Gazeta Sporturilor, noiembrie 1935 (nr. 1859-1887)

1935-11-01 / nr. 1859

vN­L Xlii. No. 1859 Ud ultim răspuns.. Așa­da. Acum, putem să stăm de vorbă și să râdem în liniște, gâdi­lați de ultimele nerozii ale polemis­tului timișorean care ne-a făcut barcea-parcea, săptămâna trecută. Nu vă amintiți ! Un dobitoc cu oarec­ari pretenții de ziarist și grave sincope de incul­tură, s’a apucat săptămâna trecută să bebăm ceva împotriva noastră. Ce anume?... Nu știm. Căci nu știm ungurește și nu pricepem lim­ba română, afumată cu numeroasele behăeii ungurești. Ne-am extagiat de aceia în fața polemistului timișorean care n’a a­vut curajul să-și iscălească tâmpe­nia. Am cerut să ni se vorbească în românește și am pretins ca dobito­rii cari vor să li se răspundă, să și ia răspunderea lucrurilor pe cari le debitează și să semneze. In ultimul său număr, acelaș ziar timișorean are un nou articol pen­tru noi. De data asta iscălit. Iscălit citet, mare, grav, cu nume­le autorului, plus toate titlurile a­­cademice. Ciuliți urechea și tremu­rați în fața fiorosului polemis ti­­mișoran , avocat dr. C. Gaspar. Domnul C. (Costică, Codică sau Catolică) Gaspar, Doctor în jure, timișorean și polemist. Așa, dar, d. Gașpar este polemis­tul timișorean, pornit să ne facă harcea-parcea D. Costică Gașpar. N’a fi auzit de d. Gaspar?... Nu se poate. Nu este vorba de unul din cei 3 crai porniți după stea spre Betlee­­mul nașterii lui Christos. Nu face parte din trinitatea crailor Balta­zar, Melchior și Gaspar. Nu este Gaspar. Simplu Gaspar. Este Costică sau Catolică Gaspar, avocat și polemist timișorean. Tot nu-l cunoașteți?... Atunci, iată în treacăt, câteva date biografice suplimentare: acum doi ani, d. Costică Gaspar toată ziuă în redacția noastră, stătea în redacția «Gazetei Sporturilor». Nu scria nimic. Făcea altceva. Sa­luta pe oricine intra, pe oricine ple­ca, se delecta citind ziarele ungu­rești și făcea colegilor, mici comi­sioane strict polemice, ducea bilete în oraș, cumpăra șireturi de ghete de la lustragerie, dădea pantofi la văruit, aducea ziare vechi, etc. Servicii cari anunțau de pe atunci viitorul de polemist timișorean al d-lui Costică Gaspar. Așa­dar, d. Costică (Codică sau­­ Catolică) Gaspar este polemistul cu explozii canibalice împotriva noa­stră. Date fiind recentele sale servicii in redacția noastră, s’ar cădea să-l menajem. Am făgăduit, insă, că-i vom răs­punde. Vom încerca deci, să ne descur­căm în labirintul nouei dobitocii polemice a d-lui Costică Gaspar, și să-i înseilăm un răspuns. Ultimul răspuns: «Am avut ocazia să te cunosc, la București, ca unul din cei mai se­rioși critici sportivi din țară!... ne scrie d. Gașpar. Orice s’ar spune d. Gașpar, e dră­guț. Dar e drăguț pe undă scurtă. Căci imediat, apoi, se răzgândește : «Ultima polemică pe care Gazeta Sporturilor, reprezentată prin d-ta a avut-o cu ziarul nostru, m'au de­terminat (polemica «M’AU determi­nat !...) să mă îndoesc de părerea ce am păstrat despre seriozitatea d-tale.» D. Galspar, deci, s-a răzgândit. «L-au» determinat să-și schimbe părerea, ultima noastră polemică. Nu are acord între subiect și predi­cat, dar are drept, să-și schimbe pă­rerea. Iată însă, și motivul care «l-au» făcut pe d. Gaspar să-și schimbe o­­pinia: «Mai anii precedenți, ai preaslăvit performanțele cluburilor din Ardeal, iar acum.