Gazeta Sporturilor, mai 1936 (nr. 2034-2064)

1936-05-01 / nr. 2034

ANUL XIII. - No. 2034 ABONAMENTE: un an........................... LEI 1000 P® șase mni............................................... 500 Instituțiuni Cluburi și P­roprietari­­n 2000 Un număr vechiu.............................. n 4 COTIDIANUL SPORTULUI ROMÂNESC Birourile: STRADA INGINER ANGHEt SÁLIGNY No. 2. Directori-Fondatori: E. EMILIAN și B. MUNTEANU director: AL. MUNTEANU BUCUREȘTI Prim redactor N. PAPAGHEORGHE PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Direcția 3.26.60. Administrația 3.26.60 Redacția si provincia 3.26.69 1 La matchul Jugoslavia-România se va slăvi memoria Regelui Înaintea fiecărui match din cadrul Balcaniadei se va păstra un minut de tăcere pentru Ivanoff Federația noastră de fo­otball a luat inițiativa ca la matchul Jugoslavia — Ro­­mânia, care se va disputa in ziua de 10 Mai, memoria Regelui Alexandru I, Uni­ficatorul, să fie cinstită printrun minut de recule­gere, care se va păstra îna­inte de începerea jocu­lui. Regele Alexandru I a fost un entuziast sprijini­tor al relațiunilor sportive româno-iugoslave ș­i a do­nat primul trofeu pentru o competiție regulată între Iugoslavia și România. La fiecare match din cadrul Cupei Balcanice se va păstra un minut de tăcere în memoria regretatului ofi­cial bulgar Iva­nofT, fost în repetate rânduri președintele comitetului Cu­pei Balcanice. Deheleanu nu poate juca football pentru că... se opune contabilul uzinelor Electrice din Timișoara uu uuua saptamani exista tm ,<­caz Deheleanu»... Până astăzi nu ne-am ocupat de el, pentru că am re­fuzat să credem multe din câte ni s’au spus. In momentul de fată, socotim în­să de datoria noastră să interve­nim. Mai mult, considerăm utilă publi­carea câtorva amănunte, deoarece cazul internaționalului de la Ripen­­sia, merită să fie cunoscut. Deheleanu ocupă de doi ani un post important la uzinele electrice din Timișoara. Fiind licențiat al Academiei de înalte Studii Comer­ciale, a fost numit ajutor de con­tabil la această instituție. In paranteză adăugăm că Dehe­leanu a fost bine cotat din prima zi, în care a intrat în funcție și în­ scurt timp va fi avansat. Toate acestea nu l-au împiedecat să joace însă în echipa­ clubului său până acum de curând, când a fost reluată activitatea pe anul 1936. Deodată Deheleanu a devenit in­disponibil și a anunțat despre acest fapt conducerea clubului. E 1 nu s’a gândit însă să părăseas­că footballul. Deheleanu s’a antrenat tot tim­pul și se poate spune că deține for­ma curentă de echipă. Deheleanu ar juca deci în clubul său; se împotrivește însă d. Mic­lossy. Domnul acesta se opune în cali­tate de șef al lui Deheleanu și pen­tru motivul că este de părere că ,ți­nui ajutor de contabil al uzinelor electrice din Timișoara nu-i ȘADE bine să fie și footballist». Strașnică argumentație pentru a­­părarea demnităței funcționărești. Nu vrem să reluăm împotriva d-lui Miclossy, argumentația de care ne folosim când avem de a face cu ad­versari mai de seamă. Orice d. Miclossy se poate ridica într’o bună­ zi împotriva sportului. Orice snob — pentru că aversiunea față de sport este un snobism — poate deveni un apărător al dem­nității funcționărești și să pună piedici sportului x sau y. Nu se găsește nimeni la instituția din Ti­mișoara, care să stigmatizeze abu­zul acestui Miclossy sau să-i indice alte metode pentru apărarea dem­nității funcționarilor! Dacă răspunsul e negativ, e la fel de regretabil. LIS. 9 Spre normalizarea raporturilor intra loturile sportive romane / maghiare Un delegat al F.R.F.R. și un reprezentant al U.F.S.R. vor pleca la Budapesta In ședința U. F. S. R. care a avut loc