Gazeta Sporturilor, mai 1938 (nr. 2749-2779)

1938-05-01 / nr. 2749

Pagina tuturor sportuiiior Ne mai despart două săptămâni de primul match internațional, programat în cadrul turneului european. In Germania preparativele sunt în toi. Natural această grijă nu vizează matchal cu România ci matchul cu Franța. Avem șansa ca întâlnirea Fran­tz — Germania să conteze pentru francezi ca ocazie de a înlătura impre­sia lăsată de ultima lor întâlnire, în care victoria a revenit Germaniei, spre mirarea întregei lumi sportive. Preparative fac și francezii, tot în acelaș scop. Vom avea la București două echipe bine selecționate și bine antrenate, două echipe care înainte de a se întâlni între ele, vor profita de matchul cu România spre a da naționalelor lor coeziunea necesară. Ce vom face noi? Speranțe de victorie în fața Franței Și a Germaniei nu putem nutri. In rug­by incertitudinea este atât de redusă încât nici nu merită să ne gândim la asemenea ipoteze. Diferența de clasă nu poate fi depășită prin avantajul te­­renului sau încurajările galeriei. Rămâne o singură posibilitate, aceea de a scoate atât în fața Franței cât și în fața Germaniei un rezultat mai strâns decât cele obținute în turneele de la Berlin și Paris. Reamintim că la cele mai bune rezultate reușite de noi au fost la Paris, cu 20-11 am cedat Fran­ței iar Germania a dispus de noi cu 30-0. Aoi la București avem ocazia de a reduce scorul. In special cel cu Germa­nia, cu care întotdeauna am avut ghi­nionul să cădem la sfârșit de turneu, obosiți și cu oamenii loviți. Jucând acasă dispar toate dezavan­tajele: călătoria, hrana, teren străin etc. și dacă în rugby nu putem pre­tinde aberații ca victoria noastră asu­pra Franței, avem însă dreptul să ce­rem un rezultat mult mai bun decât cele două menționate mai sus. Pentru aceasta se impunea o pregă­tire serioasă a echipei naționale. In a­­cest domeniu nu s’a făcut nimic. Ne­am declarat mulțumiți cu două sau trei comunicate și un pretins antre­nament al lotului la care participau cu schimbul 8 sau 9 jucători. Vinovați nu erau jucătorii, în mare­a lor majori­­tate indisponibili și pentru a căror li­­bertate de antrenament nu s’a făcut ni­mic. Dar ce a fost s’a trecut. Jucătorii fiu avut mX­nst.T­­smaniatul matchurilor oficiale de campionat în care și-au menținut obișnuita lor condiție fizică. Mai rămân două săptămâni de pre­gătire, două săptămâni în care nu se poate repara mare lucru. Ceea ce însă se impune este o selec­­ționare serioasă. Numai acest mijloc ne mai rămâne pentru a putea prezenta o echipă acceptabilă. Din lotul de ju­cători ales după criterii cu totul gre­­șite să se refie cei mai buni. Se spune că acest lucru se va face Pregătirea și selecționarea echipei române de rugby sunt 31 de tandidați pentru zi de loturi iat cuprinde lotul național sferturi și doi fundași. De acești oameni este absolută ne­voe. Cu ei se pot alcătui două echi­în ședința biuroului federal de Luni ș i linia treia; doi mijlocași la grămadă. Maiu.­­ 11 mijlocaș la deschidere; cinci trei vor fi discuții; vor fi ambiții ți che­­stiuni de club în joc. Și un lucru este sigur. Membrii biuroului federal sunt oameni de treabă care ar fi capabili să selecționeze, dezbrăcați de haina de club. Dar nenorocirea este că împre­jurul fiecăruia dintre acești domni se formează câte o suită de oameni de club, cari timp de o lună de zile nu au făcut altceva dcât să-i zăpăcească cu ideile și ambițiile lor. Avem speranța că în ședința de selecționare se vor dezbăra de toate îndoctrinările amici­lor