Gazeta Sporturilor, mai 1938 (nr. 2749-2779)
1938-05-01 / nr. 2749
Pagina tuturor sportuiiior Ne mai despart două săptămâni de primul match internațional, programat în cadrul turneului european. In Germania preparativele sunt în toi. Natural această grijă nu vizează matchal cu România ci matchul cu Franța. Avem șansa ca întâlnirea Frantz — Germania să conteze pentru francezi ca ocazie de a înlătura impresia lăsată de ultima lor întâlnire, în care victoria a revenit Germaniei, spre mirarea întregei lumi sportive. Preparative fac și francezii, tot în acelaș scop. Vom avea la București două echipe bine selecționate și bine antrenate, două echipe care înainte de a se întâlni între ele, vor profita de matchul cu România spre a da naționalelor lor coeziunea necesară. Ce vom face noi? Speranțe de victorie în fața Franței Și a Germaniei nu putem nutri. In rugby incertitudinea este atât de redusă încât nici nu merită să ne gândim la asemenea ipoteze. Diferența de clasă nu poate fi depășită prin avantajul terenului sau încurajările galeriei. Rămâne o singură posibilitate, aceea de a scoate atât în fața Franței cât și în fața Germaniei un rezultat mai strâns decât cele obținute în turneele de la Berlin și Paris. Reamintim că la cele mai bune rezultate reușite de noi au fost la Paris, cu 20-11 am cedat Franței iar Germania a dispus de noi cu 30-0. Aoi la București avem ocazia de a reduce scorul. In special cel cu Germania, cu care întotdeauna am avut ghinionul să cădem la sfârșit de turneu, obosiți și cu oamenii loviți. Jucând acasă dispar toate dezavantajele: călătoria, hrana, teren străin etc. și dacă în rugby nu putem pretinde aberații ca victoria noastră asupra Franței, avem însă dreptul să cerem un rezultat mult mai bun decât cele două menționate mai sus. Pentru aceasta se impunea o pregătire serioasă a echipei naționale. In acest domeniu nu s’a făcut nimic. Neam declarat mulțumiți cu două sau trei comunicate și un pretins antrenament al lotului la care participau cu schimbul 8 sau 9 jucători. Vinovați nu erau jucătorii, în marea lor majoritate indisponibili și pentru a căror libertate de antrenament nu s’a făcut nimic. Dar ce a fost s’a trecut. Jucătorii fiu avut mXnst.Tsmaniatul matchurilor oficiale de campionat în care și-au menținut obișnuita lor condiție fizică. Mai rămân două săptămâni de pregătire, două săptămâni în care nu se poate repara mare lucru. Ceea ce însă se impune este o selecționare serioasă. Numai acest mijloc ne mai rămâne pentru a putea prezenta o echipă acceptabilă. Din lotul de jucători ales după criterii cu totul greșite să se refie cei mai buni. Se spune că acest lucru se va face Pregătirea și selecționarea echipei române de rugby sunt 31 de tandidați pentru zi de loturi iat cuprinde lotul național sferturi și doi fundași. De acești oameni este absolută nevoe. Cu ei se pot alcătui două echiîn ședința biuroului federal de Luni ș i linia treia; doi mijlocași la grămadă. Maiu. 11 mijlocaș la deschidere; cinci trei vor fi discuții; vor fi ambiții ți chestiuni de club în joc. Și un lucru este sigur. Membrii biuroului federal sunt oameni de treabă care ar fi capabili să selecționeze, dezbrăcați de haina de club. Dar nenorocirea este că împrejurul fiecăruia dintre acești domni se formează câte o suită de oameni de club, cari timp de o lună de zile nu au făcut altceva dcât să-i zăpăcească cu ideile și ambițiile lor. Avem speranța că în ședința de selecționare se vor dezbăra de toate îndoctrinările amicilor