Gazeta Sporturilor, iulie 1939 (nr. 3168-3198)

1939-07-01 / nr. 3168

GA2ZETA SPORTURILOR O PAGINA DE FOOTBALL I­n urmă cu două zile am cunos­cut pe conducătorul unui club din provincie, un club care desfă­șoară o activitate merituoasă, deși nu este categorisit în nici una din cele două divizii. Discutând câteva probleme la ordinea zilei, ne-a spus categoric: «DACA NU GĂSESC IN CATEVA ZILE O FABRICA SAU O ÎNTREPRINDERE COMERCIA­­LA CARE SA PREIA CLUBUL .VOI FI OBLIGAT SA LICHIDEZ GRUPAREA». Vorbele acestea nu reprezintă ceva absolut nou. Refrenul e cunos­cut și constitue reflexul toleranței de care se bucură grupările corpora­­tive și mijloacele care le folosesc în acțiunea lor. Cluburile mici, unde se face sport pentru sport, formează footballiști și se pregătesc internaționalii de mâine, nu mai pot rezista. Lăsate la un loc cu grupările corporative nu pot ține mai mult de un an sau doi jucătorii pe cari îi formează, pentru­­că «corporativele» nu cunosc nici o limită când este vorba de «cumpă­­rat» un jucător. Sute de mii lei și în unele locuri milioane constitue fondurile de ra­­colaj. In 24 ore orice echipă mai mică poate fi lichidată, pentru că i se «cumpără» jucătorii. Jucătorii grupărilor corporative, indiferent de categorie, sunt plă­tiți cu salarii princiare și cunoaș­tem cazuri de jucători din catego­ria HI cari câștigă sume pe cari le primea răposatul Sindelar... Ce vreți să facă micul club din cate­goriile inferioare, atunci când are de luptat cu grupări înarmate cu mijloace financiare Cum se poate menține nelimitate? disciplina într-un club atunci când din grupă­rile corporative vin exemple de tratament princiar acordat jucăto­rilor?... La categoria II-a grupări corpo­rative au plătit premii de mii de lei, în timp ce celelalte cluburi, lipsite de mijloace, sunt îndemnate să nu părăsească amatorismul. Nu avem nimic împotriva activi­tății acestor grupări corporative. Nu ne supără nici faptul că utili­zează resurse financiare importan­te în activitatea lor sportivă; nu se poate însă tolera ca grupări având astfel de mijloace să fie lăsate la libera concurență, pe picior de ega­litate cu celelalte cluburi, a căror existență este asigurată în primul rând de entuziasmul conducătorilor și suporterilor. Dacă vrem să clădim ceva sănătos în footballul nostru e neapărată nevoie să separăm pe profesioniști de amatori și să impunem amato­rismul în categoriile inferioare. Fă­ră această separație și limitare nu se va putea realiza nici o îmbună­­tățire. Ori, nici separația, nici limitarea nu sunt posibile atâta vreme cât grupările corporative continua sa activeze alături de celelalte. Observator Profesionismul în categoriile mici Jucătorii Rapidului în febra preparativelor Duminecă, în Splain, se dispută MATCHUL CU VENUS, semifinala Cupei României Aspecte de la antrenamentul de ort al feroviarilor In calea realizării visului lor suprem — cucerirea și în acest an a «Cupei României» feroviarii bucureșteni au de trecut Dumine­că pe arena din Splaiu, un exa­men mai mult decât dificil, în­tâlnirile cu Venus, prezintă în­totdeauna un puternic stimulent pentru «rapidiști», care indepen­dent de forma în care se află pâ­nă atunci fac în fața «negrilor» partide mari. In actualul sezon, aceste două echipe s-au mai întâlnit odată, iar Rapid jucând ultima carte a re­­purtat o victorie categorică. Da­că vor reuși să reediteze această partidă nu se știe, cert este însă că feroviarii se pregătesc minu­țios și sunt foarte optimiști în­ ceea ce privește rezultatul. LA ANTRENAMENTUL DE ERI A PARTICIPAT ȘI SÎPUȘ Bri după amiază, tribunele sta­dionului CFR din Giulești, erau de­sigur, cel puțin la fel de populate ca acelea ale «Venusului». Antrenamentul feroviarilor pre­zintă întotdeauna Puncte de atrac­ție, cu atât mai mult însă cu cât la el participă și una dintre cele mai mari vedete ale footballului sârbesc, reputatul internațional Si­­poș. Țin oamenii