Gazeta Sporturilor, septembrie 1938 (nr. 2872-2901)

1938-09-01 / nr. 2872

ANUL XV. — Np. 2872 FONDATORi E. EMÍLIÁN și E. MUNTEAN li DIRECTORI * s al. munteanu USKBHUK1. 1 pAPA GHEORGHE Proprietatea: GAZETA SPORTURILOR S. A Intern* in reg. public. Tribunalul Ilfov ____Sectia I com­. sub No. 282/1938 BOUROURILE: Strada Anghel Saligny No. 2 București COTIDIAN O­M­A­N­ESC Echipa României: Venus+Ripensia S-a selecționat bine, după un vechi principiu al lui Hugo Meisl Câteva nume noi care-și găsesc întreaga utilitate  l­a facta est ••• Comitetul federal restrâns a trecut Luni seara Rubiconul selecției și a alcătuit echipa națională care va reprezenta Marii footballul românesc la Bel­grad, în fața echipei naționale a Iugoslaviei. Ca­și Cezar, Comitetul federal res­­trâns poate să spună: «Zarurile au fost aruncate...» Rămâne de văzut cum au fost a­­runcate aceste zaruri și—mai ales— cum vor cădea. Rezultatul e greu de anticipat. Ni vom vedea Marti, și îl vom comenta atunci, pe scheletul de sentimente bune sau triste, ce ni le va produce. O discuție a selecției însă, se poate face. O discuție care nu mai poate schimba nimic astăzi, dar care va preciza punctul nostru de vedere într’o problemă în care nu vrem să ne rezervăm doar capitolul lesnicios al criticilor, de după match. Dificultățile selecției Mai întâi o precizare: de puțina ori, selecția a întâmpinat la noi dificultă­țile pe cari le-a ridicat acum, în preaj­ma matchului cu Iugoslavia. La început de sezon, echipele noastre sunt aproape nepregătite. Jucătorii sunt aproape top sub forma lor obișnuită. Și, în plus, o pregătire a echipei na­ționale nu este posibilă. Nu o admite timpul prea scurt. Iată de ce, după controlul unui singur match (matchul Ripensia­­ Venus) care­­ a pus sub ochii selecționeurilor adevă­ratul tezaur al footballului nostru, echipa națională a fost scoasă din cuptorul selecției­ cu aromă caldă de cozonac, a cărui calitate este nesigură: care va rămâne cozonac bun,­­ sau se va do­vedi cocă goală, nedigerabilă... Sunt în echipa car­e a fost alcătuită, numai nume vechi. Niciun nume nou. Nu se poate spune, deci, că selecpo­­neurii au avut prea lungi bătăi de cap, pentru a-și îndeplini obligațiunile. Iar David, iar Albu, iar­ Dobai, Bin­­dea, Bodola și ceilalți. Doar Ploeșteanu s’a strecurat în echipa aceasta de nume arhicunoscute, ca o garoafă la buto­niera unei haine vechi. Să recunoaștem însă, că oricât spirit inovator ar fi avut selecponeurii, ori­cât ar fi fost torturat de mania pri­­mtenelilor, le-ar fi fost imposibil să gă­sească suplinitori de valoare pentru ti­tulari, a căror valoare — atât cât mai există — a fost controlată în repe­tate rânduri. Iată de ce, în contradicție cu o parte din contrafii cu cari am stat de vorbă, noi nu vedem o greșală în utilizarea vechilor cadre ale echipei noastre națio­nale. Momentan, nu avem rezerve. Și ’n plus, o eventuală lipsă de formă a se­natorilor, poate fi suplinită de o ru­tină a cărei necesitate, într-un match cu Iugoslavia, nu are nevoie de ple­doarii. Venus — Ripensia = echipa națională Un control atent al echipei al­cătuită Luni seară, de «Comitetul federal restrâns», conduce la o constatare inițială, cu excepția lui Baratky și Vintilă, formația noului nostru «11» național cu­prinde numai jucători venusiști și ripensiști. Cinci jucători venu­siști și 4 ripensiști. S’ar putea spune deci, că repre­zentativa noastră a fost alcătuită pe scheletul Venusului, căruia i-au fost injectate șase nume străi­ne, destinate să-i întărească locu­rile mai puțin bine reprezentate. Sistemul este foarte bun. Este de altfel și foarte vechiu. Este sistemul de selecționare al regre­tatului Hugo Meisl, al cărui «Wunderteam» a fost montat în­totdeauna pe scheletul echipei cu cea mai bună formă momentană. Fie că echipa aceasta era Admi­ra, fie că era Austria sau oricare alta. Nu se poate discuta deci, va­loarea acestui sistem de selecțio­nare. A fost verificat, și a dat în­totdeauna rezultate bune. Dacă s’a întronat însă acest sis­­tem de selecționare — expropriin­­du-se vechiul și defectuosul nos­tru gen de selecție bălțată, fără norme — este cazul să ne mărtu­risim o surprindere. De ce n’au fost utilizate, acolo unde se pu­tea, compartimente întregi, luate dintr’o singură echipă? La înaintare s’a respectat elite George Fulga (Continuare în pag. III-a) DAVID in­ Cil­i PION­ s’a amânat plecarea dela Fraga IN RAILYE-UL MICI! ÎNȚELEGERI ZLIN, 30, (Tel. part.).