a fost un adversar facil pentru Larry Gains, care încearcă să-și recâștige titlul de cel mai bun boxeur britanic. După numeroase downuri, Slack a fost învins la Liverpool, prin k. o. în repriza șasea. LOU AMBERS, a reunit o nouă victorie dispunând de Harold Hu­ghes, la Providence, prin oprirea matchului în repriza patra. LEN HARVEY, care dele mat­erial din Noembrie cu Neusei n'a mai apărut pe ring, îți va face rein­trarea întâlnind pe Lauriot. PAUL PIRRONE și-a făcut o re­intrare victorioasă dispunând, la Cleveland, de Beny Leronie prin k. o. în prima repriză. COMISIUNEA de box a Statului New­ York, a hotărât că pentru mat­­churile importante, contractele tre­­bue să prevadă și o garanție că boxeurii se vor prezenta pe ring, în ziua matchului. OSCAR RANKIN a dispus la puncte, la Los Angeles, de finlande­zul Berglund. CAMPIONUL Australiei la cate­­gor­ia mijlocie, Henneberg, s-a îm­barcat pentru Anglia, intenționând să lanseze o provocare lui Marcel Thil și Mac Avoy. MATCHUL Tiner­o Rocchi va a­­vea o revanșă cre se va disputa în cursul lunei Mai, la Roma RID FRANCIS a fost desemnat oficial challenger al lui Decico, pentru titlul de campion al Franței la categoria cocoș. Matchul trebue să se dispute pâ­nă la 25 Iulie. P­ING-PONG Campionatele Docureștinlui continuă aii In sala I. C. I. Primele rezultate* Siîiapira §av$rit la cate­­goria primă*iar Jerny Vermont; laesa seennli *-------xox------­ In cursul zilei de ori s’au jucat eliminatoriile campionatului regio­nal. I La categoria primă au intrat în turneul final următorii zece jucători: Schapira, Moscovici Mandy și Ma­rian, Victor Marcus, Inghel, Herșco­­vici, Jeny, Vermont, Katz și Stein­feld. S’au jucat numai câteva matchuri, cari au evidențiat forma bună a ju­cătorului Herșcovici și a lui Mircea Schapira, care probabil că nu va pierde nici un match. La categoria II-a, din cei 22 de concurenți au intrat în finală Jeny Vermont, Marian Moscovici și Izi Mar­covici, cari probabil că se vor clasa în ordinea în care i-am enumerat. La categoria III-a probabil că tot Jeny Vermont va cuceri titlul urmat în ordine de Naumescu și Katz. Categoria femenină a repurtat un deosebit succes prin numărul și va­loarea jucătoarelor. Primele trei se vor clasa probabil: d-ra A. Adelstein, d-na Vizante și d-ra Bălescu. Deasemeni aplaudăm participarea în­cepătoarelor Risette Căld­urescu și Mi­­relle Ioanide, cari sunt susceptibile de progres. Mâine dimineață continuă în sala din str. Lutherană 27 matchurile din turneul final și probele de dublu doam­ne, domni și mixt. V. MAR. M­ARȘ Astazi se disputa concursul clubului Turda Premiile Concursul de marș forțat orga­nizat de clubul Turda și care fu­sese proectat pentru ziua de de 23 Aprilie (Sft. Gheorghe) a fost amâ­nat pentru astăzi. Cursa se va dis­puta pe distanța de cca 20 km., având plecarea și sosirea din piața Puișor la ora 9 a. m. Interesul ce-l prezintă această cursă este destul de mare și cre­dem că startul va fi populat având în vedere că este a doua cursă de marș forțat a anului. TRASEUL Cursa are ca teren principal de desfășurare distanța București, Co­muna Măgurele și retur, pe urmă­torul traseu marcat de numeroase puncte de control. Plecarea­­ din str. 13 Septembrie în fața pieței Puișor — Niță Stere — stația Uranus — Chirigiu — calea Rahovei —pe șoseaua ce duce spre comuna Măgurele — în comună până în fața școalei de fete Ioan Oteleșeanu, și retur pe următorul traseu: Șoseaua Măgurele — Bucu­rești — Calea Rahovei — Strada Sebastian — Calea 13 Septembrie cu sosirea în piața Puișor. Parcursul nu prezintă greutăți de teren, astfel că, participanții vor avea