Gazeta Sporturilor, octombrie 1937 (nr. 2545-2575)

1937-10-27 / nr. 2571

Anii« XIV. Vo. 8571, ABONAMENTE» Fb ■ **> • • • > < e ■ * a * • * ■ UD 70S P« sasa fand ....... .'‘it. . • 360 Institutiini, dobtori­ri Proprietari . • Ca aamar rechin........................ • COTIDIANUL SPORTULUI ROMANESC Birourile I STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2.­­ BUCUREȘTI Directori-Pondatori­i L HM­IMAN­el­A MUNTEANU) Director­i AL. MUNTEANU Prin Redactori N. PAPAGHEORGHE PUBLICITATEA DUPĂ TARIF ( Direcția ..... d.26.oa Administrația . . . 3.ÎÎRJMI Redacția...................3.26.69 România și Iugoslavia vor participa la C.E.C. cu O ECHIPA SI JIHIMN­E. Litigiul româno-egiptean va da câștig de cauză României Diplomații footballulu­i, care i s’au adunat la sfâr­șitul săptămânii trecute la Roma, s’au ocupat și cu chestiunea eliminatoriilor între România și Egipt. D. Luchide, secretarul general al federației româ­ne, a cerut intervenția urgentă a inginerului Fis­cher pentru aranjarea litigiului privitor la termenul­­ celor două întâlniri. Se pare că d. Fischer va sprijini cererea româ­nă, ca primul match să fie disputat în luna Decem­brie, iar revanșa în Martie. Un proect interesant este al italienilor, referitor la com­plectarea locurilor vacante prin eșirea El­veției din C. E. C. Italienii propun­­ pentru locul al 15- lea să fie jucat un match eliminatoriu între echi­pa doua a Iugoslaviei și a României, iar locul al 16- lea să fie desemnat prin tragere la sorți intre ță­­rile fondatoare (Austria, Cehoslovacia Italia și Un­garia), între echipele al patrulea clasate. Diplomația noastră sportivă a avut astfel un succes... S-a asigurat participarea d echipe române in C. E. C. In­că» favorabil două echipe se vor repre­zenta. Și totuși Tudose un tutunsd n’a renunțat... Iată că Tudose (Costea) t’a îndârjit, probabil in urma celor publicate de noi, fl ne anunță ci n’a renunțat la tenta­tiva sa de record, întrucât chiar eli ia antrenat pe pista de la Belu. ■ Astfel a­m furat- o ora întreagă și la sfârșitul ei a totalizat 6? tururi. . Acum, se pune o problemă serioasă: cât măsoară pista? Căci dacă ar fi să ne luăm după diverse afirmații ar re­zulta că Tudose a depășit cifra de ă0 pe oră. Ori, asta refuzăm să credem. Totuși promitem să discutăm mai amplu această problemă a recordului orei la noi. Interesant de reținut că dacă vremea va fi frumoasă Tudose va încerca acest record Duminică. In acest scop a adre­sat F. R. C.-ului o cerere. DOI REGIZORI BUNI Cu prilejul cursei de Duminică care s'a bucurat de prețiosul sprijin al d-lui Vasile Constantinescu , secretar gene­ral la Albastru, — am putut constata că partea administrativă a cursei, regia, a fost la înălțime datorită d-lor Emil Tănăsescu și Horia Mihăilescu, pe care așteptăm să-i vedem regizând ț­ curse de mare anvergură. MIELU POCULESCU pleacă astăzi la Atena Mielu Coculescu, fostul campion al României la categoria mijlocie, pleacă azi dimineață, cu Simplonul, la Atena. El va susține un match contra lui Cristoforicuis. Sâmbăta 80 Noembrie art. 7 Atletikon Vinia», ziarul sportiv care apare la Atena, publică în pri­vința acestui match un articol pe 3 coloane cu clișeul compatriotului nostru, in care intre altele spune că pentru Cristoforidis matchul este in deosebi de dificil, grecul întâl­nind de astă dată un adversar cu vaste cunoștințe pugilistice. 6 PAGINI 2 LEI după eșecul de Duminecă CINE POARTA VINA 1. Selecțione­rii cari au dat dovadă de slăbiciune 2. Noua formulă a campionatului național 3. Lipsa unui îndrumător teh­nic pe teren alb­i în formă Matchul de Duminică — nu rezul­tatul ci antecedentele, amănuntele ți epilogul — pune o problemă ca­re dă posibilitatea celei mai largi discuții. Nu ne preocupă, sub nici o formă, rezultatul, deși presa ma­ghiară i-a dat o semnificație de o amploare exagerată. In eșecul de Duminică trebue vă­zută problema generală a footballu­­lui și mai ales e nevoie să insistăm asupra unor cauze de ordin general, cari au determinat