și­ vor reuși să dea o echipă care să reprezinte tot ce avem mai bun. Și să se repare prin o bună selecționare greșala făcută cu antrenamentul. Revenind la selecționarea în sine, credem că ar fi util să se reție un lot de 22 de oameni, absoluți necesari pen­tru cele două partide ce le avem de susținut. Este nevoe de: 2 taloneuri; trei linia întâi; trei linia doua; patru Cine concurează la selecție Cu acest principiu stabilit domnilor selecționeuri este mult situa­ția mai ușoară. Vom reda și jucătorii ce candidează la selectiune, natural cu pretenții se­rioase: Taloneuri: Bol­țea­nu, Fân­­tâneanu și Tatuaje Pi­­er­i: Bârsan Șt., Slobo­zea­nu, Kurtzbauer și Șt. Ionescu. Linia 11: Burcescu, Mate­­escu, Blaschek, Crivăț. Linia III: I­eremia, Țara­nu, Covaci, V. Miculescu și G. lonescu. Mijlocași grămadă: Turul pe pentru cele două partide, înlocuind în cel de al doilea match oamenii lo­viți în primul și parând eventualele indisponibilități ce s’ar putea ivi pâ­­nă la data matchurilor. C., Telly Diamond­ și Mărculescu. Mijlocaș deschidere: Nelu Popa. Treisferturi : Chrissove­­loni, Andreeș, Bogos, Damian, Virgil Muntea­­ni, Grigorescu și Ghica. Fundași: Pon­escu Coli­­bașî, Tudor lom Jiatiu și Moldoveanu. O situație extrem de ușoară din 31 oameni să se aleagă 21 și situațiunea este cu atât mai ușoară cu cât în a­­cest lot sunt elemente care sunt un fel de senatori de drept. In toamna anului 1938 va începe un campionat de rugby al juniorilor Echipa națională de rugby va fi formată în seara zilei de 2 Mai Comitetul federal F. R. R. a ți­nut aseară o importantă ședință. A prezidat d. I. Tănăsescu, asistat de d-nii N. Tănăsescu, Virgil Ioan, Ghimpeteanu, Cantacuzino, Th. Po­­povici, Velucia și Anastasiade. S’au luat următoarele hotărâri: 1. Matchul de campionat Tennis Club Român—Sportul Studențesc se va disputa în ziua de 29 Mai. 2. S’a hotărât ca în deschidere la matchul Franța—Germania să se desfășoare a doua zi a matchului atletic Brașov—București. 3. S’a luat act de faptul că d. Schwanenberg, arbitrul matchului Franța—România s’a declarat in­disponibil. Federația română de rugby a scris federației germane să delege alt arbitru. In cazul când federația germană nu va avea un alt arbitru dispus să facă deplasa­rea la București, matchul va fi condus de un arbitru român. In aceeași ordine de idei, comite­tul federal a dat mandat comisiei centrale de arb­itrii să numească arbitrii pentru matchul Franța— Germania și provizoriu pentru în­tâlnirea Franța—România. 4) Comitetul federal a decis ca in toamna anului 1938 să se desfășoare un campionat de rugby al juniorilor. Pentru aceas­tă competițiune, vor avea drept de joc toți jucătorii născuți in anul 1919. 5) Pentru Congresul F. I. R. A., care se va fine la 21 Mai, reprezentanții Ro­mâniei vor fi d-nii Grig. Caracostea și V. Ioan. 6) Comitetul federal a dat mandat biroului fede­ral să formeze echipa na­­țională a României. Bi­roul se va întruni Luni 2 Mai, la ora 9 seara, când va selecționa un lot de 22 jucători, cari va fi la dis­poziția federației pentru cele două matchule inter­nationale pe care le are de susținut România. Mâine se desfășoară ultima zi din campionat T. C. R. nu mai poate fi ajuns Campionatul început în toamna anu­lui 1937, are mâine programată ulti­ma etapă. In clasamentul actual situația se pre­zintă astfel: T. C. R. 11 11 0 0 142: 15 33 In etapa de mâine sunt programate tr­ei partide și anume: Stadiul Român- Viforul Dacia, R. C. R. — P. T. T. și Sportul Studențesc — R. C. 13. In afa­ră de acestea mai simt