o sarcină ușoară în această privință. PREMIILE Concursul este dotat cu cupa «Al. Donescu», care va reveni echipei clasate prima. . In clasamentul pe echipe contează primii 3 sosiți ai fiecărui club. In afară de acest trofeu principal mai sunt în joc numeroase premii individuale. Primii 10 clasați pri­mesc diplomele ziarului «Universul» și ale Ligei de atletism Muntenia. Tot ca premii individuale sunt în joc diferite obiecte sportive. ȘANSELE CONCURENȚILOR Startul va întâlni reprezentanți ai cluburilor: Stadiul Român, Viforul Dacia, Poliția, Turcia, CFR și alți numeroși concurenți individuali. Pentru primul joc, lupta se va da între studioul Vasile Firea și vi­­foristul Carol Silaghy. Pentru locurile următoare vedem o luptă strânsă între Renner (Turda), Cociaș (Vif. Dacia), Imbărușanu (St. Român), Hanganu (St. Român), Igrița (Pol.), Cristofor Bruno (VD), Plăești (St Român) și Barbu (St. Român). Pe echipe, Stadiul Român are cele mai multe șanse de a ocupa primul loc, talonat de Viforul- Dacia, Poliția, CFR și Turcia. Sur­prizele însă vor fi la ordinea zilei. Fiind a doua cursă de marș din anul acesta, nu putem cunoaște forma tuturor participanților. INSTRUCȚIUNI Concurenții trebuesc să fie pre­zenți la ora 8,30 în strada 13 Sep­tembrie No. 101 unde se va face apelul, se vor echipa, și vor primi ultimile instrucțiuni precum și nu­­merele de ordine. Plecarea se va da la ora 9 a. m. precis. Pe parcurs concurenții vor fi ur­măriți de 2—3 mașini cu comisari de parcurs pentru a supraveghea mersul regulat al lor. COMITETUL DE ONOARE ȘI JURIUL In vederea acestui concurs a fost alcătuit următorul comitet de onoare: Președinte­. Al. Donescu prima­ și juriul­ ­ui general al Municipiului Bucu­rești. Membrii­: General Cornicioiu președintele Al. Sp. Grănicerul, Colonel Dimiu, Neagu Boerescu vicepreședinte FRH, Vladimir Do­nescu, arhitect Doicescu, Horia Oprescu. JURIUL TECHNIC Președinte: Av. M. Dragomirescu. Judecători la sosire: Th. Popovici președintele Ligei atletism Munte­nia, Lt. F. Nicolaescu, Prof. V. Orășanu, Florea Georgescu, Stoica Nițescu. Comisari de parcurs: Lt. Seb. Chirie, I. Schweitzer, M. Xenocrat, Gh. Renner, C. Iordănescu. Cronometruri: C. Leoveanu, Th. Popovici, L. Caciuc. Secretar: L. Caciuc. Asistența medicală: Medic St. Coferu. MIH -xox- ATLETISM Maritsmul da la a Mai se va alerga pe 21 km. O MODIFICARE BINE VENITA Dat fiind că pentru un început de sezon distanta de 31 km, ar fi fost prea mare comitetul organizator al aler­gări de la 5 Mai, a hotărât să reducă parcursul. Această hotărâre este binevenită și ea va constitui un stimulent serios pen­­tru concurenți. INSTRUCȚIUNI IN VEDEREA ALERGARII Se atrage atențiunea că înscrierile se închid Sâmbătă 4 Mai și se vor trimite 5­0 adresa d-lui ing. N. Mărescu, fabri­ca Bragadiru, com. Bragadiru. Concurenții din provincie vor căpăta întreținerea gratuită In zilele de 4 și 5 Mai. In ceea ce privește transportul din Capitală până la comuna Bragadiru, se vor anunța La timp modalitățile de­plasării. TOPALA IN MARE FORMAI Săptămâna trecută alergătorii stadiști au făcut un antrenament. S’a remarcat în deosebi forma exce­lentă a lui Topală, care a dovedit a fi în excelente condițiuni. Bine antrenat, fostul grănicer are toate șansele să devină un marathonist de mare clasă. Spectacole TEATRE OPERA ROMANA: Carmen.