alcătuirea echi­pei și comportarea ei. Pentru noi rămâne pe primul plan vinovăția comisiei de selecție care n'a știut ce a vrut, și a improvizat o echipă în care a căutat să împa­ce dorința de inovare și posibilita­tea unei victorii, înțelegem această străduință din moment ce în urmă cu două săptămâni un membru al comisiei de selecție, într’un inter­view d­e prezentare, ne-a promis o victorie răsunătoare, pe care ungu­rii n’o vor putea evita cu nici un chip... Comisia de selecție a dat dovadă de slăbiciune. Taxăm astfel compor­tarea ei pentru că nu a executat pro­priile ei vederii, și-a însușit o con­cepție care nu-i aparține și a im­provizat astfel încât ne-am prezen­tat după cum știți. Dacă era vorba de o echipă româ­nească fără alte condițiuni, unde au fost Bindea, Moldoveanu, Bogdan, Rășinaru, Sfera, Lazăr, David, Lu­paș, Orza și a tăfia bună?... Dacă era vorbă de o echipă nouă, de unsprezece speranțe, oameni cari n’au mai fost selecționați, ce cău­tau în echipă consacrații Fetea Vâl­­cov, Bărbulescu, Felecan, Ploeș­­teanu. Comisia de selecție a fost însă dezorientată și a lucrat deoparte pentru ochii lumei și sugestiile al­tora și de altă parte pentru rezul­tat. Comisia de selecție ne reamin­tește o anecdotă foarte caracteristi­că. Intr’o zi, un oarecare cetățean a plecat la țară să-și viziteze pe cel mai bun prieten. Când a intrat în casă, mare i-a fost mirarea că și-a găsit prietenul în pielea goală și cu jobenul în cap. Cerând lămuriri a primit urmă­torul răspuns: stau în pielea goală pentru că la mine nu vine nimeni, port însă joben pentrucă s’ar putea (Continuare în pag.­u­l­a) —. DAVID Hep­reien­ta­t lua Gu­anitel de box amator­irg^^^^exeters^România Pretențiile sunt însă prea exagerate La Federația de box s’a primit o adresă din partea Federației ama­toare germane prin care oferă Fe­derației Române de box, reprezen­­tar­va Germaniei pentru o reuniune pugilistică la București. CE CER GERMANII Germanii cer voiajul tur retur clasa II și vagon de dormit de la frontiera Orășeni la București. Cer, deasemeni o sumă forfaitată de 500 mărci germane, întreținerea și găzduirea pe timp de 8 zile în București, în hotel și restaurant de primul rang și câte 150 lei pe zi de fiecare boxeur. Echipa și însoțitorii sunt in nu­măr de 11 persoane. Federația Română de Box, a re­fuzat organizarea. A. G­T-UL VREA SA ORGA­NIZEZE D. C. Zahirnic secretarul general al A. O. T­ nlni, care a asistat în ca­­litate de consilier teh­nic la ședința Federației de box, a cerut un răgaz de 4 zile înainte de a se răspunde o­­fertei germane. D. Zadirnic dorește să ia pentru A. C. T. organizarea acestei întâl­niri. Oferta a fost adusă la Asociația Creștină a Tinerilor și pusă în stu­­diu. D. Ion Ionescu-Bambulete preșe­dintele secției de box, a făcut un calcul al bugetului acestei organi­zări. Bugetul se ridică la suma de 68.000 lei. Se crede că nici A- O­­T-ul nu va prelua organizarea- pretențiile ger­mane fiind exagerate. Hlenin a Ormhmlwie sau Puterea obiceiului... I — Te-ai întors de la manevre ? Da, nu vezi ! Am­ învățat camuflajul... "* 1 1 I —ii^——I­I *~SISSSSSSSI—ssss O performanță despre care s*a vorbit prea, puțin " ^ «■ f I­V/ vl IIi L/ vl £ • vl I v/ vl # vy* M S­f­ iii, Ionăsescu și Al. Ghimpețeanu Rugbyul român pare să pornească pe drumul bun, căci organizarea cam­pionatului european la București va­­ da ocazia unei bune propagande. Suntem siguri că eforturile ce le vor face conducătorii federației nu vor rămâne fără succesul meritat. Se va demonstra publicului bucu­­reștean adevărata valoare a acestui sport și astfel se va putea capta bu­năvoința acestui public — singura po­sibilitate de dezvolare a rugret­ului. Ruginiți este un sport mult prea greu și mult prea scump. Pe lângă aceasta nu se poate practica de orice clasă de oameni. Cere o educație specială, pentru a nu duce la dege­nerare. Cu aceste cerințe ne dăm seama de ce se înaintează atât de încet. Iar un element esențial în pro­gres este banul. Fără el, orice