două restanțe: Tennis Club Român — Sportul Stu­dențesc și R. C. 13 — P. T. T. Indiferent de rezultatul acestor par­tide T. C. R. are asigurat primul loc în clasament. Deasemenea locul doi va reveni cu siguranță Sportului Studen­țesc. Lupta se menține între Stadiul Român și Viforul Dacia pentru locul 3 și între R...C. 13 și P. T. T. pentru locul 5 din clasament. Asupra datei la care se va juca res­tanța Sportului Studențesc — T. C. R., se va decide în ședința comitetului re­gional ce se va ține Luni 2 Mai In mod normal această partidă ar urma sa se dispute la 8 Mai, însă cum peste 8 zile avem Franța — România și cum în echipa națională vor intra ju­cători ai ambilor adversari, se venti­lează ideea suspendarei aceste­ partide. In acest caz ea ar urma să se dispute ca deschidere La matchul Franța — Germania. Sp. Studențesc 10 7 2 1 85: 46 26 St. Român 11 6 2­3 112: 56 25 Viforul Dacia 11 5 3 3 106: 58 24 R. G 13 10 1­1 8 32:103 12 P. T. T. 10 0 2­8 20: 76 11 R. C. a 11 1­0 10 37:180 9 3^6 Programul matchuri­­lor din 1 Maiu 1938 Viforul Dacia — Stadiul Român, teren I, ora 16,39, arb. d. I. Anasta­­siade. Sportul Studențesc—R. C. 13, te­ren II, ora 16,30, arb. d. R. Vizante, R. C. R—P. T. T., ora 16,30, arb. d. E. Sfetescu. Sportul Studențesc—I. A. R., teren IV, ora 16,30, arb. d. F. Herck. Stadiul Român—Victoria, teren I, ora 16,30, arb. d. I. Georgescu. G F. R. -P. T. T., teren II, ora arb- d. I. Pop o vi ci. CATEGORIA II Avântul Sportiv—Victoria, teren I, ora 9, arb. d. F. Brănișteanu, Viforul Oaesa — Sportul Studen­țesc, teren II, ora 9, arb. d. P. Brâ­­nișteanu. T. C. R.—R. C. R., teren III, ora 9, arb. d. Ion Krim. P. T. T.—C. F. R., teren IV, ora 9, arb. dy Kraici. ONOARE PROMOȚIE De la Tennis Club Român Tenis Club Român, secția de rugby, convoacă în vederea matchu­­rilor oficiale din ziua de Duminecă 1 ffiaiu 1938, de terenul U. F. S. R., următorii jucătorii: la orele 8­0 a. m­.: Teodo­­r Eu­gen, José Herck, Lucian Popov­oi, Marinescu, A. Balș, Cezianu, Em. Filitti, Chițu, Mănescu, Mărculescu, Bârsan M., Țăranu, Exarhu, Mun­­teanu Horia, Marin Ion, Bălescu, Creviceanu și C. Popescu, Poliza N. la orele 16, Moldoveanu, Popescu Colibași, Gh­ea Ș, Pană, Chrissove­­loni, Dragu, Popa, Mărculescu, Pen­­ciulescu, Cristoveanu, Irim­ă, Țăra­­nu, Mateescu, Burlescu, Bârsan Șt., C. Popescu și Nella Zissu. SPJAINT Astăzi după amiază la ora 5 se va ține adunarea secției de ciclism a clubului Metropola la Casa Sportu­rilor de pe malul lacului Herăstrău. — In Turul ciclist al Italiei vor lua parte și patru francezi, care vor concura sub conducerea lui Ducazeau. J Mâine dimineață începe Campionatul national femenin le forați Comanul se ui tine la­suia de eme a tenului Militar Duminică 1 Mai,, începând de la ora 9 și 3o dimineața vom avea ocazia să admirăm, pentru prima oară în acest an, siluetele feminine luptând cu floreta. In campionatele nationale, indife­rent ale căror sporturi, cluburile iau seară, la concurs, sportivii cei mai valoroși. Acest lucru, de altfel, s'a va­zut și la campionatele nationale de scrimă bărbătești, când fiecare tră­gător a luptat aproape până la epui­zare, pentru a-și adjudeca un număr cât mai mare de victorii, în urma că­rora să ocupe locurile prime în cla­samentul general. Concurentele din anul trecut, 5 la număr, la campionatul național de floretă, pe lângă că ne-au demon­strat că posedă rutină destul de a­­vansată la această armă au arătat că și sexul slab poate concura, tot atât de bine ca și sexul tare, la di­feritele concursuri de