­­­ TEATRUL NATIONAL: Matineu: Elisabeta Regina Angliei: Seara: Făcliile. REGINA MARIA: Matineu: Simu­­nul: Seara: O aventură în Zeppe­lin. COMOEDIA: Matineu și seara: Tes­tamentul­ CINEMATOGRAFE CAPITOL și ROXY: Capriciu spaniol cu Marlene Dietrich. «GAZETA SPORTURILOR) R­UGBY Un match între înaintași Partida de ert de la O. N. E. F. a furnizat spectatorilor un match dur, o luptă dârză între înaintare și ceea ce e mai curios, nu a avut nici un moment caracterul amical. S’a jucat dur. Nota aceasta au impus-o francezii. Au repetat fi­gurile de Duminică, au plecat fără balon, au jucat în plin offe-side ne­­sancționat, obstrucție și ceea ce mai grav, au lovit des și intențio­­­nat. Natural, la un asemenea joc nu se putea răbda. De aci a venit reac­­țiunea. Promptă, poate mai promptă decât se așteptau francezii. E locul să spunem dela început că francezii au jucat ori mult mai bine și mai sudați. FORMAȚIIL­E ECHIPELOR BUCUREȘTI: Lole Römer, Tudor Ioan, Gogu Sfetescu, Ascanio Damian, Virgil Ioan, sub.­lt. Greceanu, Chiriță Alexandrescu, St. Mărășescu, Dinu Moscu, Ned­elceanu (Covaci), A. Ma­­teescu, Simion Burlescu, Kurtzbauer, Tellu Diamandi (Fântâneanu) și Ște­fan Bârsan- A. S. P. T. T. PARIS: JoUbert. Saix Delquié, Costeséque, Murat, Cros, Clintise], Garros, Lavergne, Migot, Cause, Marty (Blois), Cazile, Cazi? nave și Porcherie. CUM A DECURS PARTIDA De la început românii se remarcă prin atacurile pe treisferturi. Au câteva acțiuni foarte mult aplau­date: înaintarea noastră nu e de a­­juns de închegată la grămadă. Și chiar așa domină, însă nu scoa­te baloane din cauza insuficienței talonajului. O șarjă românească se termină în tușă. De la această tușă Moscu in­tră și pe ferită face o frumoasă gaură din care pasează lui Virgil Ioan. Aripa noastră depune balo­nul în buturile franceze, încercarea rămâne netransformată. La reîncepere, francezii au câteva minute de dominare. Totuși joaca off-side și practică obstrucție. O a­­semenea obstrucție grosolană le permite să ajungă cu tușe pe linia noastră de 22. De aci, înaintașii francezi pleacă, nesupravegheați și marchează în centru, încercarea nu e transformată. Reluarea aduce pe români în bu­turile franceze. O deschidere bună, Gogu Sfetescu lansează pe Damian. Acesta are o intrare în stil de mare jucător, trece prin toată apă­rarea francezilor și marchează. Transformarea este din nou ratată. Jocul este iute cu tot terenul greu. Balonul ud împiedică jocul la mână Francezii pleacă din nou cu înaintașii și în mod surprinzător marchează un nou essai la centru prin Causse­ Transformarea este reușită de a­­celaș jucător și repriza se termină cu 8—6 pentru francezi. La reluare, Fântâneanu intră ta­­loneur și Nedelceanu, lovit, cedează locul lui Covaci. Toată repriza decurge în avanta­jul românilor care au dominat tot timpul. In această repriză francezii au trecut rareori linia de centru. Au fost ținuți în 22. Chiar la înce­putul reprizei, pe un «a suivre» Moscu îl prinde din nou și lansea­ză atacul; balonul trece de la Sfetes­cu la Damian, acesta intră și lan­sează pe Virgil Ioan, care marchea­ză în centru. Transformarea este din nou ratată de Tudor Ioan. Tot restul reprizei acțiunile sunt de partea Bucureștiului- Se ratează două încrecări sigure prin Körner și Mateescu. Nu am­ putut marca și din cauza slăbiciunei mijlocașilor. Alexan­­drescu a jucat cu frică iar Grecea­nu a fost în zi slabă, pe balon. De aci lipsa unui atac complect, îna­intarea în schimb a dominat în a­­ceastă repriză, și la tușe și mai ales în driblinguri. Au câștigat regulat zeci de metri prin dribling, fiind aduși înapoi de off-sideurile ne­­sancți­onate ale francezilor. Era normal să ajungă și ai noștri la jo­cul de off-side. Sfârșitul matchului se flueră pe terenul francezilor. Victoria a fost pe deplin merita­tă și scorul nu indică diferența din­tre echipe.După cum poștașii bucureșteni meritau cel puțin un match nul, ori