Gazeta Sporturilor, octombrie 1935 (nr. 1828-1858)

1935-10-27 / nr. 1854

ANUL XIV. No. 1854 SEMNIFICAȚIA DNUl ABANiJu. In ultima sa ședință, comitetul «Fe­derației române de box» a luat cunoș­­tiință că Axioti a abandonat tilul de campion al României, la categoria se­­migrea-In ziare, abandonul acesta a seches­­trat spațiul strâmt al unei simple in­­formatiuni. Noi înșine, nu i-am dedicat decât câteva rânduri de strictă infor­­mație. O informație care a stârnit apoi un zumzet de șoapte, în nedumerirea ce­­lor cari se ocupă de box. — Ai auzit?... Axioti a abandonat titlul national semigreu!... — Nu mai e campion?­.. — Ba da. Dar numai in categoria mijlocie!.. Au rămas, deci, de pe urma acestui abandon, câteva detalii incomplect lă­murite și câteva aspecte care necesită o subliniere specială. Axioti a abandonat titlul national semigreu. L-a cucerit, acum cinci ani, kh­ock-putându-l pe Teică. Primul knock-out al lui Teică. L-a apărat de atunci de două ori. In fața lui Fulea și a lui Călinescu. Nu i l-a putut amenin­ța nimeni. Nici în trecut, nici acum. Și — iată — din proprie inițiativă, abandonează titlul. Renunță la una din panglicele celor două campionate ,cari îi decorează palmaresul și se mulțu­mește cu un singur titlu. Nu-și mai poate apăra titlul națio­nal semigreu? De ce nu? Cine, la noi, ii poate amenința astăzi pe Axioți în categoria semigrea? Nimeni. Dar absolut nimeni. Și atunci? Abandonul acesta are o explicație, pe care niciunul din boxeurii noștri n’a înlesnit-o — nu reușit să o înles­nească — până acum. Axiot­ a abandonat titlul național sem­i-greu dintr-o atențiune generoasă, pentru colegii săi din aceiași categorie. Pentru a se înlesni acestora posibili­tatea unei afirmări în calea căreia prezența sa ar constitui un obstacol permanent și invincibil. Cu Axioti în categoria semi-grea si­tuația este netedă și definitivă. Cam­pion: Axioti. Ceilalți ,fără nicio șansă de a-și apropia vreodată răsplata ofi­cială a unei trude de ani de zile, titlul de campion. Fără Axioti, drumul rămâne neted. Ca un prundiș alb, cu perspective largi de consacrare oficială. Oricine își poate însuși titlul de campion al României la categoria se­­mi-grea. Oricine. Dar mai ales Șerbă­­nescu, care rămâne in vârful erarhiei, și pentru care Axioti are o grije de prietenie. Cu orice sacrificii­, fără re­zerve­fată dece renunțarea lui Axion­ la titlul național semi-greu se situiază în­­tr-un cadru de distincție particulară, iar anunțarea acestui abandon nece­sita mai mult decât spațiul strâmt al unei simple informații­.. George Fulga If? Comisia interimară de la F.R.F.A., în lumina concluziilor unei anchete recente ,--------- ---------- -j. ștafeta complezentelor de la D. r. s. b. Ban­cnne ju­riștii filantropi în fața cioburilor de l­otoju O dată pe an, footballul românesc trebue negreșit supus unei operații de­ scârmonare. A devenit această îndeletnicire a unor oameni în goa­nă după emoții, o necesitate peste care nu se poate trece. N’a fost, în ultimii ani, nicăeri atâta zarvă câtă a fost în footballul românesc. Și ni­căeri nu s’a bătut cu atâta frene­zie apa în pină cum s’a bătut in mereu agitata problemă a... organi­zării F. E. F. A-ului. In preajma fiecărei adunări gene­rale a federației de football, oameni în căutare de emoții, despre cari am amintit mai sus, combină pe îndele­te «chestiunile» în stare să facă zarvă, sau să «scannene» F. R. F. A.-ul, iar când perspicacitatea lor in materie,’ dă fiasco, provoacă... adu­nări generale extraordinare. In speranța bineînțeles că ceiace n’a reușit prima oară, va reuși la reluare. "Vom avea așa­dar in scurtă vreme o nouă adunare generală, dorită cu ardoare, râvnită și așteptată. larij. F. S. R.