floretă. Acest fapt ne îndreptățește să cre­dem că într’un scurt timp, și la noi în țară, ca și în majoritatea țărilor occidentale, vom avea adepți și adep­te ale nobilului sport scrima, din ce în ce mai multi. În Franța, când se tine campiona­tul Parisului, se prezintă în medie 150 escrimeuri, la noi cu ocazia dis­putării campionatului national, din acest an, nu s’au prezentat mai mult de 16 sportivi, totuș fată de a­­nul trecut s’a observat un progres vizibil de participanți La campionatul femenin de flore­tă din anul trecut s’a prezentat un număr foarte mic de concurente. Sperăm totuși ca Duminică să ve­dem mai multe floretiste luând par­te la concursul național. După cum am scris campionatul național de floretă femenin, se di­pută anul acesta în sala de arme a Cercului Militar (intrarea prin Bd- Elisabeta) Duminică 1 Mai înce­pând de la ora 9 și 8o. Accesul publicului este liber. Frumoase înfăptuiri vânătorești in Ilfov din inspector d­e vânătoare activ Suntem în plăcuta situație să a­­ducem astăzi elogii d-lui Colonel Al. Berea Inspectorul de vânătoare al județului Ilfov și Municipiului București care a înțeles să pună în serviciul sportului nostru scump, întreaga sa pricepere în materie de vânătoare, toată energia sa tânără și tot elanul frumos de care este în suflet.­ Am văzut cele" două intervenții pe care le-a adresat d-lui Prefect al județului, general Dombrowsky cu privire la distrugerea ciorilor și coțofenelor — păsări dăunătoare vâ­natului, precum și aceea privind câinii hoinari UN PREFECT MODEL Consecință imediată a intervenții­lor făcute de inspectoratul de vână­toare, a fost informația că d. gene­ral Dombrowsky, Prefectul județu­lui, un mare sportiv și vânător re­putat, va da o ordonanță pentru în­­frânarea acestei stări de lucruri,ca­re dacă persistă, viitorul vânatului în județ este periclitat în mod se­rios. In adevăr, mii și zeci de mii de ciori adunate în colonii de nidifica­­ție, pândesc pe câmp și prin păduri cuiburile potârnichilor și prepeli­țelor, le fură ouăle și le mănâncă puișorii abia ieșiți din găoace. Dis­trug puișorii de epuri lovindu-i cu ciocurile lor puternice. Apoi, câinii hămeșiti vagabonzi, care aleargă zi și noapte prin cele mai ascunse desișuri mănâncă de a­­semenea tot felul de vânat util, dis­trugând — grație mirosului lor fin — tot ce se apropie de simțul lor oltativ. Este un mare serviciu pe care-l faceți vânătorului sportiv, domnule general, Prefect al județului, pentru care vă mulțumim, în numele celor 5 ooo de vânători ai județului. Noi, în calitate de tribună, a re­vendicărilor vânătorești, vă rugăm Domnule General, să rămâneți în­totdeauna speranța vânătorilor Il­­foveni, în inimile cărora aveți un loc mare de dragoste camaraderea­scă. Domnului Colonel Berea, al doi­lea, — pe cale erarhică — îi adre­săm de asemenea cele mai calde sen­timente pe care vânătorimea le nu­trește și care este cunoscut de mult și prețuit tot atât de mult de vânătorii corecți din județ și din tara. În reportagile noastre viitoare vom reveni asupra activității d-lui Col. Berea și sperăm că acțiunea D-sale va putea fi dată de exemplu în tot cuprinsul țării. SOLITARUL Știri t­anatoriu­l Oficiul național de turism, înce­pe turnarea unui film vânătoresc în Delta Dunării. Zilele acestea­­. Președinte Paraschivescu va hotărî asupra filmărei coloniilor de nodi­­ficație, timpul fiind foarte scurt, ști­indu-se că cel mai frumos anotimp în Deltă este primăvara. Pe marginea alpinismului în jurul unui... interview Sub titlul atât de fericit ales «Tu­rismul