Gazeta Sporturilor, decembrie 1937 (nr. 2606-2634)

1937-12-01 / nr. 2606

ABONAMENTE) Pe un an................................. . . • LEI 10 Cluburi și Proprietari * » 2000 Un număr vechin.............................. » 4 COTIDIANUL SPORTULUI ROMÂNESC Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SAUGNY No. 2.­­ BUCUREȘTI Dlrectori-Fondatorl: E. EMÍLIÁN fi B. MUNTEANO Director: AL. MUNTEANU Prin redactor: N. PAPA GHEORGHE PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Direcția 3.26.60. TELEFON:­­ Administrația 3.26.60. Redacția și provincia 3.26.69. Egiptul nu accept! Vodă vrea, dar Hâncu ba !■«» „Nu suntem disponibili înainte de 14 Ianuarie“ „Nu acceptăm sa plă­tim spezele cerute de România Matchul România-Egipt este din nou în aer... Nici ziua de ori nu a adus clarifi­carea problemei pe care a prile­juit-o matchul România — Egipt. Dimpotrivă, Fapte noui au venit să înmul­țească dificultățile de până acum, și să sporească argumentele cari­ pledează pentru probabilitatea ca matchul România — Egipt să nu se mai dispute în cursul lunei De­cembrie. Cum reportajul de față nu are intențiunea să ofere un comentariu al situației, vom prezenta — succint — doar datele informative ale ches­tiunii, pentru ca cititorii să poată avea aspectul detailat pe care îl oferă actualmente chestiunea mat­­chului România — Egipt. In «Stîînele doua zile, după saru am spus mai sus, fapte noui au ve­ni­t să se adauge la stocul de inter­venții diplomatice de până acum. D. Octav Luchide, secretarul ge­neral al «Federației române de foot­ball», a avut Sâmbătă o convorbire telefonică cu d. dr. Schricker, secre­tarul general al Fifei. Secretarul general al Federației noastre i-a făcut d-lui dr. Schricker un expozeu ale cărui argumente l-au convins pe secretarul general al Fifei.­­ Pentru amânarea matchului la 17 Decembrie, a spus d. Octav Luehide, «Federația română de football» are drept la un supliment de speze, deoarece echipa română va fi obligată să utilizeze un vapor străin, la care nu va beneficia de reducerile pe cari le-ar fi abținut pe un vapor românesc». Teza d-lui Octav Luehide — lim­pede și justă — a găsit un bun ecou la d. dr. Schlicker, care a recunos­cut că Federația română are drept la un spor de speze. Ca în Lăpușneanu, s’ar putea spune deci — până aici — că «Vodă vrea». Dar tot ca în Lăpușneanu, există un «Hâncu» care se opune. Pentru circumstanță, Hâncu ace­sta este d. Delaunay, secretarul ge­neral al Federației franceze de football și Secretarul comisiunii de organizare a­ Campionatului­­ mon­dial. VODĂ VREA ȘI HÂNCU BA­I... Eri dimineață, Federa­ția română de football a primit din partea d-lui Drelaunnay o telegramă prin care este anunțată că d. Delaunnay nu este de aceiaș părere cu d. dr. Schlicker, în ceia ce pri­vește sporul de speze, so­licitat de Federația ro­mână. (Continuare în pag. Hl-a) Anchetele noastre u Mtimtt­ m pme­nt minim. Pe valea Prahovei, beat de poezia muntelui COMPARTIMENT...TURISM PE HALEA FURHOHE­ ­TÄ Am vizitat din nou, acum câ­­t vâ­­teva zile Valea Prahovei și Brașovul. In prag de iarnă, am ți­nut să revăd minunatele peisagii pe care le-am cunoscut sub soarele strălucitor de vară. Era mai mult o complectare de impresii, o retușa­­re mai pregnantă a unor lucruri ce nu pot fi înțelese dintr’o simplă cre­ionare. Desigur că mulți se vor mira de ustura acestui prim­­eportaj spor­tiv, care va constitui mai mult o povestire turistică.