sport poate lâncezi ani de zile. Cum Statul are alte preocupări mult mai importante, natural că singura nădejde de a asigura un venit rug­­byului rămâne publicul. Publicul a­­supra căruia federația română de rugby va da un asalt cu ocazia cam­pionatului european, ce se va des­fășura in cursul lunii Maiu 1938 la București. Expediția românească, înapoiată de la Paris, nu a fost primită cu atenția cuvenită. Ultimul rezultat înregistrat fn fața Germaniei, a discreditat ce­lelalte performanțe realizate. Și ast­fel eforturile jucătorilor și ale condu­cătorilor au fost șterse și uitate, iar frumoasa performanță din fața Fran­ței nu a­ fost apreciată la adevărata ei valoare. Am găsit necesar să ne adresăm conducătorilor expediției noastre spre a obține din partea lor o părere auto­rizată asupra performanțelor realizate la Paris. Echipa românească a fost condusă de către d. Dumitru Tănă­sescu, distinsul președinte al Spor­tului Studențesc, ajutat la greaua sa misiune de către d. Al. Ghimpe­­țeanu, casierul F. R. R. Acestora ne-am adresat pentru a avea o idee precisă asupra rezultatelor teh­nice obținute de noi și asupra comportărei naționa­lei noastre din toate punctele de ve­dere, urmând a continua ancheta noastră in ce privește raporturile in­ternaționale, prin părerile cel­or doi delegați ce i-am avut la congresul F. I. R. A., d-nii Caracostea și Vir­gil Ioan. Pe d. Tănăsescu l-am găsit pe­­ ura malchului Sportul Studențesc — T. C. R. Natural la acest atac se aștepta de Tănăsescu așa că răspunsurile sale cu­prind o părere autorizată, dar și bine judecată. —„Da, dar această înfrângere a În­semnat cel mai mare succes al rug­­byului român. Am revizuit presa noas­tră din țară și am găsit reproduse pe deaîntregul toate fazele matchului cu Franța. Nici odată o echipă româ­nească nu a reușit in fața Franței un asemenea scor. Repriza doua ne-a aparținut in în­tregime și numai lipsa de experiență in marile intâlniri ne-a privat de un răsunător succes. Nu vreau să vor­besc despre o victorie, ci numai de posibilitatea de a părăsi terenul în­vinși la scorul de 19-16. Acest marin­ este singurul mijloc de a vindeca adevărata noastră valoare. S’a muncit enorm. S'a muncit cu dragoste pentru culorile naționale, o dragoste ce ar trebui să servească de exem­­lu un or­ - sport. Am fost aplaudați la scenă des­chisă și după un început cu trac, e­­chipa noastră demonstrează un t­ip de egală factură cu cel al francezilor. Francezii sunt de ajuns de cunoscuți, ca patrioți și mai ales zgârciți în laude la adresa celor ce joacă cu ei. Cu toate acestea, după mateliul cu Franța laudele nu au fost precupeți"». Am toată colecția ziarelor franceze. Păcal că nu se pot reproduce toate aceste cuvinte, pentru a ne da seama de propaganda făcută de ech­p­a ro­mânească”. (Continuare în pag. 2-a) ■ Rezultatul din fața Franței GHIMPETEANU Matchul cu Olanda — Ce valoare are rezultatul mat­­chului cu Olanda? — ,,Am aliniat in fața Olandei cea mai bună echipă din lotul ce-l aveam la Paris. Și pentru că sun­tem­ la acest capitol țin să repet că la Paris ați făcut deplasarea cei mai buni 21 jucători. Singurele lipsuri au fosit ale lui Damian și Mărcule­­scu, dar cauzele acestor donii ab­sențe sunt cunoscute. Primul reținut de examene, iar, al­ doilea bolnav”. In material cu Olanda echipa a demonstrat cit posedă la perfecție sensul adevărat al /oculu­i de rugby”. ,X>e altfel nici odăii o echipă ro­mânească nu, a avut in presa fran­ceză, ocazia de­ a i se aduce atâtea laude ca după această demonstrație”• „Țin să-ți fac o declarație [UNK] Pu­blicul francez, atât de pretențios in materie de rugby, ne-a susținut și ne-a aplaudat Cum rar, se poate pro­duce o asemenea manifestațiune in rugbyul francez”. „Echipa nu a greșit de loc. Un atac bun și mai ales o înaintare su­dată?’. „Performanța din fața Olandei a determinat pe francezi să­ urmieze împotriva noastră cea mai bună e­­chipă a lor”. O fază a matchului de ca­mpionat Arsenal mouth’s Torwort (1-1) Ports-

Next