în (!) noi aspecte d. V. Țintă ne-a prezentat recent interview-ul pe care a reușit să-l obțină — bănuim du­pă multe insistențe — del­a d. I. Udriș­­te-Olt, o bine cunoscută și interesantă figură a lumii noastre turistice. Interview de o impresionantă ținută literară, el va rămâne în chip neîndo­ios o piesă de o valoare aproape unică în arhivele alpinisticei românești. în­clinăm totuși a crede că cititorul, gră­bit ca ’ntotdeauna, a trecut cu prea mare ușurință peste declarațiunile dis­tinsului interlocutor. Este motivul care ne face să reve­nim asupra lor, relevând profuziunea de imagini și frumusețea formei la cari d. Țintă al cărui stil... coincide iz­bitor cu al d-lui I. Udriște-Olt — a conlucrat în chip atât de fericit cu acest distins alpinist. Din chiar primele fraze articolul ne vrăjește, pur și sim­plu, aducând totodată o accentuată notă de inedit. Aflăm astfel, în anul Domnului 1938, că: «Până mai ieri Carpații nu erau ai noștri». In fața acestei «noutăți tardive» nu ne rămân — nouă profanilor — decât două ipoteze: ori înaintea războiului de întregire, studiile aceluia care ne servește acest detaliu nu erau prea a­­vansate, știut fiind că noțiunile de geo­grafie se predau în cursul primar, ori noi am ignorat o stare de lucruri care a durat, după cum atât de precis o situează în timp autorul, «până mai ieri». In definitiv omul nostru are drep­tate. Să recunoaștem deci că acești munți nu aparțineau țării noastre de­cât numai «în părțile lor esențiale» și anume, pe lungimea unei biete fron­tiere muntoase de circa... 1400 klm, și'n adâncime de 30—40 ktm. Dacă însă vlarianta informație ar fi luată «stricto sensu», ea ar conduce la concluzia și mai ilariantă că alpinis­mul românesc — în faza l­ui eroică și-a avut leagănul în M-fii Măcinului. In continuare suntem informați că: «Asociațiile de specialitate activea­­ză neobosit pe teren scormonind că­rările». Ne crucim și nu ne vine a crede. Ori autorul a ales o expresie puțin fe­ricită, ori asociațiile comit adevărate acte de vandalism prin această conti­nuă «scormonire a cărărilor». Două rânduri mai la vale ni se vor­bește de opera acelorași societăți cari — fiți atenți — «întocmesc hărți de... orientare». Este vorba de un pleonasm? Nici­decum. Autorul acestei perle are perfectă dreptate, după cum o vom dovedi-o de altfel și noi, într’un viitor foarte apro­piat. D-sa știe — deși n’o mărturisește — că există și hărți de... dezorientare.­­Asupra acestui interesant capitol, re­petăm, vom reveni pe larg). Și astfel articolul se deapănă rând cu­rând până la fraza de o metafizică subtilitate în care ni se vorbește des­pre «sportul care ne dă senzația de plenitudine perfectă (în ce materie?), de armonizare cu mediul cosmic și de împărtășire a pitorescului răpitor (!) al plaiurilor noastre unice etc„. Ați înțeles ceva ? Nici noi! Dealtfel n’am avut niciun moment lipsa de mo­destie de a ne ridica până la această pretențțe, după cum ne ne-am obosit să ascultăm fie pe frizerul din coiful uliței, fie pretinșii «poeți taxatori» cari ne-au amuzat adeseori cu expre­sii de calibrul «plenitudinilor perfec­te», «anuarelor... trimestriale», «cirili­­celor... nemțești» sau cu pitoreștile lor considerațiuni asupra munților cari a­­vând grote, îi conduceau la concluzia că «sunt extrem de bogați în aspecte... groteștii». « Asupra declara­țiuniilor făcute de d- l. Udriște-Olt, vom reveni pe larg, stu­diind fiecare capitol în parte, adică epocile: persuasivă (acțiunea de con­vingere a d-lui Serghie Popescu de a construi cu banii