­In viața sporti­vă românească nu s’a conturat încă precis plenitudin y noțiunii de sport. Ne-am aprobdat prea mult de am ^sistat natura. In cel mai bun caz ne-am o­bișnuit s’o privim prin lentilele a­­burite ale unor voiajuri de plăce­re, neglijând cu o condamnabilă in­diferentă cea mai perfectă încarna­re a sportului: turismul. La alte meridiane, turismul și sportul merg mână în mână, com­­plectându-se de o manieră desăvâr­șită. Atunci când sezonul sporturi­lor de metropolă — ca să le nu­mim așa — iau sfârșit, sportivii e­­vadează în mijlocul naturii. Iată de ce vom începe ancheta noastră cu fațeta turistică, impor­tantă atât pentru economia națio­nală, cât și pentru liniștea binefă­cătoare a nervilor obosiți de hârțu­­iala vieții moderne. CU MUZA I N­ OAPTER, Gara de Nord e foar­­te liniștită. Mai cu seamă când cunoști trepidația din cursul zilei care domnește pe peron, ai impre­sia că e chiar sumbră. Dar momentul acesta de depre­siune sufletească a fost în schimb gras recompensat, căci monotonia gării a avut un corolar firesc: tre­nul, era și el gol. Gol, goluț. Când am părăsit Districtul Bu­curești ,Her­escu și cu mine eram suverani pe un compartiment (a nu se face o confuzie, din cauza expre­siei consacrate î­­n urbittui-~ié­ran»). Banalele preliminarii: locomotiva pufăie ca Spakow în repriza noua, o zguduitură, ca «noua formulă» ca­re a zguduit din temelii footballul românesc, și pleacă trenul, aducân­­du-ne aminte de cunoscutul refren: Glasul roților de tren E un cântec cu suspine Poate să-l cânte orișicine Dacă stă comod și bine Cum stau eu acum cu tine Amândoi într’un compartiment: Hai la Predeal, Hai la Brașov, Hai la Predeal, Hai la Brașovopov Hu huuuuuu, hu ,hu, hu! Să facem un interview. Trenul se pune deci în mișcare și intră ca o șopârlă fosforescentă în bezna nopții. Cei doi anchetatori au închis ușa compartimentului, au tras perdelele și au răsucit butonul electric, transformând becul supără­tor pentru ochi, într’un cărăbuș ver­zui, odihnitor pentru retină. Trenul merge într'o alură dom­oa­­lă. Nu se repede, ca să nu-și piardă suflul. Calea e doar atât de lungă și mai încolo, vin Carpații. E greu la deal, darmite la munte... In tăcerea nopții se aude vocea naz­dă a unui ceferist care anunță cu multă morgă: Prahova! Mă uit pe fereastra vagonului, ca să controlez afirmația ceferistului. Dar nu avea dreptate. Imposibil să fi fost acolo «Prahova», din moment (Continuare­a în pag. IF-a) Turismul modern Ați făcut cu toți călătorii. Nu vom face deci nici un fel de aluzie la acest subiect general, nici nu vă vom sfătui cum să mergeți la gară sau într’un port pentru a pleca un­deva. Am vrea să definim însă ce înseamnă turismul, care este fără îndoială una din caracteristicile e­­­­pocii noastre. Nimic nu se inven­­turismul a existat decât lu­mea și umanitatea. A progresat însă, ca și un copil care se desenează la început rău, și apoi din ce în ce mai bine. Este mai mult de 100 de ani de când Chateaubriand a introdus în literatura universală voiajul și cosmopolitismul. Dar, numai după război — dela 1920 — putem spu­ne că s’a constituit un adevărat sport­­ turistic, și dacă am îndrăzni să a­­firmăm un «suflet» turistic. In ce constistă el! Desigur că nu este romantismul lui Chateaubriand, a acestui scrii­tor care s’a îmbarcat pentru Ame­rica penru a uita Franța care in­tră în marea revoluție, pentru a uita propriile sale melancolii și a căuta să se entuziasmeze aiurea. Nu este nici pasiunea de exotism a ma­relui călător Pierre Loti, care cau­tă la toate latitudiniile senzații noui, care vrea să vadă sub toate climatele și sub strălucirea tuturor razelor solare ochii în care să se refecte propria sa imagine. Nu. Nimic din toate acestea. A rămas poate în tinerele genera­ții ceva vag din toată această alar­mă, din acest rău romantic al seco­lului, inceritudinea, dorințele, și