și vor reuși să dea o echipă care să reprezinte tot ce avem mai bun. Și să se repare prin o bună selecționare greșala făcută cu antrenamentul. Revenind la selecționarea în sine, credem că ar fi util să se reție un lot de 22 de oameni, absoluți necesari pentru cele două partide ce le avem de susținut. Este nevoe de: 2 taloneuri; trei linia întâi; trei linia doua; patru Cine concurează la selecție Cu acest principiu stabilit domnilor selecționeuri este mult situația mai ușoară. Vom reda și jucătorii ce candidează la selectiune, natural cu pretenții serioase: Taloneuri: Bolțeanu, Fântâneanu și Tatuaje Pieri: Bârsan Șt., Slobozeanu, Kurtzbauer și Șt. Ionescu. Linia 11: Burcescu, Mateescu, Blaschek, Crivăț. Linia III: Ieremia, Țaranu, Covaci, V. Miculescu și G. lonescu. Mijlocași grămadă: Turul pe pentru cele două partide, înlocuind în cel de al doilea match oamenii loviți în primul și parând eventualele indisponibilități ce s’ar putea ivi până la data matchurilor. C., Telly Diamond și Mărculescu. Mijlocaș deschidere: Nelu Popa. Treisferturi : Chrissoveloni, Andreeș, Bogos, Damian, Virgil Munteani, Grigorescu și Ghica. Fundași: Ponescu Colibașî, Tudor lom Jiatiu și Moldoveanu. O situație extrem de ușoară din 31 oameni să se aleagă 21 și situațiunea este cu atât mai ușoară cu cât în acest lot sunt elemente care sunt un fel de senatori de drept. In toamna anului 1938 va începe un campionat de rugby al juniorilor Echipa națională de rugby va fi formată în seara zilei de 2 Mai Comitetul federal F. R. R. a ținut aseară o importantă ședință. A prezidat d. I. Tănăsescu, asistat de d-nii N. Tănăsescu, Virgil Ioan, Ghimpeteanu, Cantacuzino, Th. Popovici, Velucia și Anastasiade. S’au luat următoarele hotărâri: 1. Matchul de campionat Tennis Club Român—Sportul Studențesc se va disputa în ziua de 29 Mai. 2. S’a hotărât ca în deschidere la matchul Franța—Germania să se desfășoare a doua zi a matchului atletic Brașov—București. 3. S’a luat act de faptul că d. Schwanenberg, arbitrul matchului Franța—România s’a declarat indisponibil. Federația română de rugby a scris federației germane să delege alt arbitru. In cazul când federația germană nu va avea un alt arbitru dispus să facă deplasarea la București, matchul va fi condus de un arbitru român. In aceeași ordine de idei, comitetul federal a dat mandat comisiei centrale de arbitrii să numească arbitrii pentru matchul Franța— Germania și provizoriu pentru întâlnirea Franța—România. 4) Comitetul federal a decis ca in toamna anului 1938 să se desfășoare un campionat de rugby al juniorilor. Pentru această competițiune, vor avea drept de joc toți jucătorii născuți in anul 1919. 5) Pentru Congresul F. I. R. A., care se va fine la 21 Mai, reprezentanții României vor fi d-nii Grig. Caracostea și V. Ioan. 6) Comitetul federal a dat mandat biroului federal să formeze echipa națională a României. Biroul se va întruni Luni 2 Mai, la ora 9 seara, când va selecționa un lot de 22 jucători, cari va fi la dispoziția federației pentru cele două matchule internationale pe care le are de susținut România. Mâine se desfășoară ultima zi din campionat T. C. R. nu mai poate fi ajuns Campionatul început în toamna anului 1937, are mâine programată ultima etapă. In clasamentul actual situația se prezintă astfel: T. C. R. 11 11 0 0 142: 15 33 In etapa de mâine sunt programate trei partide și anume: Stadiul Român- Viforul Dacia, R. C. R. — P. T. T. și Sportul Studențesc — R. C. 13. In afară de acestea mai