-ul, care a facilitat-o, se poa­te felicita, pentru că a dovedit că este un organism viu. Un organism care poate face ceva în sportul la­Președintele de club care a dorit și obținut această suspendare nu a motivat cu absolut nimic cererea care a dus la hotărârea cunoscută. In afară de rancuna personală îm­potriva unei comisii în subordinea organului suspendat, d-sa n’a avut nici un motiv să stărue la luarea unei hotărâri atât de grave. Excep­tând, bineînțeles pornirea atavică anuală împotriva unui for care nu prea se îndeamnă să-l accepte la conducere. Căci, dacă ar fi fost altul motivul care a dus la acți­unea cunoscută, s’a­r fi se­sizat încă de acum opt lu­ni când sau descoperit fraudele de la district. Nu e mai puțin adevărat însă că atunci nu se produsese încă incidentul cunoscut cu intrarea intempensivă pe teren, stă Dar hotărâre de complezență acea­suspendare s’a vădit mai cu te­m­ânesc, care poate provoca o adu­nare generală și care — mai ales — poate acorda satisfacții celora cari le solicită. Până mai eri alaltă ori, eram o­­bișnuiți să vedem în U. F. S. U., bătrânul organ de conducere a spor­tului național, un moșneag anchi­lozat care nu are altă dorință decât să fie lăsat să sforâe în fotoliul hărăzit de legea educației fizice. Nu e vorbă, această impresie a fost în­tărită în decursul anilor, de fapte de tot soiul. Nu mai insistăm asup­ra lor, pentru că nu e locul acum. Am constatat așa­dar cu prilejul ultimelor evenimente că bătrânul din str. Biserica Enei, departe de a fi anchilozat, este copleșit de­­­virilitate. Și că e atât de tare, încât a început să arunce cu barba în Dumnezeu... Pentru că ce altceva este ultima sa hotărâre, prin care se suspendă Biroul federației de football, în lo­cul căruia se instalează o comisie interimară? Este o hotărâre care­ poate fi justificată chiar de o brus­că trecere de la anchiloză la virili­tate? Desigur că nu. Și asta pen­tru o mie și unul de motive, mei atunci când s’au cunoscut împre­jurările în care a fost dată. Mai întâi complezență pentru d. Eladescu din partea d-lui Plagino (care gentlemen fiind trebuia să-și țină cuvântul dat) și apoi complezență pentru d. plagino din partea comitetului U. F. S. R., care nu vroia să se despartă de președin­tele său. Și bine a făcut că nu s’a despărțit de omul de inimă care este președintele U. F. S. R.-ului, deși pre­țul rămânerii d-lui Plagino în fruntea forului suprem, această sublimă com­plezență, este scump plătită de an­teri. De federația română de football. Și așa, din complezență în complezență s’a dat primă de încurajare tutu­o­ror acelora cari nu așteap­tă decât creearea prece­dentelor pentru a se afla în treabă, s'a salvat U. F. S. R.-ului conducerea emerită a d-lui Plagino și s’a por­nit la... «epurarea» federa­ției de football. Iată așa­dar o spicuire a conclu­ziilor la cari au ajuns d-nii Neagu Boerescu, lt.-col. Saulescu și P. Geor­­gescu: «1. Gestiunea financiară este în perfectă ordine contabilă. 2. încasările și cheltue­­lile sunt sprijinite prin ac­te justificative visate și a­­probate de forurile de con­ducere.. 3. Cheltuelile de admi­nistrație sunt normale fa­ță de foarte marea extin­dere a federației. 