­. Înseamnă a­­ceastă atitudine, cavalerism ?...» Noi, credem, că da. Căci, tocmai în faptul că am­ avut adjective elo­gioase și pentru footballul ardelean, însemnează că suntem obiectivi. D. Gaspar e de altă părere. Și, ca să ne convingă, ne face un istoric al footballului ardelean : «Prima societate sportivă ia naș­tere în Timișoara la 1885»... Iată-l deci pe d. Gaspar, Iorga al footballului ardelean. D. Gaspar nu e numai polemist și avocat. E și istoric. Și, are și relații. Căci, iată ce a­­daugă, ceva mai departe: «Ne-am bucurat și ne bucurăm încă» (d. Costică Gaspar și fotballul arde­lean!...) de admirația lui Hugo Meisl și a dr. Fodor. Evident. Se putea să lipsească doctorul Fodor din leșinurile de ad­mirație pentru d. Gaspar și foot­ballul ardelean? Noi, n’am de astfel de leșinuri. Dar, auzit dacă spune d. Gaspar... Toată polemica însă, este inu­tilă Căci chiar d. Costică Gaspar scrie­­ ininteligibil și subscrie (citez) și conștient, următoarele: că supre­mația footballului cade spre Bucu­rești, este foarte natural și logic. Este indiscutabil că nivelul Capita­lei este într’o ascendență uluitoare. Nici nu pot să-i calculez viteza. Va ajunge momentul când vă vom admira ca adevărați maeștri». Suntem deci, de perfect acord. Căci acelaș lucru, mult mai moale însă, l’am susținut și noi. Ce-am­ afirmat noi?­ Că supre­mația footballului cade spre Bucu­rești. Este d. Gaspar contra?... Din contra. Găsește acest lucru «natural și logic». De ce atunci, articole de polemi­că timișoreană cu chehăeii maghiare și penibile sincope de incultură lă­sate curagios, neiscălite?.. De ce atunci, suntem provocați să amintim ocupațiunile polemice de acum câțiva ani ale d-lui Gaspar?... De ce discuții și pierdere de timp, cu inevitabile adjective tari pentru nerozia unor polemiști cari susțin apoi acelaș lucru cu noi?­.. Ca să scrie d. Gaspar ceva?­­Știam că nu e chiar analfabet. Ca să aibe d. Gaspar ocaziunea să is­călească un articol și să precizeze că e avocat?.­. Nu ne interesează. Ca să cerem noi să iasă la lu­mină dobitocul autor al primului articol, iar în numărul următor să strige d. Gaspar, prezent?... Nu ne interesează nici asta. Căci, valoarea unui football n’o hotărăște nici d. Gaspar, nici noi, nici chiar d. dr. Fodor. O hotărâse rezultatele. Iar rezultatele pledează pentru o alunecare «naturală și logică» a su­premației, spre București... George Furiga 4 PAGINI 3 LEI Un sfert de oră cu 5 selecționați ai echipei naționale In vizită la cari­erei general de la notei „Union“. Matchal cu Polonia este așteptat cu optim­sm și... pe spitele de iani, ce cred Bürger, Bohan, Bindea și Szanislo despre matchal de Dumineca Eri dimineață se găseau în Capitală 5 din cei 11 jucători cari vor alcătui echipa noastră națională pentru mat­­chul de Duminică. 5 ardeleni cari vor fi fără îndoială selecționați azi după amanză. Bucureștenii, cari aspiră la câteva din posturile ce vor rămâne li­bere, nu pot face, deocamdată, obiec­tul rândurilor de față, pentru că încă nu-i cunoaștem. Sunt atât de mulți și răsfirați în atâtea cluburi, încât e pre­ferabil să așteptăm decizia comisiei de selecție înainte de a-i descoase noi. A fost așa­dar un bun prilej de a sta de vorbă cu cei 5­ Cunoscuți de toată lumea, inclusiv portarul luxosu­lui hotel «Union», unde au fost canto­nați. Așa că n’a fost nevoe de prea multă vorbărie pentru a le da de ur­mă: etajul IV, camerile 405 și