simt două restanțe: Tennis Club Român — Sportul Studențesc și R. C. 13 — P. T. T. Indiferent de rezultatul acestor partide T. C. R. are asigurat primul loc în clasament. Deasemenea locul doi va reveni cu siguranță Sportului Studențesc. Lupta se menține între Stadiul Român și Viforul Dacia pentru locul 3 și între R...C. 13 și P. T. T. pentru locul 5 din clasament. Asupra datei la care se va juca restanța Sportului Studențesc — T. C. R., se va decide în ședința comitetului regional ce se va ține Luni 2 Mai In mod normal această partidă ar urma sa se dispute la 8 Mai, însă cum peste 8 zile avem Franța — România și cum în echipa națională vor intra jucători ai ambilor adversari, se ventilează ideea suspendarei aceste partide. In acest caz ea ar urma să se dispute ca deschidere La matchul Franța — Germania. Sp. Studențesc 10 7 2 1 85: 46 26 St. Român 11 6 23 112: 56 25 Viforul Dacia 11 5 3 3 106: 58 24 R. G 13 10 11 8 32:103 12 P. T. T. 10 0 28 20: 76 11 R. C. a 11 10 10 37:180 9 3^6 Programul matchurilor din 1 Maiu 1938 Viforul Dacia — Stadiul Român, teren I, ora 16,39, arb. d. I. Anastasiade. Sportul Studențesc—R. C. 13, teren II, ora 16,30, arb. d. R. Vizante, R. C. R—P. T. T., ora 16,30, arb. d. E. Sfetescu. Sportul Studențesc—I. A. R., teren IV, ora 16,30, arb. d. F. Herck. Stadiul Român—Victoria, teren I, ora 16,30, arb. d. I. Georgescu. G F. R. -P. T. T., teren II, ora arb- d. I. Pop o vi ci. CATEGORIA II Avântul Sportiv—Victoria, teren I, ora 9, arb. d. F. Brănișteanu, Viforul Oaesa — Sportul Studențesc, teren II, ora 9, arb. d. P. Brânișteanu. T. C. R.—R. C. R., teren III, ora 9, arb. d. Ion Krim. P. T. T.—C. F. R., teren IV, ora 9, arb. dy Kraici. ONOARE PROMOȚIE De la Tennis Club Român Tenis Club Român, secția de rugby, convoacă în vederea matchurilor oficiale din ziua de Duminecă 1 ffiaiu 1938, de terenul U. F. S. R., următorii jucătorii: la orele 80 a. m.: Teodor Eugen, José Herck, Lucian Popovoi, Marinescu, A. Balș, Cezianu, Em. Filitti, Chițu, Mănescu, Mărculescu, Bârsan M., Țăranu, Exarhu, Munteanu Horia, Marin Ion, Bălescu, Creviceanu și C. Popescu, Poliza N. la orele 16, Moldoveanu, Popescu Colibași, Ghea Ș, Pană, Chrissoveloni, Dragu, Popa, Mărculescu, Penciulescu, Cristoveanu, Irimă, Țăranu, Mateescu, Burlescu, Bârsan Șt., C. Popescu și Nella Zissu. SPJAINT Astăzi după amiază la ora 5 se va ține adunarea secției de ciclism a clubului Metropola la Casa Sporturilor de pe malul lacului Herăstrău. — In Turul ciclist al Italiei vor lua parte și patru francezi, care vor concura sub conducerea lui Ducazeau. J Mâine dimineață începe Campionatul national femenin le forați Comanul se ui tine lasuia de eme a tenului Militar Duminică 1 Mai,, începând de la ora 9 și 3o dimineața vom avea ocazia să admirăm, pentru prima oară în acest an, siluetele feminine luptând cu floreta. In campionatele nationale, indiferent ale căror sporturi, cluburile iau seară, la concurs, sportivii cei mai valoroși. Acest lucru, de altfel, s'a vazut și la campionatele nationale de scrimă bărbătești, când fiecare trăgător a luptat aproape până la epuizare, pentru a-și adjudeca un număr cât mai mare de victorii, în urma cărora să ocupe locurile prime în clasamentul general. Concurentele din anul trecut, 5 la număr, la campionatul național de floretă, pe lângă că ne-au demonstrat că posedă rutină destul de avansată la această armă au arătat că și sexul slab poate concura, tot atât de bine ca și sexul tare, la diferitele concursuri de