Gazeta Sporturilor, iulie 1936 (nr. 2095-2125)
1936-07-01 / nr. 2095
ABONAMENTE: Pe un an . . ........................................LEi 1000 Pe șase luni....................................... „ 500 Instituțiuni. Cluburi și Proprietari. „ 2000 Un număr vechiu . ............................. 4 COTIDIANUL SPORTULUI ROMÂNESC Birourile: STRADA INGINER ANGhEL SAUGNY No. 2. — BUCUREȘTI - Directori-Fondatori: E. EMILIAN și E. MuNTEANU Director: AL. MUNTEANU Prim redactor N. PAPAGHEORGHE PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Direcția 3.26.60. TELEFON: Administrația 3.26.60 Redacția și provincia 3.26.69 Campionatele naționale de atletism §’ao terminat intre splendidă apoteoză M. S. Regele a urmărit campionatele de la prima pana ad ultima întrecere Varnahla a stabilit un record la suliță, iar Nemeș a fost extraordinar pe 400 metri Campionatele României de atletism s’au terminat ori într’o splendidă apoteoză. Sub augustul patronaj și prezența M. S. Regelui—care a dat atleților o însuflețire cum rar se poate întâlni—ziua doua a 'Naționalelor» a constituit pentru atleții, care repreentau floarea atletismului românesc—și Pentru federația română de atletism atât de greu pusă la încercare în ultima vreme,—un fericit reviriment și o răsplată meritată. M. S. Regele a rămas acelaș pasionat pentru atletism și cine a vrut să se convingă cât de mult ține Regele nostru la acest sport, trebuia să vină ca dimineață la C. N. E. F. pentru a vedea un exemplu de înaltă concepție sportivă. Să vadă cum de la ora 9 dimineață, când nimeni în afară de atleți și oficiali nu era pe stadion, M. S. Regele, în modul cel ma puțin protocolar, ca un adevărat iubitor de sport, și-a făcut apariția, urmărind probă cu probă, înteresându-se, cerând relații și aplaudând din toată inima isprăvile atleților, într'un cuvânt, identificându-se timp de patru ore cu mișcarea atletică românească. De altă încurajare mai frumoasă ar fi putut primi ori campionii noștri, decât atitudinea atât de sportivă, atât de regey^L pe care Primul Sportiv al țăr v SS^^t^-o eri pe stadionul C. N. E. F.? Și ce amintire mai frumoasă ar fi putut duce atleții veniți din toate colțurile țării, decât acea plăcută aducere aminte a celor patru ore petrecute pe stadion, având în mijlocul lor pe M. S. Regele care i-a cunoscut, i-a apreciat și i-a felicitat pe toții «Naționalele» de atletism puteau avea un final mai frumos ca cel de er! Dacă publicul a lipsit, nu trebue să fim mâhniți, căci avem impresia că evenimentul de or a fost prea intim, iar gestul M. S. Regelui # y C'Oi'C*» "08 Natura a ținut parcă și ea de dată aceasta să-și dea concursul. Cât despre public, el nu a existat decât pe gazonul stadionului unde ochiul intent al M S. Regelui a putut constata că atletismul a rămas acelaș sport frumos, dar neînțeles de masse. Dacă au lipsit «Naționalelor» din acest an cadrul impunător și publicul numeros, am avut în schimb în ciuda condițiunilor vitrege, un sport de o pură calitate și un final care a antim>at, prea frumos, pentru a putea fi înțeles în toată valoarea lui de publicul nostru care nu este încă format pentru atletism. INTERES PENTRU ATLETISM PE TOATA LINIA In tot timpul desfășurării campionatelor, M. S. Regele însoțit de d-nii I. Cămărășescu, G. Plagino, N. Boerescu, ing. N. Mărășciu, M. Savu s’a deplasat în fiecare colț al stadionului, urmărind cu atenție fiecare probă și discutând cu fiecare în parte diferite chestiuni în legătură cu sportul atletic. De altă parte, d-nii miniștri încuie], Jean Seba și general Pârâianu, general V. Bădulescu, Jean Lucescu, col. Lascăr, col. Pavlid, formau un alt grup care cerea mereu relații, interesându-se de fiecare atlet în parte urmărind cu atenție modul cum se desfășurau concursurile. GUVERNUL ACORDA O SUBVENȚIE DE 100.000 LEI Intr’un cuvânt, atletismul a fost ori preocuparea de căpetenie a tuturor și se pare că o nouă eră se pregătește acestui minunat sport. Ca unii care cunoaștem Poate mai mult ca oricine greutățile ce le întâmpină atletismul in calea dezvoltării lui, suntem cei care așteptăm cu cea mai mare nerăbdare o schimbare in soarta acestui sport. Un început s’a și făcut de altfel ori, când entuziasmat de performanțele