săi o casă pe care a denumit-o «Adoimir»), contemplativă (scormonirea potecilor), constructivă (recte «locativă») și însfârșit cea pro­­cesivă a asociației în al cărei patri­moniu casele de adăpost au răsărit în ultimii ani mai abundent ca acele flori inodore și cu nume «puțin» cam trivial, cari năpădesc câmpia după ploaie. Finalul senzaționalului inter­view rămâne însă pentru noi un punct cu totul nebulos. Pentru buna dispoziție a cititorilor îl vom reproduce întocmai: «Furați de verva explosivă a d-lui I. Udriște Olt îl lăsăm — privindu-l din profilul său energic — să medi­teze... De ce această imprudență (sau poa­te ironie) din partea d-lui Țintă, de a pomeni de «verva explosivă» a d-lui Oh­? Nu! D-sa este prea crud, căci dacă înțelegem orice fel de răutate, nu-și are în schimb nici un sens, aluzia atât de transparentă pe care d-sa o face la adresa notoriei dicțiuni a distinsului inter­viewat. Este prea mult! In numele alpinis­mului, implicit ultragiat prin deplasata ironie cu care-și încheie articolul de Țintă, protestăm cu ultima energie. «â HSMS Măsin Cursa pe kilometru cu plecarea și sosirea oprită regizată de A.C.R.R. se va desfășura Duminică dimineața, într’un cadru admirabil, anume ales, pentru a atrage cât mai mult pu­blic și a realiza astfel o cât mai reușită propagandă. Teatrul luptelor aproape de Bucu­rești, într’un cadru pitoresc pe malul Argeșului, este accesibil tuturor ce­lor ce se interesează de automobi­lism și doresc totdeodată să petrea­că tradiționalul 1 Mai în parcul de la Copăceni, unde îi duc autobuzele C. F. R. In numărul de ori al ziarului am publicat numele înscrișilor însă nu complect, căci Dinu Frumușeanu s’a înscris abia em­. Iată astăzi lista cuprinzând și ul­timii înscriși. CATEGORIA SPORT 1. Dinu Frumușeanu-Cingsler. 2. A. G. G. de Chastelain pe ma­șină B. M. W. 3. Renato Ferrero-Ford. 4. Rafail Weinberg-Ford. 5. Em, Titu Manicatide-Fiat. 6. Petre Cristea-X. 7. Rafail Weinberg-Nash. 8. Ion Zamfirescu (cond. Jean Cal cianu-Horch Kiss.' 9. Eug. Titeanu-Aero. CATEGORIA «CURSE» 1. Petre Cristea-X. 2. Eug. Titeanu-Aero. încă o înscriere Dinu Frumusanu l-a trimis in ultimul actecmnea moment I Reuniunea grupării Box-Club Prahova In match profesionist Gh. Popescu- A. Costescu PROFESIONIȘTI In ziua de 10 Mai, gruparea Bo­xing Club Prahova, organizează în sala de gimnastică a stadionului din Ploești o reuniune mixtă de box. In match vedetă vor încrucișa mă­nușile Gh. Popescu, campionul Ro­mâniei la categoria pană cu Andrei Costescu. Șase partide între cei mai buni purtători ai herminei albe din re­giune vor complecta programul care are următorul aspect: Gh. Popescu—Andrei Costescu. Match în 10 reprize a 3 minute. AMATORI A. Weintraub (B.C.P.)—C. Ștefanes­­cu (A.C­T). I. Mazu (BCP)—N. Ionescu (ATC) I. Mihăilescu (BCP)—C. Ionescu (A­ C. T.). A. Thileman (BCP)—V. Stănescu (ACT). I. Ivănescu (BCP)—N. Ciocan (ACT)­ A. Rădulescu (BCP)—M. Niț­escu (A­CT). Barney Ross face ravagii... Barney Ross, campionul mondial la categoria semi-mijlocie, continuă să facă ravagii în rândurile boxeu­­rilor din categoria sa. Ultima victimă a lui Ross, este mijlociul Bobby Venner care l-a cedat prin k. o. în cursul reprizei a 7-a. Publicul spectator a ovazionat în­delung pe campion care s’a prezen­tat pe ring într’o formă excepțio­nală. Matekal face parte din ciclul ace­lor cari au darul să aducă pe Bar- ui fraian Constantn va lua parte la proba de ciectronare Regulamentul celorlalte curse s’a putut prezintă anul acesta ca nrci o cursă. Acum, e aproape restabilit și spe­­­răm că va face figură frumoasă. In vederea deplasării la Sofia F. R. S. C. organizează Duminecă di­mineața pe circuitul Bordei-Arc-Bă­­neasa Stop. Herăstrău Bordei o cursă de selecționare la care pe lângă Șandru (Breaza), Cristache Teodo­­­rescu, Cristea Ion, Ardeleana și Agaton a mai fost invitat să ia parte și viforistul Traian Constantin­ „Bibi”, suferise un accident acum­ câteva săptămâni din care cauză nu REGULAMENTUL CELORLALTE PROBE Art­­­. — F. R. S. C.