floretă. Acest fapt ne îndreptățește să credem că într’un scurt timp, și la noi în țară, ca și în majoritatea țărilor occidentale, vom avea adepți și adepte ale nobilului sport scrima, din ce în ce mai multi. În Franța, când se tine campionatul Parisului, se prezintă în medie 150 escrimeuri, la noi cu ocazia disputării campionatului national, din acest an, nu s’au prezentat mai mult de 16 sportivi, totuș fată de anul trecut s’a observat un progres vizibil de participanți La campionatul femenin de floretă din anul trecut s’a prezentat un număr foarte mic de concurente. Sperăm totuși ca Duminică să vedem mai multe floretiste luând parte la concursul național. După cum am scris campionatul național de floretă femenin, se dipută anul acesta în sala de arme a Cercului Militar (intrarea prin Bd- Elisabeta) Duminică 1 Mai începând de la ora 9 și 8o. Accesul publicului este liber. Frumoase înfăptuiri vânătorești in Ilfov din inspector de vânătoare activ Suntem în plăcuta situație să aducem astăzi elogii d-lui Colonel Al. Berea Inspectorul de vânătoare al județului Ilfov și Municipiului București care a înțeles să pună în serviciul sportului nostru scump, întreaga sa pricepere în materie de vânătoare, toată energia sa tânără și tot elanul frumos de care este în suflet. Am văzut cele" două intervenții pe care le-a adresat d-lui Prefect al județului, general Dombrowsky cu privire la distrugerea ciorilor și coțofenelor — păsări dăunătoare vânatului, precum și aceea privind câinii hoinari UN PREFECT MODEL Consecință imediată a intervențiilor făcute de inspectoratul de vânătoare, a fost informația că d. general Dombrowsky, Prefectul județului, un mare sportiv și vânător reputat, va da o ordonanță pentru înfrânarea acestei stări de lucruri,care dacă persistă, viitorul vânatului în județ este periclitat în mod serios. In adevăr, mii și zeci de mii de ciori adunate în colonii de nidificație, pândesc pe câmp și prin păduri cuiburile potârnichilor și prepelițelor, le fură ouăle și le mănâncă puișorii abia ieșiți din găoace. Distrug puișorii de epuri lovindu-i cu ciocurile lor puternice. Apoi, câinii hămeșiti vagabonzi, care aleargă zi și noapte prin cele mai ascunse desișuri mănâncă de asemenea tot felul de vânat util, distrugând — grație mirosului lor fin — tot ce se apropie de simțul lor oltativ. Este un mare serviciu pe care-l faceți vânătorului sportiv, domnule general, Prefect al județului, pentru care vă mulțumim, în numele celor 5 ooo de vânători ai județului. Noi, în calitate de tribună, a revendicărilor vânătorești, vă rugăm Domnule General, să rămâneți întotdeauna speranța vânătorilor Ilfoveni, în inimile cărora aveți un loc mare de dragoste camaraderească. Domnului Colonel Berea, al doilea, — pe cale erarhică — îi adresăm de asemenea cele mai calde sentimente pe care vânătorimea le nutrește și care este cunoscut de mult și prețuit tot atât de mult de vânătorii corecți din județ și din tara. În reportagile noastre viitoare vom reveni asupra activității d-lui Col. Berea și sperăm că acțiunea D-sale va putea fi dată de exemplu în tot cuprinsul țării. SOLITARUL Știri tanatoriul Oficiul național de turism, începe turnarea unui film vânătoresc în Delta Dunării. Zilele acestea. Președinte Paraschivescu va hotărî asupra filmărei coloniilor de nodificație, timpul fiind foarte scurt, știindu-se că cel mai frumos anotimp în Deltă este primăvara. Pe marginea alpinismului în jurul unui... interview Sub titlul atât de fericit ales «Turismul