4. Sistemul administra­tiv al F. R. F. A. este foar­te bine organizat și mun­ca depusă, atât de condu­cătorii tuturor forurilor F. R. F. A. cât și de funcți­onarii salariați, este con­siderabilă și plină de în­suflețire». ❖ Comisia de anchetă a U. F. S. R. a ajuns așa­dar la concluzia că gestiunea F. R. F. R. este în perfectă regulă și că munca depusă în sânul acestei fe­derații este considerabilă și plină de însuflețire. Iată constatări sincere și nu do­vezi de complezenți», pen­tru» "Cu­ astfel de constatări, precise și cu adjective superlative, nu pot fi făcute de oameni cari cercetează cu intenția de a «aco­peri». Și cât de fals sună, în lumina acestor constatări precise comunicatul V. F. S. R.-ului, care spune că DEȘI NU S’AU CONSTA­TAT ABATERI GRAVE, TOTUȘI... așa și pe dinco­lo. Comparând chiar superficial cele două texte, amprenta complezenței nu poate fi ștearsă de pe ultimul act al forului de conducere al spor­tului românesc. Cum rămâne însă cu închierile d-lor Boerescu, Săulescu și Geor­­gescuî In ce postură au fost puși acești oameni de bună credință atunci când s’a trecut peste un act oficial în care se constată existența unor lucruri la antipodul celora ce se caută azi cu lumânarea? Și lăsăm să facă ei singuri constatările de rigoare și să-și impună neinfluen­­țați, linia de conduită și eventual consecințele ce au de tras. uite că evenimentele din ultimele zile voi­ da, în fi­ne și cluburilor prilejul să-și spună răspicat cuvân­tul. Mai ales că la un mo­ment dat se părea că în toată această învălmășea­lă de evenimente ne-juridico-sportive, rancu­­clu­burile românești, pentru fericirea cărora se înjură filantropii ca la ușa cortu­lui, deveniseră o a cincea roată la căruță. Ori, recăzând in realita­te, milostivii neo sportivi bucureșteni vor trebui să țină seamă și de RECITA­TE­A VIE pe care o consti­­tue existența de football fie pe cluburilor tot cu­prinsul țării. Și ele vor avea să-și spu­nă cuvântul. Hotărâri de complezență Aviatorii polonezi și cehoslovaci au sosit in Capitală Rușii și-au amânat din nou sosirea In cursul zilei de ori au aterizat în Capitală escadrilele poloneze cehoslovace cari vor figura pe pro­st­gramul meetingului aviatic de Dumi­nică. La aeroportul Băneasa unde au aterizat, li s-a făcut o primire căldu­roasă. Escadrila sovietică n’a sosit nouă nici ori. Aterizarea a suferit o nouă amânare, din cauze cari nu ne-au fost comunicate. După informațiile pe cari le-am primit ori ,e vorba ca avioanele so­vietice să sosească în Capitală azi între orele 12—15. Selecționata Europei va juca la București La începutul lunii Noembrie va juca în Capitală selecționata celor mai buni jucători de ping-pong di­n Europa. Această selecționată va int­rai, în ca­drul unui mare turneu, echipa repre­zentativă a României. Selecționata Europei va fi alcătuită din Kolar, campionul Cehoslovaciei, Ehr­sch, campionul Poloniei și Kohn, cam­pionul Austriei. Probabil că Szabados, unul dintre cei mai buni jucători din Europa, se va deplasa deasemeni la București, ca al patrulea jucător al selecționatei. România va opune pe Goldberger, Via­done, Paneth, Iuliu Pop și Mircea Scha­­pira. Com »­a interimară și concluziile ultimei anchete ale U.F.S.R.-ului, suspendarea Bi­roului federal al federației de foot­ball și convocarea adunării gene­rale extraordinare nu ar fi putut deveni realitate­ Și iată de ce, Comitetul forului suprem al spor­tului românesc avea obligația fer­mă să țină seamă de concluziile la cari a ajuns ancheta făcută ante­rior de o comisiune alcătuită din membrii delegați din sânul său. In speță de d-nii Neagu Boerescu, lt­­col. T. Săulescu și P. Georgescu. Această comisie, urmare a unei adu­nări generale viforoase și a unei campanii incendiare de presă, a lu­crat pe îndelete la controlarea ges­tiunii F.R.F-A-ului. Adică a pari­cat activitatea financiară a institu­ției cu conducerea azi suspendată tocmai în vederea unui control. Am recitit concluziile acestei anchete făcute de oameni dor­nici să facă lumină într’o «aface­re» atât de complicată și nu ne-am putut opri de a le reda pu­blicității. Sunt atât de tranșante, atât de evidente greșelile făcute de acei cari au provocat suspen­darea, încât nu știm dacă prea­labila lor cetire în comitetul U. F. S. R.