­­ Ploaia continuând, comisarul sportiv respec­tiv dela punctul Zlin, a remis ple­carea echipagiilor In cursul zilei, spre Uzhorod, Cluj, București. Buletinele meteorologice indicau un plafon prea jos pentru o întier­­pare de decolare și furtună, pe tot traseul până la frontiera cu Româ­nia. Decolările se vor face, deci, Miercuri, la ora 8, de pe aerodromul uzinelor Batta, în ordinea și după programul stabilit pentru astăzi. Concurenții vor fi, așa­dar, la Bu­curești, Miercuri după amiază, de­colând apoi spre Belgrad, joi di­mineață la ora ce se va stabili ul­terior. Din Praga, se anunță telegrafic aci, că organizația centrală a con­cursului a stabilit, de asemjez­ji, ca proba de viteză să se desfășoare Du­minecă, în loc de Sâmbătă, progra­mul prelungindu-se, automat, cu o zi. Amintim că la Băneasa, in urma dispozițiunilor speciale, intrarea pu­blicului este complect liberă în ziua sosirii și decolării echipagiilor con­curente. Tu Praga avionul militar român, Nordi 305, pilotat de ing. Frim, e supus controlului mecanic și imn­atriculat cu No. 1 — din 43 avioane v9 /­v _ 1 concu­­rente $ O 1 \ DUPĂ ÎNFRÂNGEREA DE LA ZAGREB ECHIpA I­ugosla­VĂ vA SUFeRI o moDifICAEe stRUCTURALĂ UN HAH NOU PE SCHELETUL LUI UEOGRADIM­ Comitetul federal iugoslav s-a întrunit aseară la Belgrad BELGRAD. 29. — Rezultatul mat­chului Cehoslovacia — Iugoslavia din cadrul Cupei Eduard Beneș, a fost de natură să provoace o vie deprimare în toate cercurile oficiale ale footballului sârbesc și în opinia publică. Se spera că iugoslavii vor reuși să-și ia revanșa. «Pe teren pro­priu ne va fi ușor acest lucru» — se spunea aci, tinându-se seama de faptul că acelaș match, la Praga, a fost câștigat atât de greu, cu 5-4, de cehoslovaci. Rezultatul, dar mai ales dispro­porția de valoare dintre cele două echipe care s-a evidențiat repede, pe teren, au însemnat o mare deziluzie. TEREN DESFUNDAT DE PLOAIE La match au asistat la.OOO specta­­tori, între care și ministrul Ceho­slovaciei la Belgrad, d. Liba, înainte de match a plouat, astfel că terenul a fost desfundat — mare avantaj pentru cehi, a căror teh­­­nn­că este Superioară. C. prilejul acestui joc portarul Glaser a îmbrăcat pentru a 30-a oară tricoul național. Prilej Pentru o mică ceremonie, în cursul căreia d. dr. Andreevici, președintele forului de specialitate iugoslav, l-a felicitat pe Glaser și i-a înmânat un buchet de flori. Ma­tehus nu a avut prea mult isto­­ric. Cehii au început mai bine și au continuat să joace în stăpâni ai ba­lonului aproape întreaga primă re­­priză. Bradac, în minutul 18, a des­chis scorul, cu un scot impecabil, iar spre sfârșitul primei părți a timpului, în minutul 40, Bican a realizat 2-0. După pau­ză sârbii au avut mo­mente de vijelioasă reacțiune, cari au avut ca urmare imediată și con­cretă reducerea handicapului. A marcat Sipos în minutul 55. Dar nu­­mai 10 minute au trecut cehii și-au asigurat din nou Conducerea prin Senecky. Matchul era jucat. MARELE BICAN Cehii, indiscutabil, au meritat victoria. Au avut o echipă omogenă și proporțională în toate comparti­mentele și o mare vedetă. Bican. F­ostul jucător al «wunder­ team»­­ului a evoluat mult. Stilul său ar­tistic, specific școlii vieneze la care sa format, s’a împlinit de minune cu vigoarea și viteza jocului ceh. Bican este astăzi o vedetă de alură continentală și selecționarea lui în echipa Europei se impune fără nici o rezervă. Și EXCELENTUL SIPOS