în (!) noi aspecte d. V. Țintă ne-a prezentat recent interview-ul pe care a reușit să-l obțină — bănuim după multe insistențe — dela d. I. Udriște-Olt, o bine cunoscută și interesantă figură a lumii noastre turistice. Interview de o impresionantă ținută literară, el va rămâne în chip neîndoios o piesă de o valoare aproape unică în arhivele alpinisticei românești. înclinăm totuși a crede că cititorul, grăbit ca ’ntotdeauna, a trecut cu prea mare ușurință peste declarațiunile distinsului interlocutor. Este motivul care ne face să revenim asupra lor, relevând profuziunea de imagini și frumusețea formei la cari d. Țintă al cărui stil... coincide izbitor cu al d-lui I. Udriște-Olt — a conlucrat în chip atât de fericit cu acest distins alpinist. Din chiar primele fraze articolul ne vrăjește, pur și simplu, aducând totodată o accentuată notă de inedit. Aflăm astfel, în anul Domnului 1938, că: «Până mai ieri Carpații nu erau ai noștri». In fața acestei «noutăți tardive» nu ne rămân — nouă profanilor — decât două ipoteze: ori înaintea războiului de întregire, studiile aceluia care ne servește acest detaliu nu erau prea avansate, știut fiind că noțiunile de geografie se predau în cursul primar, ori noi am ignorat o stare de lucruri care a durat, după cum atât de precis o situează în timp autorul, «până mai ieri». In definitiv omul nostru are dreptate. Să recunoaștem deci că acești munți nu aparțineau țării noastre decât numai «în părțile lor esențiale» și anume, pe lungimea unei biete frontiere muntoase de circa... 1400 klm, și'n adâncime de 30—40 ktm. Dacă însă vlarianta informație ar fi luată «stricto sensu», ea ar conduce la concluzia și mai ilariantă că alpinismul românesc — în faza lui eroică și-a avut leagănul în M-fii Măcinului. In continuare suntem informați că: «Asociațiile de specialitate activează neobosit pe teren scormonind cărările». Ne crucim și nu ne vine a crede. Ori autorul a ales o expresie puțin fericită, ori asociațiile comit adevărate acte de vandalism prin această continuă «scormonire a cărărilor». Două rânduri mai la vale ni se vorbește de opera acelorași societăți cari — fiți atenți — «întocmesc hărți de... orientare». Este vorba de un pleonasm? Nicidecum. Autorul acestei perle are perfectă dreptate, după cum o vom dovedi-o de altfel și noi, într’un viitor foarte apropiat. D-sa știe — deși n’o mărturisește — că există și hărți de... dezorientare.Asupra acestui interesant capitol, repetăm, vom reveni pe larg). Și astfel articolul se deapănă rând curând până la fraza de o metafizică subtilitate în care ni se vorbește despre «sportul care ne dă senzația de plenitudine perfectă (în ce materie?), de armonizare cu mediul cosmic și de împărtășire a pitorescului răpitor (!) al plaiurilor noastre unice etc„. Ați înțeles ceva ? Nici noi! Dealtfel n’am avut niciun moment lipsa de modestie de a ne ridica până la această pretențțe, după cum ne ne-am obosit să ascultăm fie pe frizerul din coiful uliței, fie pretinșii «poeți taxatori» cari ne-au amuzat adeseori cu expresii de calibrul «plenitudinilor perfecte», «anuarelor... trimestriale», «cirilicelor... nemțești» sau cu pitoreștile lor considerațiuni asupra munților cari având grote, îi conduceau la concluzia că «sunt extrem de bogați în aspecte... groteștii». « Asupra declarațiuniilor făcute de d- l. Udriște-Olt, vom reveni pe larg, studiind fiecare capitol în parte, adică epocile: persuasivă (acțiunea de convingere a d-lui Serghie Popescu de a construi cu