urmă­toarele. — Dar, apropos, a venit și Juhász, 11 găsiți la 420, dar probabil că doar­me. N a sosit decât azi dimineață. Și iată-ne, subsemnatul și nelipsitul nostru reporter fotografic, la etajul 4, la ușa camerii lui Juhasz-Am fi vrut să-i respectăm somnul- Așa cerea simțul de răspundere pen­tru integritatea potențialului echipei noastre naționale... Juhasz va fi doar mijlocașul centru al României și între­ruperea, chiar pentru un sfert de oră a somnului odihnitor, ar putea — Doamne ferește — să fie motiv de.­. mustrarea conștiinței. Am ezitat câteva clipe și datoria profesională cu care dădusem o luptă aprigă, a învins. N’am dat buzna în cameră, ci — du­pă cum bănuiți — am bătut protocolar în ușe... dar nu atât pentru a fi politi­­coși, cât pentru a împăca de circum­stanță capra cu varza. (Raționamentul: dacă batem în ușe, Juhasz se trezește și îl găsim treaz. Așa că n’avem motiv de remușcări pentru potențialul, etc., etc­..) Și am bătut. Nu­ ni s’a răspuns. Am deschis și am dat peste o matahală to­lănită pe un pat luxos echipat, care vibra, odată cu cele două ferestre din­spre stradă, sub presiunea unui sforăit de mare calibru. Mijlocașul centru al echipei naționale, sosit în București în zorii zilei, își punea așa cum se pri­cepea, in ordine oasele și somnul chi­nuite de o noapte de drum fără sfârșit. Și acum stai de vorbă și cere impre­sii de ce­va să fie Duminică, dacă ai cui. Popescu-fotograful, care venise să-și facă meseria, l-a trecut instanta­neu pe peliculă. Scăpase de bătaia de cap a preparativelor profesionale: nu mișcați, zâmbiți, etc. Nu am făcut însă descinderea la ho­tel «Union» numai pentru a pune la în­cercare arta fotografului nostru. Ne trebuia oameni cari vorbesc sadea­ Sforăitori întâlnim aproape în fiecare Duminică pe terenurile bucureștene și destul de des în rândurile formațiilor noastre naționale. Așa că am trecut mai departe. Cu Bob­in și Bürger Am nimerit așa­dar în camera ocu­pată de Dobay și Bürger. Ripensiștii sunt nedespărțiți, ori de câte ori călăto­resc Împreună. Ocupă acelaș compar­timent în tren, aceeași cabină ne vand­. aceiași bancă în tramvai și — evident — aceiași cameră de hotel. Asta nu înseamnă însă că-și «fac» viața după a­­celaș calapod. Dobay este veșnic fră­mântat de rezolvarea unei probleme vi­tale: care este rețeta desăvârșitei­­ ele­­ganțe masculine? Iar Bürger pune per­manent pe primul plan chestiunea­­ bu­nului trai, ori­unde și oricând. Așa că, atun­ci când am deschis ușa și fotograful a declanșat pelicula chiar din prag, instantaneul peste care am dat era acela pe care-l așteptam: Do­bay, îmbrăcat, cu pantalonii pe dungă, cămașe de mătase, fillet de ținut părul; Bürger în pijama, tolănit pe pat, înfu­ L. Roșianu (Continuare in pap. 11 l-a) Szaniszlo și Bindea, în negligé, pozează totuși în limitele regulilor decenței. luihasz, obosit după o noapte de drum de fier, storaie de zor ș­i visează României Dobay ia «stante pe des» micul dejun. Bürger, ci nstit lăutărește, în pat victoria Arbitrul Rusiei nu a confirmat venirea la București Dacă până azi nu se va primi confirmarea se va face apel la alt arbitru străin In toiul pregătirilor pentru mat­­chul România — Polonia, toată lu­mea este ocupată de importanța jo­cului de Duminecă. Selecționeuri,ju­cători și cei din apropierea federa­lilor, se interesează în fiecare mo­ment de schimbările care