realizate dar și de mizeria în care se sbate sportul atletic, d. ministru Inculeț, a oferit ca subvenție din partea guvernului suma de lei 100.000, federației române de atletism. Prima probă a zilei a fost aruncarea greutății, disputată pe un teren moale, care a influențat asupra rezultatelor. Rezultatul final a însemnat o dublă surpriză. Prima a fost slaba performanță a lui Hersseny de la Cluj, iar a doua splendidul rezultat obținut de tânărul elev de la Brăila Gurău, care ne-a dovedit ori că posedă calități reale. Natura l-a înzestrat. Rămâne acum ca el să profite de frumoasele resurse. Sub atenta supraveghere a unui specialist, brutâul est capabil de mari performanțe. Noi le așteptăm și le dorim din toată inima. Altă surpriză: Borcoman de la Cluj este un atlet de o statură potrivită care însă posedă o mare vigoare. Herssenny nu a fost într’o zi bună, dar posedă, indiscutabil, mari resurse. REZULTATUL j Gurău, C. A. Brăila 13 m. 53. Borcoman, C. A. Cluj 12 m. 33 Herssenny, C. A. Cluj 12 m. 04 LAPUȘAN a CÂȘTIGAT NET Cursa de 800 m. din acest an nu a putut egala nici pe departe, pe aceia din anul trecut. Concurenți puțini și de forțe disproporționate și terenul mult prea moale, au contribuit ca această alergare să nu poată constitui regatul așteptat. Lăpușan a dominat net, iar Manea a fost singurul atlet care a contat, rezultatele slabe și care indică un sensibil regres în hemifondul românesc. REZULTATUL Lăpușan, V. Dacia 2 m. 6 s. 4 Manea, St. R. 2 m. 12 s. 3 Grandpierre S. A. R. BAKO ÎNVINGĂTOR LA înălțime Starea terenului a influențat desigur rezultatul, căci Bako este în formă de 1 m. 80, iar Frantz poate trece cu ușurință peste 1 m. 75. Probă care ne-a convins că atletismul românesc se găsește încă pe o scară de inferioritate, făcândune să regretăm dispariția prematură a lui Rusu și Ștefan. Totuși și aci apar câteva elemente tinere cu reale posibilități, așa cum este cazul lui Stantu, ucenic, în vârstă de 17 ani, Brau, Talski și chiar Solvay. REZULTATUL Bako, C. A. Cluj 1.75 Frantz, Ol. Brasov 1.70 Talski, Talin 1.65 Siantu, Astra Arad 1.60 DINU CRISTEA CEL MAI BUN ALERGĂTOR DE FOND Resursele lui Dinu Cristea par a fi inepuizabile. Căci cine și-ar fi putut închipui ca după cursa de Diiminecă la 5000 metri, va câștiga — și cu câtă ușurință! — campionatul pe 10 ktm. Dong. Măicăscu posedă desigur în el un alergător de mare clasă, și credem că el trebue să treacă hotarele țării. F. R. A. are datoria să-l trimită la Varșovia sau Budapesta să concureze cu alergători străni, spre a învăța, spre a se întâlni cu alergători de aceiași clasă cu el sau mai buni. Noi mergem până acolo încât învățăm federația să-i trimită Un mai frumos dar nici nu se putea găsi. El a fost apreciat așa cum se cuvenea de întreaga asistență, iar M. S. Regele a felicitat pe d. ministru Inculeț, la Olympiadă. Cristea merită și mai ales axa ce profita de pe urma unei săptămâni petrecute în mijlocul celor mai buni atleți din lume. Aceasta cu atât mai mult cu cât el, acolo, nu ar fi singur, ci ar avea în studenții de la I. S. F. F. buni sfătuitori. Cursă pe 10 klm. nu a avut istoric căci Dinu Cristea și-a dominat, ca și la 5 klm., în mod net și indiscutabil adversarii. Singur Comănescu a mai ținut piept onorabil. Au fost coji curenți puțini și aceasta trebue să ne îngrijoreze. Avem un Dinu Cristea,și în urma lui un mare gol. REZULTATUL Dinu Cristea (St. R.) 33 m. 42. Comănescu (V. D.) 36 m. 30. Bălăvan (S. A. R.) 38 m. 51. HAVALET, CAMPION PENTRU A ȘAPTEA OARA Frumoasă coincidență. Eri, de ziua numelui, Petre Havalet și-a însușit pentru a șaptea oară în mod consecutiv titlul de campion national la aruncarea discului Ca și în ceilalți ani, el și-a dominat net adversarii. Atletul Metropolei pare că își revine în forma din trecut și credem că până la Berlin el va putea atinge 46—47 metri. REZULTATUL Havalei (Metropola) 44 m. 27. Marian (V. D.) 37 m. 98. Dietrich (Iahn) 37 m. 39. Cioci ani (C. F. R.) 36 m. 20. FR. NEMEȘ. UN MARE alergător La 400 metri, din cele trei serii nu se prezintă la start decât patru alergători. Se dispută direct finala. Iordache are pista exterioară și pornește într-un tempo rapid. Pe primele 200 metri Nemeș atacă