La sârbi, echipa nu prea a mers și este probabil că se vor fac­e mari modificări in formația care va juca la 6 Septembrie împotriva Româ­niei. Cel mai bun iugoslav a fost Sipoș , care a jucat, cum scrie presa lo­cală, cât șapte. Iată de altfel câteva interesante spicuiri din presa sârbească. «Politika» scrie următoarele: «Cel mai bun jucător iugoslav a fost Sipoș, iar cel mai slab Zecevici. Am pierdut din cauza tacticei greșite care s’a utilizat. Antime, a fost jucat mereu Ze­cevici, deși era foarte slab, și a fost neglijat Sipoș. Foarte slab a fost și Dubaj, care va fi probabil înlocuit prin Mat­osiei. Arbitrajul d-lui Wuetrich a fost bun». «Vreme scrie: «Echipa iugoslavă a jucat bi­ne numai primele 20 minute du­­pă­ pauză. A plouat cu o oră înainte de match și terenul desfundat fost u­n avantaj pentru oaspeți». a După match, d. Kika Popo­­vici­ selecțione­rul unic, foarte deprimat n’a vrut să facă de­clarații. A spus numai: «cehii au fost cu trei clase mai buni­­ decât noi». ECHIPA VA FI MODI« FICAT­A Marți seară (N. R.­aseară) se va întruni comitetul fe­deral, pentru a alcătui echipa care va fi opusă Ro­mâniei, la 6 Septembrie. Se vor face importante modificări în formație. Dealtfel se dă ea foarte probabilă o modificare structurală a geamului re­prezentativ, în sensul că «c va renunța la scheletul lui Gradjanski, pentru a se re­veni la formula unei echi­pe bazată pe elementele lui Beogradski. N. Androvic Schmidt în formă splendidă, la învins ori pe Vodicka­ ZNAJM, 30. — Motelul de ten­nis interorase a continuat ieri. Dintre participanții români, Schmidt a arătat o formă splen­didă, învingând pe cunoscutul jucător cehoslovac Vodicka. In Dublu mixt perechea Bere­scu, Schmidt a fost învinsă. Rezultatele sunt: Schmidt (București) — Vodicka (Brno) 6-2, 6­ 1. Ambros (Brno) — Fillo (Bratislava) 3:6, 6:1, 6:3. Vodicka —Danzig (Bratislava) 6:1, 6:4. D-ra Merhaut (Brno) — Strah­­hulek (Bratislava) 6:3, 6.4. Mar­saieit, Ambros (Brno) — Fillo, Krejs (Bratislava) 6:2, 6:3. Mar­saiell, Blanar (Brno) — Berescu Schmidt (București) 6:3, 7:5. TRISTA CEREMONIE A INCINERĂRII LUI EMIL F. EMILIAN a avut loc ori după amiază la cremato­riul «Cenușa». REPORTAJUL NOSTRU IN PAGINA 6-a *«».w Joi 1 Septembrie 1938 ABONAMENTUL Pe un an «, « »SK • î*.’ • • • LEI 1000 Pe șase luni.................500 Instituțiuni, Cluburi și Proprietari • 2000 Un număr vechiu ....... * 4 PUBLICITATEA DUPĂ TARIF TELEFON I Administrația ■ . 3.26,60 Direcția. . . .1. 3.26,60 . . 3.26,60 Redacția . . îl, 3.26.69 Sezonul atletismului intern și extern SI „NATIONALE“ ATLEȚII ROMANI AU MARCAT UN SENSIBIL PROGRES LA CURSELE PLATE In preajma „Balcaniadei“ și a campionatelor europene Mari pregă­tiri in vede­rea Balca­niadei de la Belgrad Jocurile vor fi filmate în în­tregime Balcaniada de atletism este eve­nimentul cel mai important pentru sportul iugoslav. Pregătirile ce le fac vecinii noștri au darul să pre­zinte Jocurile Balcanice la nivelul importanței lor. Jocurile se vor disputa pe stadio­nul Beogradsky, care a suferit ra­dicale modificări în acest scop. Pista a fost complect refăcută — iar capacitatea tribunelor a fost mă­rită întrucât se așteaptă o mare a­­fluență de public. Comitetul organizator al Jocuri­lor speră să poată conta la această mare dispută la peste 5000 de școlari din Belgrad și împrejurimi de la peste 30 de licee. In acest scop pentru a se prezenta cât mai bine, toți școlarii din provincie vor avea pe timpul cât durează Balcaniada asigurată întreținerea (casă și ma­să) de către Comitetul organizator. Gestul vecinilor noștri este cât se poate de lăudabil căci nu precupe­țese nici un sacrificiu material pen­tru a putea conta pe un număr ma­re de spectatori, din care va putea recruta mai târziu elemente pentru sport. Deasemeni au obținut reducere de 75 la sută pe căile ferate iugoslave pentru vizitatorii străini ce veni pentru jocurile Balcanice. vor BALCANIADA VA FI FILMATA Față