banii săi o casă pe care a denumit-o «Adoimir»), contemplativă (scormonirea potecilor), constructivă (recte «locativă») și însfârșit cea procesivă a asociației în al cărei patrimoniu casele de adăpost au răsărit în ultimii ani mai abundent ca acele flori inodore și cu nume «puțin» cam trivial, cari năpădesc câmpia după ploaie. Finalul senzaționalului interview rămâne însă pentru noi un punct cu totul nebulos. Pentru buna dispoziție a cititorilor îl vom reproduce întocmai: «Furați de verva explosivă a d-lui I. Udriște Olt îl lăsăm — privindu-l din profilul său energic — să mediteze... De ce această imprudență (sau poate ironie) din partea d-lui Țintă, de a pomeni de «verva explosivă» a d-lui Oh? Nu! D-sa este prea crud, căci dacă înțelegem orice fel de răutate, nu-și are în schimb nici un sens, aluzia atât de transparentă pe care d-sa o face la adresa notoriei dicțiuni a distinsului interviewat. Este prea mult! In numele alpinismului, implicit ultragiat prin deplasata ironie cu care-și încheie articolul de Țintă, protestăm cu ultima energie. «â HSMS Măsin Cursa pe kilometru cu plecarea și sosirea oprită regizată de A.C.R.R. se va desfășura Duminică dimineața, într’un cadru admirabil, anume ales, pentru a atrage cât mai mult public și a realiza astfel o cât mai reușită propagandă. Teatrul luptelor aproape de București, într’un cadru pitoresc pe malul Argeșului, este accesibil tuturor celor ce se interesează de automobilism și doresc totdeodată să petreacă tradiționalul 1 Mai în parcul de la Copăceni, unde îi duc autobuzele C. F. R. In numărul de ori al ziarului am publicat numele înscrișilor însă nu complect, căci Dinu Frumușeanu s’a înscris abia em. Iată astăzi lista cuprinzând și ultimii înscriși. CATEGORIA SPORT 1. Dinu Frumușeanu-Cingsler. 2. A. G. G. de Chastelain pe mașină B. M. W. 3. Renato Ferrero-Ford. 4. Rafail Weinberg-Ford. 5. Em, Titu Manicatide-Fiat. 6. Petre Cristea-X. 7. Rafail Weinberg-Nash. 8. Ion Zamfirescu (cond. Jean Cal cianu-Horch Kiss.' 9. Eug. Titeanu-Aero. CATEGORIA «CURSE» 1. Petre Cristea-X. 2. Eug. Titeanu-Aero. încă o înscriere Dinu Frumusanu l-a trimis in ultimul actecmnea moment I Reuniunea grupării Box-Club Prahova In match profesionist Gh. Popescu- A. Costescu PROFESIONIȘTI In ziua de 10 Mai, gruparea Boxing Club Prahova, organizează în sala de gimnastică a stadionului din Ploești o reuniune mixtă de box. In match vedetă vor încrucișa mănușile Gh. Popescu, campionul României la categoria pană cu Andrei Costescu. Șase partide între cei mai buni purtători ai herminei albe din regiune vor complecta programul care are următorul aspect: Gh. Popescu—Andrei Costescu. Match în 10 reprize a 3 minute. AMATORI A. Weintraub (B.C.P.)—C. Ștefanescu (A.CT). I. Mazu (BCP)—N. Ionescu (ATC) I. Mihăilescu (BCP)—C. Ionescu (A C. T.). A. Thileman (BCP)—V. Stănescu (ACT). I. Ivănescu (BCP)—N. Ciocan (ACT) A. Rădulescu (BCP)—M. Nițescu (ACT). Barney Ross face ravagii... Barney Ross, campionul mondial la categoria semi-mijlocie, continuă să facă ravagii în rândurile boxeurilor din categoria sa. Ultima victimă a lui Ross, este mijlociul Bobby Venner care l-a cedat prin k. o. în cursul reprizei a 7-a. Publicul spectator a ovazionat îndelung pe campion care s’a prezentat pe ring într’o formă excepțională. Matekal face parte din ciclul acelor cari au darul să aducă pe Bar- ui fraian Constantn va lua parte la proba de ciectronare Regulamentul celorlalte curse s’a putut prezintă anul acesta ca nrci o cursă. Acum, e aproape restabilit și sperăm că va face figură frumoasă. In vederea deplasării la Sofia F. R. S. C. organizează Duminecă dimineața pe circuitul Bordei-Arc-Băneasa Stop. Herăstrău Bordei o cursă de selecționare la care pe lângă Șandru (Breaza), Cristache Teodorescu, Cristea Ion, Ardeleana și Agaton a mai fost invitat să ia parte și viforistul Traian Constantin „Bibi”, suferise un accident acum câteva săptămâni din care cauză nu REGULAMENTUL CELORLALTE PROBE Art. — F. R. S. C.