Marti seara, s’a discutat, între al­te chestiuni despre cari la timp am relatat și asupra posibilității reluării raporturilor normale cu forurile spor­tive maghiare. Problema nu este nouă. A mai făcut o.biectul preocupărilor U. F. S. R. în cursul acestei ierni, când a venit în țară echipa budapestană de hockey pe ghiață, B. K. E. Atunci, pentru motive fără însem­nătate, tratativele cari au fost purtate pe cale de corespondență, au fost sis­tate. Odată cu începerea noului sezon de football, chestiunea a redevenit ac­tuală. Echipele noastre din Ardeal, cari pot constitui programe interesan­te în contactul cu grupările fruntașe din Budapesta, au stăruit pe lângă U­­F. S. R. pentru a se relua aceste tra­­ative. SE ALCATUEȘTE UN PROTOCOL In ședința de Marți seara, co­mitetul U. F. S. R. a constatat o­­portunitatea reluării tratativelor cu O. T. T. In acest scop, s’a dat însărci­nare d-lui Neagu Boerescu să întocmească un protocol, urmă­tor căruia să se poată ajunge la o înțelegere, fără ca sportul ro­mânesc să aibe de suferit. Din informațiunile ce deți­nem, reese că în protocolul pe care-l va întocmi d Neagu Boe­rescu, se va pretinde ca raportu­rile să se limiteze la echipele footballistice fruntașe din Un­garia și România, precum și la chintesența reprezentanților ce­lorlalte ramuri sportive. Ideea de contact internațional presupune o întrecere între eli­tele sportive a două țări. Astfel că protocolul pe care-l va pre­zenta la U. F. S. R. are toți sorții să fie însușit de forul suprem al sportului maghiar. BIROUL FEDERAL AL F. R. F. A. VA STUDIA CHE­STIUNEA Deoarece footballul este în cea mai mare măsură interesat de această ches­tiune, biroul federal al F. R. F. A. a fost convocat la o ședință specială care va avea loc astă seară. In această ședință se va fixa atitudinea federației de football față de proble­ma reluării raporturilor normale cu Ungaria și se va vedea dacă nu e cazul ca d. Neagu Boerescu să fie însoțit de un reprezen­tant al FRF­A. In acest caz delegatul federației de fo­otball va fi d. dr. Aurel Ha­teanu. Footballul românesc este un football de clasă? Un martor ocular al matchului Spania-Cehoslovacia, d. dr. Stelea, despre jocul desfășurat Duminecă la Praga Despre omogenitatea echipelor naționale D. dr. Stelea, membru în comisiu­­nea campionatului național, a ple­cat Vineri seara la Praga, și a a­­sistat Duminecă la matchul inter­național de football Spania — Ce­hoslovacia, pe care — după cum am anunțat — cehii l-au câștigat cu 1—0 (0-0). D. dr. Stelea ne-a trimis o inte­resantă corespondență, cuprinzând impresiile sale de la acest match, ca­re a fost unul din cele mai impor­tante evenimente footballistice ale anului. PRELIMINARILE UNUI MATCH INTERNATIONAL Matekal — ne descrie corespon­dentul nostru ocazional — a fost urmărit de 15.000­ spectatori, cari au invadat tribunele arenei S­ava Deși matekul­ era an m­at jient­u 1:30, încă de la ora 8 tribunele erau arhipline. Locuri numerotate sunt numai în tribuna centrală. Biletul este scump, dar locul este foarte confor­tabil. Locuințele din jurul terenu­lui sunt cu ferestrele pline de ca­ Ia fata tribunei, pe un turn, se vede un ceas gigantic, afară de cea­sul care se află la tabela de scor, înainte de începerea matchului, asist la o pitorească solemnitate. Un speaker invită publicul printr'un megafon puternic, să-și ocupe lo­curile în bănci. Imediat și fără controlori, publi­cul se așează ordonat pe locul său. Se cântă apoi imn­urile. Imnul ceh este executat de muzica milita­ră și de public, in acelaș timp. Jucătorii apar dintre două cor­doane de sokoli. Un avion evoluea­ză deasupra terenului și aruncă două stegulețe împreunate. Defilează