de importanța acestui eveni­ment Jocurile Balcanice vor fi fil­­mate în întregime. Dreptul îl are în exclusivitate Asociația «Sokol» și filmul va servi pentru propa­gandă. Postul de radio Atena a făcut de­mersuri la Belgrad cari au fost re­zolvate favorabil în sensul ca pos­tul elen a căpătat o lnie telefonică cu care va putea radiodifuza cele 2 zile ale Jocurilor Balcanice. Fa­ță de importanța și interesul ce îl suscită atletismul în masele popu­lației elene măsura este bine primi­tă și va servi enorm cauza atletis­mului. După câte vedem vecinii noștri vor să fie la înălțime atât în ce privește organizarea acestor Jocuri cât și la partea sportivă dând o a­­tenție deosebită pregătirei atleților pentru a-i putea prezenta în formă cât mai bună, de la Paris doi exponenți autorizați ai atletis­m­ului balcanic Louben Doutcheff (Bulgaria) și Christos Manthas (Grecia) Í Continuare în parf. IIi­­ a) In momentul când este ridicat drapelul românesc, muzica intonează imnul regal. In fotografie se vede eu echipa salutând și d-uni: ministru Djuvara, Matak, vice­președintele societatei hipice române și d. Lt. colonel Garbea, atașatul nostru militar DUMIfIRIU, aiNIi CAETEI, LfI PUJAI, KISS SI NEGRU, MHEM DE MU­N „NATIONHEI" Continuăm astăzi cu observațiu­­nile asupra Campionatelor Naționale de atletism și ne vom ocupa despre partea tehnică și anume despre­ curse — lăsând ca în numărul de mâine să discutăm concursurile. Campionatele de anul acesta au marcat un sensibil progres în ce privește rezultatele obținute la curse — atleții noștri prezentându-se foarte bine pregătiți au obținut perfor­manțe cari acum in preajma Bal­caniadei ne dă multe speranțe. Ceea ce nu ne cam bucură este insă fap­tul că mi- au prea apărut numa noui ceea ce deschide o problemă foarte importantă pentru atletismul nostru care însă nu va putea fi discutată După marea victorie românească dela Aachen Un interviu cu d. maior Chircuzescu (onducătorul ch­ip al României ) a vorbit insuficient de marea victorie dela Aachen. S’a insistat prea puțin asupra ex­­traodinarei performanțe a celor cinci ofițeri români care, dintre stin­daniele a 20 națiuni, au făcut să se ridice triumfător și măreț, drapelul roșu-galben și albastru. Treizeci de mii de oameni au ova­ționat, impresionați de vitejia călă­ decât după Campionatele Naționale de Juniori întrucât standardul nu poate fi atins încă decât de puțini juniori — așa că Naționalele nu au arătat ca nume noui decât pe venu«­siștii Anton Cristea și Ștefan Io­­nescu și reșițeanul Szpellosi, singur­gurele elemente ce promit a juca un rol de frunte în viitor. DEJENARIU CEL MAI BUN SPRINTER ROMAN Cursele de 100 și 200 metri au confirmat situația frumoasă ce s’a anunțat la începutul anului.­­­Dejenariu a dat ultimul­­ examen cu ocazia Naționalelor și a tranșat definitiv supremația în sprintul ro­­mânesc. Se află în formă excelentă și dacă ar fi puțin mai nervos la startul cursei de 100 metri ar fi ca­pabil constant de 10,8. Totuși pen­­tru Belgrad noi îl instalăm favorit al ambelor curse — ținând­ seama și de faptul că la Naționale timpurile obținute respectiv 11 și 22,4 nu re­­prezintă posibilitățile acestui atlet, deoarece pista a fost foarte m­oale. După Dejenariu trebue să men­­ționăm pe Anton Cristea ,acest ta­lentat atlet și care trebue sa figu­­reze alături de Dejenariu ca repre­­zentanți ai noștri la 100 metri. Schmidt s’a prezentat anul acesta mai bine ca oricând, se vede că șca­derea în Germania i-a folosit e­­norm — iar Liess a fost handicapat de faptul că s’a prezentat bolnav la startul celor 2 probe și sperăm că pentru Belgrad va fi refăcut., In con­­­cluzie la sprint anul acesta ne gă­sim în cea mai frumoasă situațiune, toți acești patru oameni capabili de i­ sec, și sub chiar, ne poate aduce aduce victoria de mult dorită, la șta­feta 4x100 metri. Situație frumoasă este și la 200 (Continuare în pag. H a) GHEORGHE KISS DINU (St. CRISTEA Român) 1

Next