reprezentativa București merita să câștige cu 3 essaturi diferență. CUM AU JUCAT KORNER a început slab, timid și a terminat matchul în stil de mare jucător. TUDOR IOAN nu a fost jucat în atac. A avut o zi slabă pe balon, ratând transformări sigure. GOGU SFETESCU a jucat cen­tru, cu toate că fusese selecționat pentru linia treia. S’a achitat ono­­­rabil. In apărare a fost excelent iar în atac a dat drumul balonului pre­cis și a știut să-l lanseze pe Da­mian. A condus echipa cu energie. DAMIAN a jucat în atac foarte frumos. Essaiul marcat a fost o lecție și pentru francezi. In apărare nu s’a întrebuințat din cauza că in­trase pe teren lovit și era normal să aibă o oarecare jenă. VIRGIL IOAN acelaș realizator eficace. A fost extrem de util în a­­părare. Dacă ar fi fost lansat mai des cu siguranță că aducea multe puncte echipei, GRECEANU a avut o zi slabă pe balon și din cauza lui, scorul a fost atât de redus. ALEXANDRESCU, corect, însă cam fricos. Dacă ar fi jucat mai decis ar fi putut marca singur un essai. MOSCU cel mai bun înaintaș la tușe și în special în apărare. In pri­ma repriză a jucat extrem de decis și a placat regulat treisferturii ad­­verși. MARASESCU, a intrat pe teren după o convalescentă. A început matchul modest pentru a ne da în repriza doua o partidă extrem de frumoasă. COVACI a jucat repriza doua și a excelat la tușe. In dribling dease­­menea a fost util. MATEESCU bun la grămadă și în joc deschis. A placat extrem de dur și în apărare a fost împreună cu Moscu și Burlescu, un zid de ne­trecut. BURLESCU acelaș om ca și Ma­teescu. Formează împreună cea mai complectă linia doua din țară. Și el a avut un rol recisiv în tușe și dribling. BARL­AN, un stâlp al grămezii. In dribling a urmat balonul tot­deauna iar la grămadă a asigurat un mare avantaj echipei sale. KURTZBAUER a fost o bună pe­reche pentru Bârsan. A cedat însă în repriza doua din cauza jocului brutal al adversarului său direct. DIAMANDI nu a dat satisfacție, iar Fântâneanu introdus în repri­za doua la talonaj a scos multe ba­loane. Este încă un jucător util. NEDELCEANU până ce a fost lovit, a jucat bine tușa și a placat. La francezi înaintarea a fost com­partimentul cel mai bun. Au jucat sudat și dur. Au practicat însă ob­strucția și offe-sideul. Dintre ei cei mai buni au fost Causse, Cazile și Migot. Atacul francez a jucat sigur pe balon însă nu au mai avut desele ocazii de a ataca. Dintre ei Delquié și Costeséque au fost cei mai peri­culoși, Jolibert la fund excelent. O remarcă: în matchul de Duminică, francezii scăpau baloane în mod in­explicabil, ori eri, cu un balon ud și cu ploaie nu au ratat un singur balon. Arbitrajul d-lui Herck, bun însă prea amical și ospitalier cu france­zii cari au abuzat uneori de aceste gentilețe. R. V. Proectele sportive ale Primăriei sectorului I galben —— ——CD ........ (Continuare din pagina I-a) merit de a fi introdus sportul în sectorul de galben. Și, pentru că e­­forturile prelungite au nevoe de fonduri, am pus la dispoziția gru­pării galbene acest «prim material» de rezistență. «Desigur că nu ne vom opri aci. «Deocamdată am dispus nivelarea și amenajarea terenurilor de joc de la velodrom, lăsând liber acces pe el tuturor acelora pe care sportul îi atrage. «Pentru clădirea sălii de box des­pre care d. arhitect Georgescu ți-a vorbit în altă ocazie, intenționez să cumpăr cele două terenuri limi­trofe ale fațadei, pentru că instala­ția să corespundă cu adevărat ce­rerilor. LUCRĂRILE VOR ÎNCEPE IMEDIAT «Astăzi voi sista toate lucrările dar imediat după vacanță, ele vor fi reluate cu și mai multă intensi­tate. «Terenurile de tennis au fost date