muzica militară, prin fața tribunelor și apoi începe mat­erial. Spaniolii apar în tricouri roșii și chiloți negri. Cehii poartă tricouri albe și chiloți roșii. Schimb de steaguri, flori, dispur­ CUM S’A DESFĂȘURAT MAT­­CHES Cehii atacai la început și incursiu­nile lor se produc mai des pe aripa stângă, unde Puc este în mare for­mă. Fundașii spanioli intervin tot­deauna prompt. In minutul 5 se produce o splen­didă acțiune cehă. Publicul aplau­dă, dar nu strigă. Domină cehii. In minutul 6, inte­rul dreapta trage puternic pe jos și lovitura ratează de foarte puțin Un grup de spanioli începe să-și încurajeze puternic echipa, stri­gând: — Es-pa­ na! Es-pa­nal.­. In minutul 8, fază periculoasă la poarta cehă. Interul stâng spaniol înaintează iute spre poartă. Plani­­ka ese curajos, cei doi jucători se ciocnesc, iar mingea trece încet pe lângă bară.Jocul se întețește. In minutul 11 cehii obțin «penalty», Zajieck mar­chează impșrabil. în.aâouioLiuii .­­­ ..num spaniolii sunt din ce în ce ierbos, mai dominați. Cehii domină insistent. In minu­tul 31, Sobotka trage puternic de la 6 metri, dar Blasco respinge prin­tr'un uluitor gest reflex. Până la pauză, timpul se scurge cu atacuri per­er­loase aij ochilor In pauză, publicul mânâncă — sa­tisfăcut — «crenvurști». In repriza doua, se pare că spanio­lii își revin. Nici­ o clipă nu-l pun însă în dificultate pe Planicka. In schimb, cehii sunt foarte periculoși. Puc trece, când și cum vrea, de ad­versarii săi direcți. In minutul 10, Planicka apără un­ shot care putea aduce egalarea. In minutul 14, portarul spaniol a­­pără un shot formidabil. A fost cea mai frumoasă acțiune cehă și cea mai impresionantă intervenție a portarului spaniol. Spaniolii atacă rar și trag de la distanță. In minutele 20—25 jocul se schim­bă de la o poartă la cealaltă. Până la sfârșitul jocului, cehii m­ai obțin un corner și o lovitură în bară. SISTEM LATIN In luptă au fost două sisteme dife­rite de joc: Sistemul ceh, cu pass­ scurte, pe jos. Și sistemul italo-spa­­niol, cu pass © lungi și înalte. Siste­mul ceh s’a dovedit mai bun. Spanio­lii erau așezați tot timpul pe patru linii. Înaintașii formau prima linie (extremele și centrul); interii erau a doua linie, apoi mijlocașii și, în sfâr­­șit, fundașii. Niciodată interii nu erau pe ace­lași line cu centrul și aripile. Interii luau mingea de la apărare și lansau centrul și extremele. Mijocașii nu interveneau decât atunci când interii pierdeau balonul. Pe mijlocași nu i-am văzut dealtfel nici­odată un a­­tac. Aste este și explicația dominării atât de insistente a cehilor, dar și faptului că cehii n’au putut marca decât odată. Și atunci, din ’penalty». Sistemul s’a dovedit bun în apă­rare, dar falimentar în atac. Adeseori am văzut înaintarea spa­niolă la poarta cehă, iar pe mijloca­șii respectivi, departe, după mijlocul terenului, astfel că orice minge res­pinsă de fundașii cehi revenia gaz­delor. Desenul de mai jos în care iniția­ 1­­e se vor ceti I. S. = înaintaș spa­­niol; H. S. — mijlocaș spaniol; F. S. = fundaș spaniol; I. C. = înaintaș ;eh; H. C. = mijlocaș ceh; F. C. == fundaș ceh — poate da o imagine a acestei situații. Când poarta cehă era în pericol, mijlocașii spanioli se­ găseau — cu tofii— dincolo de mijlocul terenului. Orice minge respinsă de apărarea cehă ajungea la înaintarea gazdă care, prin passe scurte și repezi a­­jungea in fata Portei spaniole. Apărarea oaspeților a fost însă ex­traordinară. In deosebi portarul Bla­sco a făcut o impresie covârșitoare. La cehi, cei mai buni jucător­i au fost Puc și Nejedly, precum și mij­locașul centru Boucek. Spaniolii nu s’au acomodat cu ga­zonul. Au dominat însă pe cehi a jocul de