puternic în linie dreaptă reușind să-și depășească adversarii și să câștige net, în 51 s. 4. Nemeș a făcut o alergare excepțională pentru care merită cu prisosință toate felicitările. Lui Iordache îi lipsește încă experiența și mai ales antrenamentul: cursă pe 400 metri ca și una pe 800 metri nu este chiar atât de simplu de alergat REZULTATUL Nemeș (C. A. Recas) 51 s. 4. Iordache (St. R.) 53 s. 2. Klein (Macabi Cern.) 55 m. Oö (C. A. T.) 55 s. 6. EILHARDT, CAMPION LA PRĂJINĂ In tânărul student Eilhardt, atletismul românesc posadă unsărilor cu fizicește, avândîi fața lui ani buni de acum înainte, Eilhardt este atletul capabil să înalțe recordul național la 4 metri. Bri, după un început modest la 3 m. 20, Eilhardt a rămas cu Biro. Duelul a avut faze interesante și emoționante. In cele din urmă Eilhardt a triumfat reușind să treacă 3 m. 60, încercând 3 m. 75, nu reușește să treacă și astfel recordul lui Dr. L. Biro rămâne încă pe tabelă. Pentru că a venit vorba de Biro, vom menționa gestul sportiv al atletului clujean care eri a împrumutat prăjina sa lui Eilhardt. REZULTATUL Eilhardt C. A. Recas 3 m. 60. Dr. Biro C. A. Cluj 3 m. 40. Beatu St. R. 3 m. G. Sollozzi C. A. Recas 2 m. 90. VAMANU A STABILIT DOUA RECORDURI NATIONALE LA SULIȚA Concursul se apropie de sfârșit. (Continuare în pag. 11-a) M. S. Regele primul spectator pe stadion T O Examenul sportiv Tânărul Gurău a răsturnat toate pronosticurile Suveranul urmărind desfășurarea probelor Concentrarea torțelor «Un sportiv» — cel puțin așa semnează — ne adresează o lungă scrisoare în care ne mărturisește interesul pentru toate propunerile noastre preconizând reforme, dar își exprimă în acelaș timp credința că oficialitatea nu va ține seamă de nici una din sugestiile semnatarului acestor rânduri. Se poate, dar asta nu înseamnă nici că propunerile noastre nu sunt bune, nici că perseverând nu s’ar putea ca într’o zi să găsim altă atmosferă, alți oameni sau chiar pe aceștia de acum, dispuși să inoveze. Noi susținem că nu putem lăsa progresul să fie o chestiune de întâmplare. Trebue să-l pregătim și atunci avem datoria să adoptăm sisteme, instituții și masuri cari în alte țări au fost verificate sub raportul rezultatelor. In această privință Franța constitue o pildă admirabilă. Nu dați prea mare însemnătate celor văzute cu prilejul vizitei făcută de Olympique Marseille, nu este nici cea mai bună echipă a Franței și nu după jocul unei echipe poți judeca footballul unei țări. După părerea noastră în Franța s’au făcut enorme progrese din toate punctele de vedere. Sub raportul difuzării s’a ajuns la cifre extraordinare, iar în privința clasei situația se prezintă la fel de strălucită. Urmăriți în această privință rezultatele din toiul sezonului și realizările echipelor mai mici și veți fi de părerea noastră. Toate acestea s’au realizat numai îni.— "lit. « ’OH t-v-x*» wi —w ' f • ”*?****"***••• W 'j/ U • *■ -francezii n’au ezitat să adopte tot ce a fost interesant în toate legislațiile sportive, tot ce a fost mijloc de progres. La crearea Diviziei Naționale franceze s’a adoptat textul integral al regulamentului ligei engleze și din primul moment s’a stigmatizat barajul, hotărându-se ca ascensiunea să fie automată. Când au oficializat profesionalismul și-au însușit o măsură care în urmă cu 10 ani a fost rețeta de progres în Italia, anume au introdus posibilitatea utilizării a patru străini în echipă. Coeficientul acesta l’au redus anul trecut la trei și îl vor reduce până va dispare complect, după ce străinii au făcut lucru de pioneri. Putem continua cu exemplele Franței deși foarte puțină lume este convinsă că Franța a progresat. Acum două trei zile am semnat un articol în care arătam că Anglia studiază pentru anul viitor sistemul retrogradării și ascensiunei automate a ultimilor patru din liga primă și a primilor patru din liga secundă. Țara care s-a grăbit să studieze această propunere este Franța. Se duce în prezent o mare campanie se studiază în cercurile oficiale posibilitatea adoptării acestei măsuri, care ar însemna o anuală transfuzie de sânge ce s’ar face campionatului național. Vedeți clar, că atunci când este de imitat un exemplu bun se găsesc țări cari să nu