nestabilitatea care ne caracterizea­ză. Acuma însă când plecăm în m­­iai întrebuințăm elemente moderne. Plecăm în voiaj pentru a face sport, pentru a ne documenta, ca o nevo­ie intelectuală și fizică totodată. Plecăm în voiaj pentru a ne da so­coteală de ceea ce se petrece în ju­rul nostru; în fine, pentru a ne cu­noaște întâi țara și apoi lumea. Pa Valea Prahovei Sa 8cr<8 mult despre acest su­biect. El a fost cercetat sub toate aspectele, și totul este veșnic nou. Mereu proaspăt, ea și natura sălba­­tecă pe care paleta cea mai măias­tră nu reuși nici­odată s-o prin­dă în toată măreția ei. Cred că s a făcut o întreagă literatură a văii Prahovei. Culoarea este atât de vie, plăsmu­irile atât de perfecte, natura atât de deslănțuită în toată diversitatea ei, încât turistul își înmoaie sufletul în extazul divers al peisagiilor de un pitoresc sălbatec. Silviu Herescu (Continuare în pagina 2) Câteva din frumusețile Brașo­vului. De sus în jos, și de la dreapta spre stânga: Campionul mondial Sigmund Rund la o săritură pe trambulina din Poiana; Casă de adăpost pe Piatra mare; La poalele Pietrii Craiului, natura în toată splendoarea ei; Vârful Cris­tianului Mare (Postovarul) se pro­­ectează în zare; Creasta Pie­trii Craiului și Casa de adăpost «Admir»; Priveliște spre Bucegi de Pe vârful Cristianului Mare (Postovarul); Campionul mondial Rund la un concurs de slalom la Poiana; Casă de adăpost pe Cristianul Mare. Cupa mondială Cele 16 țâri cari se vor califica pentru turul final sunt ușor de presupus Situația în turul elimina­toriu America de Sud va avea trei reprezentanți Matchul Egipt — România nu poa­te fi considerat ca definitiv fixat. Exceptând litigiul acesta se poate înfățișa un tablou asupra situației din cele aproape 12 zone în cari se vor desfășura eliminatoriile. Din acest tablou se va putea de­duce ce țări vor lua parte la tur­neul final, care se va desfășura în Franța de la 3 Iunie încolo. GERMANIA — SUEDIA — FInLANDA Și ESTONIA In seria aceasta nu s'a întâmpinat nici o dificultate la fixarea și desfășu­rarea eliminatorilor. Cum țările de mai sus joacă in mod obicinuit, in­tre ele n’a fost nevoie de nici un e­­fort particular și de nici o complicare a calendarului ca să se ajungă la desemnarea reprezentanților primei ■­­ serii.­Suedia și Germania au câștigat tur­neul de calificare și vor reprezenta prima serie. IN SERIA DOUA NORVEGIA S’A CA­LIFICAT. AL DOILEA REPREZENTANT VA FI CUNOSCUT DUPĂ DISPUTAREA MATCHULUI POLO­NIA — JUGOSLAVIA. Prima surpriză a eliminatoriilor a fost calificarea Norvegiei in dau­na Irlandei. La Oslo, Norvegia a în­vins cu 3—2, iar la Dublin a termi­nat cu 3—3 matchul împotriva Ir­landei. Norvegia s-a calificat, iar al doilea reprezentant va fi probabil Polonia. Până acum polonezii au învins pe iugoslavi cu 1—0. Returul se joacă în Aprilie la Belgrad. De­și nu este exclus ca Iugoslavia să realizeze o diferență mai mare de­cât patru puncte, un pronostic mai rațional înseamnă indicarea Polo­niei ca al doilea reprezentant al seriei. INTRE ROMANIA Și EGIPT Seria treia o alcătu­iesc România și E­­gipt. Nu se știe când se va juca prima edi­ție a acestui match e­­st­minator­iu, iar în A­­prilie ediția deasa. O TRANZACȚIE IN­TERESANTA INTRE PORTUGALIA ȘI EL­VEȚIA. Seria patra cuprinde: Portugalia și Elveția. La început aceste țări căzu­seră de acord ca să joace un singur match pe teren neutru, in Italia. Ul­terior tratativele au fost reluate pe alte baze și matchul Elveția — Por­­­ugalia se va disputa in Elveția. In schimb elvețienii și-au luat obligația ca după campionatul mondial să sus­țină un loc la Lisabona. (Continuare în pag. Hl­a}

Next