cap. FOOTBALLUL ROMANESC ȘI FOOTBALLUL DE CLASA Matchul acesta confirmă cele constatate de noi toți, cu prile­jul turneului pascal. Anume­­mi-a întărit convingerea că footballul românesc nu este atât de departe de așa numitul «foot­ball de clasă». Poate că nu avem­­ prea mulți jucători de clasă. Ori­când pu­tem alcătui însă o echipă de 11 jucători, care să ne reprezinte o­­norabil. Am însă de făcut o remarcă defavorabilă pentru footballul nostru: nu avem un stil unitar. Fiecare echipă românească are stilul ei personal. Aceasta are drept consecință faptul că selec­ționatele nu pot fi omogene. Ori, omogenitatea este caracteristica principală la alte echipe națio­nale — constatare pe care mi-a confirmat-o și matchul ceho­­spaniol». DR. V. STELEA După cum se vede, corespondenta d-lui dr. Stelea este instructivă. In­­tr’un singur punct nu vom fi însă de acord cu d-sa. Acolo unde atri­buie echipelor nationale străine o­­mogenitatea cea mai perfectă, con­testând footbballului românesc po­sibilitatea de a apropia această ca­racteristică­ E adevărat, în general, echipele noastre naționale nu sunt omogene. Dar vina este a selectioneurilor cari nu disting jucătorii al căror stil de joc este apropiat. Bunăoară, echipa care a jucat în ultima Balcaniadă cuprindea jucă­tori cu totul nepotriviți ca tempe­ramente, ca stil de joc și ca valoa­re tehnică, Sepi, între Covaci și Bodola; Iudash, între Vintilă și Cuedan; și așa mai departe. Dacă s’ar face o echipă cu respec­tarea caracteristicilor individuale ale jucătorilor, orice echipă naționa­lă românească ar fi omogenă. Este suficient să reamintim jocul atât de omogen făcut de echipa ro­mână care a învins Franța — echi­pă care nu făcut decât un singur antrenament de ansamblu — pentru a ilustra teza noostră. Dar acea echipă nu era un mo­zaic. surile ocazionale matchul, și apoi începe Gheorghe revine Covaci in țara Fostul campion al României la ca­tegoria ușoară, Gheorghe Covaci, care activează de câteva luni în Franța, va reveni, în țară, spre a rămâne printre noi până în luna Octombrie. Covaci și-a anunțat sosirea în Bu­curești, pentru data de 10 Mai, Vineri I Mai 1936 Provocarea lui Aurel Tom­a a ajuns la I. B. U. Ea va fi supusă spre aprobare Comitetului de urgență Aseară, Federația română de box a primit o corespondență expediată de la Paris și purtând pe plic en­­tate-ul forului pugilist suprem. Sub semnătura d-lui Paul Rous­seau, secretarul său general, I. B. U.-ul comunica Federației române, următoarele: „Vă informăm că, prin interme­diul boxeurului român Aurel Tom­a, am primit scrisorile dvs. din 18 Aprilie­, una adresată I. B. U.-ului și cealaltă federației franceze. „La prima era anexat un cec în valoare de 1.000 franci francezi, sumă necesară ridicării provocării boxeurului român Aurel Tom­a, lan­sată lui Poppi Decica, pentru tit­lul Europei la categoria cocoș.. „Am comunicat această provo­care membrilor comitetului de ur­gență și vă vom face imediat cu­noscută, decizia lor”. PUNCTUL NOSTRU DE VEDERE A TRIUMFAT Adresa primită de Federația ro­­ mână de box ne îndreptățește să credem că soluția preconizată de noi, imediat după victoria lui Aurel Tom­a asupra lui Eugene Hunt, era singura indicată să ducă pe com­patriotul nostru la titlul Europei. Reamintim că, după corecția apli­cată lui Angelmann, reprezentantul nostru urma să se întâlnească cu Poppi Decico, pentru titlul pe care acesta din urmă îl deține. Matchul fusese chiar fixat, pen­tru data de 23 Aprilie. Decico s-a eschivat însă pentru ca apoi să în­cerce să surprindă pe Aurel Tom­a în formă proastă. Politica dusă de Decica nu ne-a plăcut și de aceia am susținut ca el să fie provocat pe cale ofi­cială. Federația română a luat in con­siderare propunerea noastră și da­torită acestui fapt astăzi I. B. U.