-ului n’ar fi evitat neno­rocitele complezențe, cari au a­­runcat o lumină sumbră asupra­­ celui mai popular sport rom­â­­­­nesc: foot-ball-ul Pentru că, dacă nu complezența ar fi fost la baza ultimelor hotărâri 4 PAGINI 21 LEI Cuvântul cluburilor de noi ne bucură faptul că s’a ajuns aci, deși a fost necesar un complex atât de variat de fapte. Și ne bucurăm cu atât mai mult cu cât o întărire — deși inutilă — a concluziilor primei comisii de an­chetă, va desființa odată pentru totdeauna atmosfera pestilențială pe care o întrețin rancu­nele și poftele de emoții oratorice în adunările ge­nerale. Footballul va putea să-și vadă liniștit de drum, va putea râvni in tihnă la progresul ce-i este hără­zit de popularitatea și evoluția sa normală, fără a mai avea de înotat printre smârcurile ce i se ridică în cale la tot pasul. Și apoi, nu trebue să se ^TRAOV­­• »■-•’•C '--|. . --'-A m .d­í iaJ Pu^l­twa 27 Octombrie 1931 Ü ABONAMENTE Pe an an. . .........................................LEI 1000 Pe șase luni.................................. 500 Institution­. Cluburi și Proprietari. .... 2000 Un număr vechiu .....................................Lei 4 COTIDIANUL SPORTULUI ROMANESC Birourile : STRADA INGINER ANG.ISL $ ALIGN* Fondatori E. EMILIAN și E­ MI.N­ireARIU Director: AL. MUNTEANU No. 2 — BUCUREȘTI. Prim redactor: N. PAPA GHEORGHE PUBLICITATEA DUPĂ lARIF 1 Direcție 3.28.60 Telefon :­ Administrație 3.26.60 I Redacție și Provincie 3.26.60 C­uriozități Echipa de rugby «Racing Club de France» are ca mascottă un delicios câine «fox» pe care-l ia la toate straid­urile și deplasările. Uneori — ca în clișeul de față — cățelușul se plictisește în tribună și ieziră un teren pentru a... colabora cu echipa sa la realizarea victoriei. Avem nevoe de încă 20 de terenuri altfel difuzarea footballului in Capitală este anenințata ____--------------------_ •T* Ce ar trebui să facă districtul București Grupările care iau ființă în Capi­tală și solicită afilierea la federa­ție nu primesc decât rare ori satis­facție. Organele centrale ale federației de football le refuză afilierea, pen­tru că districtul București nu acor­dă avizul favorabil De ce se refuză acest aviz de afi­liere ? Am făcut în acest scop O ANCHETA LA DISTRICT Constatările sunt extrem de in­teresante. Districtul nu refuză avizul de a­­filiere, pentru că nu poate adminis­tra mai multe grupări. I­ refuză pentru simplul motiv că nu există posibilități de programare. Echipe­le care ar lua ființă, nu ar avea po­sibilitatea să activeze, pentru că BUCUREȘTIUL NU ARE SUFI­CIENTE TERENURI DE FOOT­BALL Acesta e adevărul Căci avizul fa­vorabil de afiliere nu este refuzat grupărilor proprietare de teren. E perfect adevărat. Capitala are un număr prea mic de terenuri, fa­ță de numărul actual al grupărilor. Ce s’ar întâmpla dacă s’ar mai a­­filia și alte societăți, e ușor de în­chipuit. Iată de ce înțelegem politica dis­trictului. Comisia districtuală trebue însă să caute ADEVARATA SOLUȚIE Avem nevoie de încă 20 de tere­nuri, ca să se poate ajunge la nu­mărul de grupări, proporțional cu populația Capitalei. In acest scop trebuesc adoptate soluțiile la cari s’a recurs în alte țări. Să luăm exemplul Parisului. S’a pus problema terenurilor în­tr’o formă mai gravă. Ori organele conducătoare au înțeles că pentru desvoltarea footballului e nevoie