-ul organizează în ziua de 1 Mai 1938 a 5-a probă de pregătire. Art. 2 — Proba se compune din 2 curse pe circuit închis de aproximativ 6 km. Art. 3. — Primul circuit, deschis alergătorilor începători licențiați pe anul în curs se va disputa în 5 ture. Art. 4. — Al doilea este deschis alergătorilor de categoria III-a și II-a și se va disputa tot pa 5 ture. Art. 5 — Traseul este următorul: Bordei-Arcul de Triumf-Stop Băneasa-Șos. Herăstrău-Bordei. Art. 6. — Adunarea concurențiilor se va face la ora 7 dim. la Bord lor se va face la ora 7 dim.; la Bordei (Bul. Buzdugan, mai sus de Statuia Aviatorilor). Art. 7. — Concurenții sunt obligați a avea ținuta reglementară, frânele în bună stare și ghidoanele bușonate. Art. tI. — înscrierile însoțite de taxa de lei 10, se primesc la secretariatul F. R. S. C. până în ziua de Sâmbătă 30 Aprilie a. c. ora 12. Art- 9. — Primii trei clasați din ambele curse vor primi câte o medalie. Art- 10. — Oficialii cursei sunt d-nii: Delegat și judecător de sosire Vasile Munteanu; comisari: N. Chircu, M. Antonescu, L. Jugaru; starter: H. Mihăilescu; cronometor: N. Chircu. GAZETA SPORTURILOR ney bass într’o formă cât mai bună pentru întâlnirea cu Henry Armstrong. Ringul international AMADO AZAR, campionul semigreu al Argentinei a învins net la puncte pe italianul Mario Liani. Matchul s-a disputat la Buenos Aires și a comportat 12 reprize. GEORGES BATAILLE, egalul lui Sandu Ion și Bernard Leroux vor disputa în seara de 16 Mai, titlul Franței la categoria cocoș. FERNANDER, o excelentă muscă spaniolă a întrecut net la puncte în 10 reprize pe francezul Lacino. Matchul sa disputat la Central și a comportat 1a reprize. PETRO MONTANEZ, unul dintre cei mai buni ușori din lume au reușit decât matchul în compania lui Tommy Cross. Matchul s-a disputat la New York și a comportat 10 reprize. ITALIANUL TURIELLO, care buxează de câțiva ani în America a terminat la egalitate cu Holmann Williams. întâlnirea a avut loc la Baltimore. UȘORUL ITALIAN Vincent di Lorto, cunoscut publicului nostru, a terminat la egalitate — la New York,cu Paul Lee. 8 9-10 ani! Secțiunea de box «Turda» convoacă membrii în adunarea generală extraordinară care va avea loc Duminecă 1 Mai, ora 9 la «Școala loan Creangă», din strada loan Creangă. Profesionistul Constantin Rogoveanu a revenit în sala F. C. Rapid, unde se antrenează în vederea revanșei cu Pană Vasile. Niculae Panaitescu campion regional al «Dunărei de Jos» dorește să întâlnească în mare revanșă pe Niculae Rădan. Noui campioni amatori ai Poloniei La Lodz, în fața unei asistente considerabile s-au disputat eri, campionatele de box amator ale Poloniei. Iată lista noilor campioni: Categoria muscă: Iasinski. Categoria cocoș: Koziolek. Categoria pană: Czartek. Categoria ușoară: Kowalski. Categoria welter: Janczak. Categoria mijlocie: Pisarski Categoria semi-grea: Kozalek. Categoria grea: Pilat. Denotă că în lista noilor campioni figurează doi pugiliști care au fost învinși de Anton Osea: Koziolek și Czartek.