ezite un singur moment. La noi orice propunere privită prin sticla intereselor de club este diformată și în acest caz cum vreți să găsească înțelegere. Noi de pildă verificând anumite date statistice și reținând anumite simptome caracteristice în manifestările din cadrul campionatului național, susținem că este cazul să ne gândim la o concentrare a forțelor divizionare. Problema s’a mai pus și în Italia în urmă cu zece ani și a fost rezolvata, pentru că a existat convingerea că este singurul mijloc de îndreptare, convingere de altfel justificată de rezultatele cari se văd acum. Concentrarea forțelor divizionare înseamnă după noi: Crișana să fuzioneze cu C. A. C., A. M. E. F. A. cu Gloria, Universitatea cu Victoria, Ripensia cu Chinezul și în felul acesta să se creeze cluburi cari să angajeze întreaga suflare sportivă a unui anumit centru. Publicul să nu mai fie împărțit, cluburile acestea fuzionate să fie adevărate forțe și să dispară lucrătura dintre cluburile locale, mai gravă în consecințe decât orice. Evident dacă într’o zi o asemen «4 _CO<*/ ii/i joux în mod serios, o seamă de oameni club amenințați să devină șomeri s’a împotrivi, realitatea este însă că o măsură ca aceasta ar fi de cel mai mare interes. Gândiți-vă ce cluburi provinciale puternice am avea, ce mase de suporteri ar avea în spatele lor și ce mijloace locale ar angrena. Intr’un an doi de sudură cluburile acestea ar deveni cum sunt în Italia elemente de manifestare locală, pe cari autoritățile s’ar grăbi să le susțină cu cele mai variate și insistente mijloace. Prin această concentrare s’ar crea vacanțe în Divizia Națională, dar le-am complecta ușor chemând la viață centre ca Brașov, Craiova, etc., cari trebuesc emancipate fiind în plină evoluție. După atâtea propuneri o formulăm și pe aceasta. Federația noastră ar trebui să reflecteze dacă nu e cea mai potrivită petru a da o nouă animație footballului din România, care orice s-ar spune are nevoie de tonifiante serioase. LIS. Olympique Marseiile și-a încheiat turneul cu o victorie Combinata C. F. «.-Unirea Irinilor a fost învinsă n 3-112-21 Deși zi de lucru, ultimul match al lui Olympique Marseille, jucat eri pe Venus, în compania unei combinate Unirea Tricolor — C. F. R-, a fost urmărit de o asistență surprinzător de numeroasă. Firește, nici de data aceasta imensele tribune ale stadionului din Splaiul Independenței n’au fost pline, dar, în orice caz, s’a înregistrat un număr aproape dublu de spectatori decât la precedentele matchale ale francezilor. Probabil că asistența ar fi fost și mai numeroasă dacă în locul combinatei, Olympique Marseille ar fi primit replica Ripensiei, echipă cu galoane definitiv câștigate în preferințele publicului și capabilă să aducă sume în orice împrejurări. Eri, publicul a venit mai puțin pentru combinată și mai mult pentru francezi, cecea ce nu s’ar mai fi întâmplat în cazul când adversarii francezilor ar fi fost campionii României. Nu e vorbă că și organizator^i 1 să nu fie cu supărare __au fost foarte puțini deferit! față de public, — le cochon de payant, — căruia i s’a anunțat o formație prin gazetă și s’a dat pe teren o improvizație cu alde Gavăd și Vasioi. Dar să abandonăm considerațiunile acestea asupra publicului și a organizării și să trecem la cronica partidei. Incontestabil, oaspeții au furnizat ori cel mai bun joc al lor în cadrul turneului din România. In repriza a doua, mai cu seamă, Olympique Marseille a avut momente nu numai de certă superioritate, dar și de football de bună calitate. Jocul lor iute, agresiv, cu deschideri lungi pe aripi și cu schimburi rapide între compartimente, a fost ori mult mai șlefuit decât în partidele precedente și, deși, multe lucruri frumoase au fost urmate de stângăcii supărătoare, publicul și-a exprimat satisfacția prin aplauze semnificative. Fără îndoială, francezii sunt și mai buni decât au arătat ole. Informație complectă, oaspeții constitue un unsprezece redutabil, care, chiar dacă nu posedă tehnica și rafinamentul echipelor austriace, maghiare și cehoslovace, poate realiza performanțe excelente, grație tocmai simplicității cu care lucrează balonul. (Continuare în pag. III-a) O intervenție fără succes a lui Diberto