-ul orga­nizează în ziua de 1 Mai 1938 a 5-a probă de pregătire. Art. 2­ — Proba se compune din 2 curse pe circuit închis de aproxi­mativ 6 km. Art. 3. — Primul circuit, deschis alergătorilor începători licențiați pe anul în curs se va disputa în 5­­ ture. Art. 4. — Al doilea este deschis alergătorilor de categoria III-a și II-a și se va disputa tot pa 5 ture. Art. 5­ — Traseul este următorul: Bordei-Arcul de Triumf-Stop Bă­­neasa-Șos. Herăstrău-Bordei. Art. 6. — Adunarea concurenții­lor s­e va face la ora 7 dim. la Bord lor se va face la ora 7 dim.; la Bor­dei (Bul. Buzdugan, mai sus de Sta­tuia Aviatorilor). Art. 7. — Concurenții sunt obli­gați a avea ținuta reglementară, frâ­nele în bună stare și ghidoanele bu­­șonate. Art. tI. — înscrierile însoțite de taxa de lei 10, se primesc la secre­tariatul F. R. S. C. până în ziua de Sâmbătă 30 Aprilie a. c. ora 12. Art- 9. — Primii trei clasați din ambele curse vor primi câte o me­dalie. Art- 10. — Oficialii cursei sunt d-nii: Delegat și judecător de so­sire Vasile Munteanu; comisari: N. Chircu, M. Antonescu, L. Jugaru; starter: H. Mihăilescu; cronometor: N. Chircu. GAZETA SPORTURILOR ney b­ass într’o formă cât mai bună pentru întâlnirea cu Henry­­ Arm­strong. Ringul international AMADO AZAR, campionul semi­greu al Argentinei a învins net la puncte pe italianul Mario Liani. Matchul s-a disputat la Buenos Aires și a comportat 12 reprize. GEORGES BATAILLE, egalul lui Sandu Ion și Bernard Leroux vor disputa în seara de 16 Mai, titlul Franței la categoria cocoș. FERNANDER, o excelentă muscă spaniolă a întrecut net la puncte în 10 reprize pe francezul Lacino. Matchul sa disputat la Central și a comportat 1a reprize. PETRO MONTANEZ, unul dintre cei mai buni ușori din lume au reu­șit decât match­­ul în compania lui Tommy Cross. Matchul s-a disputat la New York și a comportat 10 re­prize. ITALIANUL TURIELLO, care bu­xează de câțiva ani în America a terminat la egalitate cu Holmann Williams. întâlnirea a avut loc la Baltimore. UȘORUL ITALIAN Vincent di Lorto, cunoscut publicului nostru, a terminat la egalitate — la New York,cu Paul Lee. 8 9-10 ani! Secțiunea de box «Turda» convoa­că membrii în adunarea generală extraordinară care va avea loc Du­minecă 1 Mai, ora 9 la «Școala loan Creangă», din strada loan Creangă. Profesionistul Constantin Rogo­­veanu a revenit în sala F. C. Ra­pid, unde se antrenează în vederea revanșei cu Pană Vasile. Niculae Panaitescu campion re­gional al «Dunărei de Jos» dorește­ să întâlnească în mare­ revanșă pe Niculae Rădan. Noui campioni amatori ai Poloniei La Lodz, în fața unei asistente considerabile s-au disputat eri, cam­pionatele de box amator ale Polo­niei. Iată lista noilor campioni: Categoria muscă: Iasinski. Categoria cocoș: Koziolek. Categoria pană: Czartek. Categoria ușoară: Kowalski. Categoria welter: Janczak. Categoria mijlocie: Pisarski Categoria semi-grea: Kozalek. Categoria grea: Pilat. De­notă că în lista noilor cam­pioni figurează doi pugiliști care au fost învinși de Anton Osea: Kozio­lek și Czartek.

Next