Gazeta Sporturilor, februarie 1936 (nr. 1946-1974)

1936-02-01 / nr. 1946

ANUL xni.­­ No. 1946 ABONAMENTE: Pe un an..........................................LEi 1000 Pe șase luni....................................... „ 500 Instituțiuni, Cluburi și P­roprietari. „ 2000 Un număr vechiu ................................... 4 COTIDIANUL SPORTULUI ROMANESC Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. Directori-Fondatori: E.EMILIAN și E. MUNTEANU Director: AL. MUNTEANU BUCUREȘTI Prim redactor N. PAPA GHEORGHE PUBLICITATEA DUPA TARIF Direcția 3.26.60. TELEFON Administrația 3.26.60 Redacția și provincia 3.26.09. O MARE IZBANDA ROMANEASCA Echipa română Ion Zamfirescu-Petre Cristea învingătoare­ ­ei doi automobiliști au realizat una din cele mai mari performanțe din câte a iminuat sportul românén. Sufierul echipajului românen a fost primit in satisfacție deosebita de publicul spectator. Proba complimentară a rative-ului a prilejuit o luptă strânsă, sfârșită fn avanta ui echipai Ion Zamfireau-Petre­­ristea. Procentul penalizaților în ralive este foarte redus. Concurenții plecați de la Tallinn au avut de întâmpinat mari dificultăți Proba de rezistență a avut accidentații ei Telefonul ne-a adus aseară vestea îmbucurătoare a victoriei echipaju­lui românesc Ion Zamfirescu — Pe­tre Cristea, în cel de al 15-lea rall de Monte Carlo. Isprava reușită de cei doi exce­lenți piloți români, ispravă pe care noi am prevăzut-o, ese din cadrul performanțelor obișnuite și noi în­­drăsnim chiar să o considerăm drept cea mai formidabilă isbândă din câte a repurtat vreodată spor­tul românesc. In câteva articole cari au prece­dat marea alergare, am scos în evi­dență importanța ei, arătând că nu este egalată de niciuna dintre cele­lalte competițiuni ce se organizează în Europa. Cu toate că știam cât de greu se poate câștiga rallye-ul Monte Carlo nu am ezitat să acordăm încrederea noastră echipajului românesc. Un pronostic al nostru Scriam acum câteva zile, sub ti­tlul: ECHIPA DE MARE NĂDEJ­DE A NO­ASTRA, următoarele rân­duri: Ne punem mari, foarte mari speranțe în echipa românească de la Atena. Și aceste speranțe sunt jus­tificate de faptul că la an­trenamentul efectuat pen­tru proba complimentară, atât Zamfirescu cât și Cri­stea au realizat perfor­manțe cu mult superioare recordului existent. Nu o fi sortit vreunul din cei doi piloți să înscrie pri­ma victorie românească în rallye-ul Monte Carlo? Suntem foarte fericiți că eveni­mentele­ nu ne-au desmințit și că putem saluta în Ion Zamfirescu și Petre Cristea prima echipă ro­mânească ce a adus țării gloria u­­nei victorii în cea mai importantă competițiune a continentului. Și nu se poate spune că victoria nu a fost din plin muncită. Zamfi­rescu și Cristea s’au­ pregătit înde­lung și din timp rămânând surzi la glumele pe cari camarazii le fă­ceau pe­ socoteala lor, considerăm­du-i prea meticuloși, înainte de plecarea spre Atena După cum se știe, echipajul Zam­firescu—Cristea a luat plecarea de la Atena, pornind spre Monte Car­lo, în ziua de 25­ ianuarie la ora 10 și 41. Cu opt zile înainte, am primit la redacție vizita celor doi emeriți piloți, făuritorii superbei victorii de ori. Se pregăteau de plecare spre A­­tena și veniseră să ne prezinte sa­­lutul lor. Am profitat de ocazie spre a-i descoate puțin și din spu­sele lor am remarcat optimismul de care erau conduși. Trebue să facem o ispravă Cum lesne își poate închipui ori­cine, discuția noastră a gravitat în jurul rallye-ului Monte Carlo­încrederea cu care vorbeau ne-a făcut să riscăm o întrebare: — Crede­ că aveți chiar șanse de victorie? «Rece nu, a răspuns Cristea, pe câni Zamfirescu tăcea ca unul care dorește să lase laptele să vorbească. «De altfel, a continuat Cristea, a­­vem tot dreptul să sperăm într’o Performanță de dimensiuni mari, în­trucât condițiunile de anul acesta ale rallye-ului sunt mult mai stricte ca în trecut și nu avantajează pe nimeni. «Ca să câștigi trebue să știi să conduci — și vă reamintesc că pen­tru această artă trebue să te naști— să fii perseverent, cu mușchii și nervi oțeliți și, mai