de cât mai multe terenuri. Prin îngrijirea municipalității pariziene s’au obținut la Saint Cloud și Bobigny, la porțile Pari­sului două terenuri vaste pe care au fost amenajate aproape 30 de câmpuri de joc. Fără nici o amenajare arhitectu­rală specială, e vorba de terenuri simple pe care se pot disputa mat­­churi oficiale. Cheltuiala amenajării acestor par­curi a fost foarte mică . Suntem convinși că o intervenție a districtului București pe lângă nunți ei fiui Capitalei ar obține suc­ces. S’ar rezolva astfel cea mai im­portantă problemă și s’ar stimula difuzarea footballului bucureștean. Sandu Ion învins la Paris în sala Central S. C. din Pa­ris, Sandu Ion s’a întâlnit, în mare­ revanșă, cu francezul Cotti care definea ,asupra com­patriotului nostru, o discutabilă victorie la puncte. Și de rândul acesta, după 10 reprize a 2 minute, compatriotul nostru a fost declarat învins. Se pare însă că, întocmai ca și cu ocazia primului său match cu Cotti, Sandu Ion nu a fost cu ni­mic inferior acestuia. In vedeta reuniunei de la Cen­tral, Paul Rebel, o veche cunoș­tință a noastră, a dispus la puncte de Victor Deckman. întreaga atențiune a Germaniei este îndreptată asupra Jocurilor Ol­mpice care va fi numărul participanților. Cum se va rezolva ches­tiunea locuințelor pentru vizitatori. Propaganda în întreaga Germanie Până la deschiderea oficială a Jo­curilor olimpice nu mai sunt de­cât nouă luni. La 20 iunie a anului viitor comi­tetele olympice naționale vor tre­bui să trimită la Berlin listele ge­nerale indicând precis ramurile spor­tive și competițiunile la care vor să trimită reprezentanți, iar la data de 18 iulie toate națiunile trebue să tri­mită ultimele înscrieri individuale. Datorită faptului că o deplasare la Berlin necesită o pregătire înde­lungată, comitetele olympice au fost invitate să-și trimită cu mult timp înainte numărul aproximativ al de­legaților. Unele țări au și început să trimită numărul probabil de repre­zentanți cu care vor veni. Comitetul organizator, ținând sea­ma de aceste cifre, a încercat să sta­bilească un număr total al partici­panților la aceste jocuri. O STATISTICA INTERESANTA Programul jocurilor de la Berlin cu­prinde 19 genuri de sporturi, cu cinci mai mult ca la Los Angeles. In aceste numeroase ramuri sportive se vor des­fășura 68 competițiuni individuale și 33 probe de echipă pentru bărbați și respectiv 12 și 3 echipe pentru doam­ne, în total deci 116 probe. Vor exista deci 26? învingători, titu­lari ai medaliilor de aur. Numărul re­prezentanților pe care îi poate trimite o națiune variază după probe. Făcând un calcul se ajunge la cifra de 319 băr­bați și 52 fete, fiind socotit numărul maximum cu care se poate prezenta o națiune­ . In caz când cele 50 de națiuni vor fi reprezentate la Berlin, printr-o dele­gație atât de numeroasă, capitala Ger­maniei ar fi invadată de o armată de circa 20.000 de participanți activi. Dar în starea actuală economică, este foarte puțin probabil ca vreo na­țiune, chiar dintre acelea care dispun de un personal sportiv necesar, să trimită o echipă atât de numeroasă. Se poate conta pe un număr de circa 5000 de participanți. Ori și a­­cest număr este suficient pentru a complica organizarea jocurilor. Va trebui circa 1000 de arbitri cu tot atâți ajutori pentru a se organiza toate probele care se vor desfășura timp de 16 zile. 100.000 DE VIZITATORI PE ZI In timpul Jocurilor Olympice ca­re se vor desfășura de la 1—16 Au­gust la Berlin, capitala Germaniei trebue să conteze pe un număr de vizitatori ce va varia între 100.000-150,000 (germani și străini). Afluxul (Continuare în pag. 11-a)

Next