intervin, de eventuale modificări în forma­ție. Pe scurt o activitate din cele mai agitate. UN ARBITRU CARE NU DA SEMNE DE VIZIlA . Conducătorul partidei de Dumine­că a fost desemnat în persoana iu­goslavului Rujici. Confirmarea arbitrului Rujici nu a sosit până aseară la F. R. F. A. Acest lucru a trecut aproape ne­observat sau nu i s'a dat atenția necesară. Cu cât material cu Polonia se a­­propie eventuala lipsă a lui Rujici a început să preocupe pe federali. S-a decis ca în cazul extrem să se apeleze de urgență la serviciile unui alt arbitru străin. O decizie definitivă se v­a lua în cursul zilei de azi, când se mai speră să se pri­mească vești de la iugoslavul Rujici. Jules Ladoumegue nu a fost recalificat amator Decizia federației franceze de atleti­sm a produs o profundă impresie PARIS 36 (Intersport). — Consi­liul Federației Franceze de atlet­iism s-a întrunit ori la Paris, spre a se pronunța asupra cererii de re­calificare ca amator a atletului La­­doumegue. După lungi și animate discuții care au reținut atenția consiliului aproape cinci ore, cererea lui Ladou­megue a fost respinsă cu 52 vo­turi la 31. Votul consiliului a produs o pro­fundă impresie în lumea sp­ortivă franceza. 2022 Vineri 1 Noembrie 1935 ABONAMENTE Pe un an..................................... LEI 1000 Pe șase luni...................................................500 instituțiuni. Cluburi și Proprietari..... 2000 Un număr vechiu .....................................Lei 4 COTIDIANUL SPORTULUI ROMÂNESC Birourile : STRADA INGINER ANGHEL SAUQNY No­i — BUCUREȘTI. Birourile : STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY E. EMILIAN și E. MUNTEANU Director: AL. MUNTEANU PAPAGHEORGHE­­­ Fondatori Prim redactor: II. PUBLICITATEA DUPĂ TARIF . Direcție 3.26.60 Telefon Administrație 3.26.60 Redacție 9* Provincie 3.26.*' i„i____L. mA n­i­minam perspectivele rallye-ului de la Monte-Carlo Rallye-ul Monte Carlo, fără în­doială cea mai importantă compe­­tițiune turistică din cate figurează pe calendarul automobilist interna­țional- pasionează în cel mai înalt grad pe toți specialiștii Europei: întrecerea care va aduce la Monte Carlo pe candidații plecați din toa­te principalele centre ale Europei, va începe de data aceasta în ziua de 29 Ianuarie, nu că de obicei în ziua de 19 ale aceleiași luni. Dar, cu toate că mai au în față încă trei luni bune, turiștii auto­­mobiliști de pe întregul continent au și început intense preparative. Regulamentele sunt studiate în a­­mănunțime și calculele preocupă pe toată lumea. Protagoniștii compe­­tiționei trecute sunt cei cari se a­­gită mai mult. Se pregătesc intona mai ales acei cari au terminat par­­cursul nepenalizați. Și aceasta pen­tru simplul motiv că fiecare din ei își vede o șansă de prima ordine în noua ediție a întrecerii. Mai toți laureații ultimului par­curs și-au îndreptat ochii spre A­­tena, datorită faptului că orașul de capitală al Greciei oferă avantajul celui mai mare număr inițial de .Continuare în pag. 11-a) Mikey Walker învingător prin k. o. NEW YORK, 30. — La Binghamtot\ Mikey Walker a dispus prin k. o. în re­priza doua de Mikey Mac Avoy. Echipa de riiQDu a Romanici ia întâlni franța in turneul Olympic Serioase pregătiri in vederea Olympiadei de la Berlin rondul „«.olon­d­ Gabriel Marinesc!