presus de toate, să nu te lași depășit de evenimente. «Și noi știm să conducem și înde­plinim celelalte condițiuni. Pe dea­supra, suntem perfect antrenați pentru proba complimentară. Așteptări confirmate Optimismul celor doi automobi­liști ne a înflăcărat și pe noi și ne-a insuflat încredere în calitățile lor. Am ezitat totul să dăm în vileag declarațiile ce ne-au făcut spre a-i pune la adăpost de bârfeli. Ne am rezervat însă dreptul să publicăm «Trebue să facem o ispravă, ne-au declarat cei doi automobiliști ro­mâni. Am lucrat prea intens în a­­cest domeniu spre a nu ne gândi și la unele satisfacții. «­Avem tot dreptul să sperăm, mai mult, să fim chiar convinși că vom furniza o performanță onorabilă. «Numai ceva cu totul neprevăzut ar putea să ne cauzeze decepția», aceste declarații în cazul când Zam­­firescu și Cristea vor fi confirmat optimismul lor și suntem satisfă­cuți că spusele automobiliștilor noș­tri ne-au rămas întipărite în me­morie. Dou­ăzeci concurenți au plecat de la Atena în dimineața zilei de Sâmbătă 25 De la plecare și până la sosire, în­tregul parcurs a fost acoperit în pline gaze. S’a fugit ca într’o veri­tabilă cursă de viteză în care, co­mandamentul V a avut tot timpul, echipa românească. Pretutindeni, Ion Zamfirescu și Pe­­tre Cristea au trecut primii, cu a­­preciabil avans asupra adversarilor și itinerariului. Foarte prudenți și-au făcut tot­deauna rezerve de timp spre a se pune la adăpost de orice surpriză neplăcută. După ce au mânat tot timpul con­voiul în alură drăcească, Zamfire­scu și Cristea dintr-un excepțional spirit de prudență, nu au dat buzna peste linia de sosire ci au lăsat Pe Ianuarie, oficialii Automobil clu­bului elen au avut mult de lucru, în­trucat trebuiau să controleze 20 de plecări. Și, la startul din Capitala Gre­ciei se adunaseră cei mai selecți concurenți, in frunte cu perechea Lahaye — Quatressous, învingătoa­re în Precedentul rallye. Cu toate acestea, echipa românea­scă s’a făcut remarcată printr’o ex­celentă ținută sportivă și prin ori­ginalitatea trasirei. Căci, este cazul să spunem, ma­șina la bordul căreia au concurat cei doi mari învingători de ori, a fost modificată după calculele și aprecierile lor, sprijinul material fiindu-le asigurat de d. Constantin Zamfirescu, părintele lui Ion Zam­firescu. Fără să greșească în calculele lor, au acoperit cu regularitate mate­matică toate porțiunile dintre punc­tele de control și au atins, cu vădite resurse, punctul final. Nu vom mai insista asupra istori­cului cursei. L’am făcut în artico­­lele precedente și vom reveni asu­pra lui când vom avea, din nou, printre noi, pe cei doi vajnici birui­tori de la Monte Carlo- Vom­ preciza însă că, tot ceiace au realizat se datorește calculului și unei perfecte chibzueli, toți concurenții cu mari șanse, să se prezinte ei întâi la control. Trăsura lor a trecut linia de so­­sire, după ce alte 59 echipaje sem­naseră foile de control. Această tardivă, intrare, avea un scop bine definit. Prin manevra lor Zamfirescu și Cristea au lăsat pe toți corifeii cursei să dispute, înain­tea lor, cursa complimentară pe care participanți au executat-o în ordinea sosirei, spre a trage învăță­minte din acest lucru și mai ales, pentru a avea la îndemână, puter­nice puncte de control. Tactica compatrioților noștri s-a dovedit a fi bine inspirată ei izbu­tind să realizeze, în această dificilă probă complimentară, cel mai bun timp. Nu cunoaștem acest timp dar, după toate probabilitățile el este superior recordului în ființă, în rallye-ul Monte-Carlo Vizăm chiar victoria Veritabilă cursă de viteză Printre ultimii sosiți la țintă Petre Cristea O echipă de tennis sovietică în Capitală? Conducerea secțiunii de tennis C. F. R. a început să studieze posibilitatea organizării unui match tur­­retur cu un club de tennis din Moscova. In acest scop au început tratative prin legația Sovietelor din Bu­curești, care va da tot con­cursul pentru perfectarea acestui proect. Prima întâl­nire va avea loc în Bucu­rești, chiar în primăvară. Pentru revanșă, echipa C. F. R. se va deplasa la Mos­cova. Nu cunoaștem adevărata valoare a vecinilor noștri, dar e cert că reprezintă o forță, având în vedere că au repurtat o victorie deta­șată la Istanbul, învingând selecționata Turciei cu un scor categoric. Debutul echipei sovietice va stârni la București un interes extraordinar, bine justificat. 