-ul se găsește în posesia provocărei lui Aurel Toma. REZULTATUL SE VA ȘTI IN CURÂND Imediat ce s’a găsit în posesia provocărei, d. Paul Rousseau a îna­intat fiecărui membru al comitetu­lui de urgențat câte o adresă oficială însoțită de palmaresul campionului, român astfel că, în curând, secre­tarul general al forului internațio­nal va fi in posesia răspunsurilor. MARI ȘANSE DE OMOLOGARE Provocarea lansată de­ compatriotul nostru are toate șansele să fie omolo­gată. Cele șapte consecuti­ve victorii ale lui vor atâr­na greu în balanță și, sun­tem convinși că omologa­rea va fi pronunțată cu majoritate sdrobitoare, da­că nu chiar cu unanimitate de voturi. TOMA AUREL La Berlin vor lua parte toate națiunile din lume România nu poate să lipsească Declară A. Covaci, campion și recordman La 109 n. Continuăm în numărul de fază, an­cheta noastră, în legătură cu partici­parea atletismului românesc la Jocuri­le Olimpice. De data aceasta este rândul lui A. Covaci, licențiat în educație fizică și asistat la I. S. E. F. și care în acelaș timp este campion și recordman națio­nal la 100 metri. Suficiente titluri, pentru că părerea acestui atlet să aibă o autoritate în materie. Atletul universitar este fără Îndoia­lă, unul din cei mai buni sprinteri, pro­duși de atletismul românesc, iar în galeria alergătorilor noștri de viteză ei ocupă un loc de cinste, alături de: Pe­ter, Ștefan, Albrich și acum în urmă Dejenariu. Pe Covaci l-am găsit în plină activi­tate, pe stadionul C. N. E. F­, predând antrenamentul în cursele de viteză, stu­denților din anul întâi. Am așteptat să-și termine cursul, pen­tru ca în cele zece minute de pauză să aflăm care este părerea campionu­lui nostru, în legătură cu Jocurile o­­lympice PARTIZAN CONVINS «Fără îndoială că sunt partizan al unei participări și motivele cari mă de­termină să susțin cu îndârjire această participare sunt numeroase. În primul rând este cred o chestiu­ne de prestigiu național. La jocurile din August și-au anunțat participarea 50 de națiuni. Nu cred că tocmai Ro­mânia să fie țara care să lipsească. CONSIDER AȚI UNI DE ORDIN SPORTIV «Din punct de vedere pur sportiv, cei ce se vor deplasa la Berlin, vor a­vea ocazia sa vadă performanțe, atleți și metode de antrenament, cari nu m întâlnesc in fiecare zi. din ce ia ce privește selecționările at­leților, cari să facă parte din teamul Olympic, cred că un prim criteriu ar­e acela al rezultatelor. În primul rând să trimitem pe acei atleți care s’au apropiat de performan­țele internaționale, apoi elemente tinere care pot profita de pe urma acestei de­plasări.­­La Berlin sunt de părere să fim re­prezentați pentru că nu știm ce se va întâmpla cu jocurile din 1940. In e­­ventualitatea organizării la Tokio, ce șanse ne rămân de a fi reprezentați? !Să profităm de apropierea Berlinu­lui și să nu uităm importanța jocu­rilor Olympice. Iată două motive sufi­ciente pentru a determina pe conducă­torii noștri să depună toate silințele, spre a asigura deplasarea unui gru­ de atleți». TABARA LA BRAȘOV dn caz când se asigură deplasarea, sunt de părere ca atleții selecționați să fie adunați cel puțin o săptămână îm­preună și in acest sens alegerea Brașo­vului ar fi minunată. S’ar creia o am­bianță olympică, necesară reprezentan­ților noștri­».­­ Cele zece minute au trecut, Covaci și-a reluat din nou ocupația, în care pare că are aceleași calități. Campionul nostru este un instructor perfect, căci la el teoria se complec­­tează de minune cu practica. Intr’un viitor articol ne va vorbi Dejenariu, o speranță a sprintului ro­mânesc. C. M.

Next