spre utilizare încă de ole, dar acest lucru nu mă satisface. Țin ca în sectorul de galben să existe un sta­dion care să poată fi dat drept e­­xemplu și dincolo de granițele țării. «Pentru sala care urmează să se construiască la intrarea terenului și care va necesita o sumă de 16 mi­lioane lei, am un prim fond de lei 6.000.000. Cred că, cu această sumă pot pleca încrezător la lucru și nici nu voi întârzia să o fac. PROECTE PENTRU ACTUALUL SEZON .Nu este în intenția mea să sbor și de aceia. în actualul sezon mă voi mărgini să încurajez inițiati­vele merituoase proectate pe velo­drom. «Cum pista de motociclete va fi în curând accesibilă, voi sprijini or­ganizarea unei competițiuni inter­naționale de specialitate pe care Moto-Clubul român o va organiza în cadrul lunii Bucureștilor. ia C­ICLISM Im­i la Ulii­ Id­o MM [»și In 1925 a luat ființă, din iniția­tiva câtorva admiratori ai sportului pedalei, clubul ciclist «Marwan» a cărui titulatură s'a schimbat acum 3 ani în Velo clubul român Ge­nerala. Membru fondator al formației, îmi reamintesc și acum de înce­puturile grele dar entuziaste ale celor cari au pus bazele unei for­mații capabile să facă față celor două grupări, puternice pe acele timpuri: «Principele Nicolae» și «Aquila». Și, după cum primul descinsese din cel de al doilea, clubul «Mar­wan» a luat ființă datorită unor membri disidenți ai formației verde cu alb. In luna Februarie a anului 1925, într'o cameră a unui atelier din București, clubul care împlinește acum, 10 ani de activitate, a luat ființă. Printre fondatori erau d-nii: George Iliescu, președinte activ, în ultimii 9 ani, Vasile Predescu, pri­mul președinte, veteranul E. Frize cu fiii Nicolae și Aurel Frize, foști pe atunci fruntași ai ciclismului românesc, Carol Harței, Luzi Gu­­ser, Ion Gavrilescu, Vasile Ghi­­soiu, etc… Cu toate sacrificiile cerute de întreținerea, susținerea și conduce­rea unei formații cicliste, clubul înființat în 1925 a jucat de la înce­put un rol important în concertul ciclismului românesc, reușind să se impună prin reprezentanți de reală valoare. In decursul anilor a format nu­meroase elemente de clasă ridicată și a avut satisfacția de a-și vedea alergătorii triumfând în toate com­petițiunile oficiale. Velo clubul ro­mân a deținut, prin reprezentanții săi, toate cele trei titluri naționale și a avut în frații Nicolae, Aurel și Ionel Frize, Dumitrescu Henich (alias Hrenciuc), Mihail Antonescu și Gheorghe Cociș, oameni de nă­dejde. Primul și al treilea au fost cam­pioni naționali de semi-fond, Du­mitru Heniih a câștigat proba ofi­cială de fond, iar Antonescu și Cociș au la activul lor victorii în campionatele de viteză, cel din ur­mă fiind chiar actualmente, deți­nător al titlului național. Intre timp, Velo clubul român General a a avut de suferit însă și unele prigoane. A fost asuprit de Federația română de specialitate din sânul căreia nu a făcut parte aproape doi ani, și aceasta cu toate că făcuse parte din rândul grupă­rilor care au muncit intens la înfiin­țarea forului suprem. Mai târziu, acum vreo doi ani, Velo clubul român a reintrat în Federație și a putut să-și continue nestânjenit, laborioasa-i activitate. Căci, se poate spune, pe drept cuvânt că Velo clubul a avut o activitate dintre cele mai invidiate. A organizat cele mai numeroase curse cicliste și are meritul să fi fost gruparea care, alături de «Ga­zeta Sporturilor» a contribuit la introducerea ciclo-cross-ului în Ro­mânia. Aceasta fiind situația este nor­mal să salutăm cu deosebită satis­facție jubileul Vele clubului român Generala căruia îi urăm pe viitor, spor la muncă și succes. LAVAL

Next