“ asigură deplasarea O serie de conferințe instructive S'a decis să se înceapă o serie de conferințe menite a pune jucătorii la curent cu ultimele schimbări ale regulamentului de joc cât și cu sis­temele de tactică ce trebuesc adapta­te într'un asemenea turneu, când vom întări echipe cu un joc extrem de deosebit. Prima conferință în acest gen o va ține d. Grigore Cara­­costea în ziua de 9 Noembrie a. c­­în una din sălile C. N. E. F.-ului. Vor urma și ceilalți conducători ai rugbyului nostru. Antrenament de sală Independent de această Pregătire tactică, s'a decis ca imediat după terminarea sezonului, să se selecțio­neze un lot de 30 jucători, cari vor urma un sever antrenament de sa­lă. Selecționarea acestora se va fa­ce după forma arătată în actualul sezon. Imediat cu începerea sezonului de primăvară se va trece la antrena­ment de câmp iar prima ocazie de verificarea șanselor noastre o vom avea la 26 Aprilie 1936, când are loc site și necomercializate, iar con­cursul oficialităților a fost foarte anemic din acest punct de vedere. Acum doi ani însă un exemplu a venit. M. S. Regele a donat din caseta sa particulară clubului Stadiul Ro­mân frumoasa sum­ă de 100.0­0) lei, permițând astfel merituoasei gru­pări roș-albastre de a duce pe tere­nurile de sport din Franța, culorile noastre la victorie. Imitatorii acestui frumos exem­plu nu s’au grăbit. Singur­u. colonel Gabriel Mari­­nescu, a dat anul trecut posibilitate echipei naționale de a întreprinde un turneu în Franța. Cu ocazia fi­nalei cupei «Col. G. Marinescu» din toamna anului trecut, concursul ge­nerosului donator a fost atât de e­­fectiv încât a asigurat deplasarea echipei naționale. In anul acesta finala pupei «Col. G. Marinescu» urmează să se dis­pute între cluburile Stadiul Român și P. T. T„ într’un cadru festiv, în care scop s’a solicitat din nou efec­tivul concurs al donatorului, încă odată d. col. G. Marinescu a răspuns acestui apel și astfel finala cupei donată de d-sa, pe lângă pro­paganda sportivă ce o va face rug­byului, va da posibilitatea unor fru­moase încasări. Cu sumele realizate se va alimenta fondul denumit: «Col. Gabriel Marinescu» care va servi pentru deplasarea echipei na­ționale de rugby la Olympiada de la Berlin. Este inutil să mai relevăm fru­musețea gestului d-lui Colonel G. Marinescu și aportul ce-l aduce în propaganda ce se va face la Olym­­­piadă pentru țara noastră, la București un a. Fondul «Colonel­ Gabriel» Marinescu» material Italia—Romă In adunarea generală extraordi­nară a F. R. R.-ului, din 26 Octom­brie a. c., s’a ridicat chestiunea par­ticipării noastre la Olympiada de la Berlin, în cadrul unui turneu de rugby. Este știut că federația germană de rugby organizează odată cu o­­lympiada, un turneu de rugby la care vor lua parte: Franța, Ger­mania, Italia și România. După terminarea acestui turneu, echipa României va mai susține un match cu Germania la Leipzig. Era natural ca rugbyul să încea­pă o pregătire teh­nică din vreme, spre a asigura o participare cât mai onorabilă. Chestiunea cea mai grea de rezol­vat era însă asigurarea deplasării din punct de vedere material. Rug­byul este unul din sporturile prop­ Programul turne­ulu­i de rugby BERLIN, 30 (Intersport). — EKi a fost fixat progra­mul­ turneului de rugby din cadrul jocurilor olimpice, după cum urmează : 14 Mai 1936: Franța— România și Germania- -Ita­lia. 13 Mai 1936: învinșii ce­lor două întâlniri din 14 Mai. 17 Mai 1936 : Finala.

Next