4 PAGINI 3 LEI Astă seară la ora 21 precis, se va­­ juca pe patinoarul Otet­eleșeanu match­ul de hockey pe ghiată dintre Telefon Club și I. C. Bragadiru contând pentru finala «Cupei In­ternationale» Gazeta Sporturilor. Matchul, așteptat cu atâta inte­res de cercurile sportive bucurește­­ne este menit să clarifice o rivali­tate care mai ales în ultimul timp s­a accentuat într-un mod categoric și să lichideze o competiție care a început cu mult în urmă. CE ESTE «CUPA INTER­NAȚIONALA» Cupa internațională a fost do­nată de Gazeta Sporturilor cu sco­pul de a stimula eforturile echipe­lor fruntașe bucureștene și de­servi astfel emulația hockeyului pe o ghiață. S’au jucat până’n prezent mat­­churile de mai jos cu următoarele rezultate: Telefon Club — BKE 1—2. Telefon Club — Rapid 2—2. Bragadiru — BKE 1—2. Un veritabil derby Telefon Club-Bragadiru, astă seară la Oteteleșanu La Bragadiru va juca cernăuțeanul Panenka uu ufeterc va luna înaintaș. Formațiile echipelor. Pronosticul nostru Bragadiru — Rapid 1—2. In urma acestor rezultate s’a sta­bilit un clasament foarte strâns: 1. Telefon Club 2­0­11 3:1 1 2. Bragadiru 2­0­0­2 2:1­0 Matchul de astă seară, care este fi­nala competiției, va aduce lichida­rea în sensul că învingătorul își va însuși trofeul Pus ij> competițiune. Telefon Club este însă mai bine situat, în sensul că devine câștigă­tor al cupei și în cazul unui match nul. Iată așadar în ce constă caracterul oficial al acestei dispute. SE VA SELECȚIONA ECHIPA NAȚIONALA Pardida mai are însă o semnificație Este vorba de tranșat o veche și ca­tegorică rivalitate între cele mai bune echipe din țară — Telefon Club și Bragadiru — și de lămurit (Citiți continuare în pag. H-a) FINALA FLUERAȘ Sâmbătă 1 Februarie 1936 Purtați în triumf încercarea hotărâtoare s-a desfă­șurat în fața unei enorme asistențe. Tot ce are. Elviera mai select era • de față la lupta care urma să de­­semneze pe învingătorul ediției a 15-a a rallye­ului Monte Carlo. Marea întrecere automobilistă a coincis astfel și cu o reușită fes­tivitate mondenă, toaletele exhibate pe bulevardul I­iu, corespunzând unui spectacol suplimentar. Cei cari au asistat la încercarea finală nu au avut ce să regrete, întrucât lupta a fost neobișnuit de strânsă și reprezentanții noștri nu au smuls victoria decât cu prețul unor formidabile eforturi. Când după primele calcule, echi­pa românească a fost declarată în­vingătoare a probei și deci câștigă­toare a raliye­ului Monte Carlo, a­­sistența nu a mai ținut socoteală de­ situație și, într’un elan de ne­­descris au purtat în triumf pe cei doi făuritori ai primei victorii ro­mânești în cea mai importantă competițiune turistică a continen­tului. Mecanicul Gh­eorghe Constanti­­nescu, meritosul însoțitor al echipa­jului s-a împărtășit și el din aceas­tă beție a triumfului, publicul în­­conjurându-l și pe el, cu aceiași măgulitoare atenție. I Toți românii au terminat nepenalizați In afară de victoria pe­­rechei Zamfirescu — Cris­tea, victorie care aduce ță­rei ceil mai frumos nimb de glorie, din câte i-au fost hărăzite vreodată, este de remarcat că, toți ceilalți concurenți români au sfâr­șit proba de rezistență fă­ră a fi penalizați. Este și acesta un merit excepțional și o dovadă în plus că, românii sunt auto­­mobiliști tot atât de redu­tabili ca și cei mai rutinați străini, când au posibilita­tea să lupte cu arme egale. Până anul acesta, itinera­riul cu plecarea din Bucu­rești constituia un sever handicap. Cu toate aces­tea, col. Alexandru Berles­­cu și Petre Cristea au reu­șit și altă dată să-și înscrie numele la slocuri de onoare. Ceia ce au realizat însă au­nul acesta, marii învingă­tori ai rallye-ului Monte Carlo, coincide cu cea mai faimoasă dintre victoriile cunoscute de sportul ro­mânesc. (Continuarea în pag. Ha)

Next