cu ori­ce preț să-l vadă cu câteva zile mai înainte la lucru pe acela care mâine, poimâi­ne ar putea deveni și o mare vedetă a footballului românesc. Oare-i Sipoș, unde-i Sipoș, cei grozav e Sipoș și tot felul de dia­loguri, însă Auer n’are timp de glumit și mai sever ca nici când începe seria pregătirilor. Jucătorii se înșiră monom, având în frunte firește pe Sipoș, urmat de P. Ră­­dulescu, Lengheriu, Vintilă, Ba­ratky, Costea, Rășinaru, Rafinsky. Situația lui Sipoș este încă ne­clară, la ora când scrim aceste rân­duri. Extrădarea sârbului nu încă, dar după unele versiuni, sosișii nu trebuia să mai întârzie mult. In cazul când va sosi la timp, Si­poș va figura Duminecă fără îndo­ială în echipa Rapiului. FORMAȚIA împotriva «negrilor» feroviarii vor alinia cea mai bună formație, pe care o pot pune în prezent pe picioare. In poartă va juca Petrică Rădulescu care va fi încadrat de «Rici» și exercițiile de educație fi­zică încep. Eleganța în mișcări al lui Sipoș lasă o impresie dintre cele mai bu­­ne, însă Bogdan, «simpaticul Io­nică», nu se lasă mai prejos­ Ter­minat și acest capitol de pregătiri se formează două echipe și se joa­că «în toată regula». Sipoș face din nou furori, driblează cu mult apro­po însă... nici Bogdan pe partea cealaltă nu se lasă mai prejos. După ce au jucat timp de aproape un ceas, Auer flueră sfâr­­șitul și în fața porții apărată de Negru și Petrică se formaeză un grup care poate fi confundat cu un veritabil «tir», AUER INDISPONIBIL, TOTUȘI... Auer a fost bolnav și nu s’a dat jos din pat decât în cursul zilei de eri. Totuși aici nu vrea să priveze clubul său de serviciile sale, în­tr’un match decisiv ca acel din fața Venusului, și se pare că va juca Duminecă. Dacă, bineînțeles se va Marton și Lengheriu. Este un trio defensiv care inspiră suficiente ga­ranții și care se bazează mai ales pe elan. REINTRA RAFINSKY In ceea ce privește halfia, s’ar pu­tea ca aceasta să nu mai aibe al­cătuirea din ultimile partide. După informațiile noastre, există în intenția conducerii feroviare, de a-l reintroduce în prima echipă pa Rafinsky, care se află într’o con­diție fizică ireproșabilă. Posturile lui Vintilă și Rășinaru nu pot fi puse în discuție. DAR ÎNAINTAREA? Marea problemă rămâne însă tot alcătuirea quintetului ofensiv. In cazul când Sipoș ar avea drept de joc, acesta ar avea următoarea alcătuire: Sipoș, Moldoveanu, Baratky, Auer și Bogdan. Ar fi indiscutabil o linie excepți­onală, și fără îndoială cea mai bu­nă din tară. S’ar putea însă ca Sipoș să nu obțină până atunci extrădarea și a­­tunci linia ofensivă a FC Rapidu­lui va avea următoarea alcătuire: Bogdan, Moldoveanu, Baratky, Dan Gavilescu, Auer. In ori­și ce caz, forma definitivă a echipei nu se va cunoaște decât in cursul serii de astăzi: Marton, Moldoveanu, Dan Gavri­­lescu, Bogdan, Roșculeț și Negru. Se înconjoară terenul de două ori și apoi toți fac cerc în jurul lui restabili complet. Dar Sipoș ? BARATEI Cel mai mic număr de transferări din ulti­m­a ur ®­i­mu cinci ani ERI: Lunii (Crișana) a trecut la Carp­ați. DaVid (,?£/“) a trecut la Olympia Azi este ultima zi în care jucă­torii cari au demisionat în termen „legal trebue să semneze pentru noua grupare pentru care optează. Se pare că deși ne găsim în ulti­mul moment, numărul cererilor de legitimare înregistrate la F. R. F. A. de la 15 iunie încoace este cel mai mic din câte s’au înregistrat în ultimii cinci ani Transferările importante, trans­ferările mari, se vor face probabil pe cale de bună înțelegere, astfel încât grupările să poată profita imediat de achizițiile cari le vor face. TOTUȘI... Din puținele cereri cari s’au în­registrat în cursul zilei de ori am reținut numele lui Lucaci dela Cri­­șana, care a optat pentru F. C. Garpați și a lui David dela Univer­sitatea, care a optat pentru Olym­pia București. Gruparea C. A. B. a cărei echipă de oldsboy activează intens la câteva săp­tămâni va primi Duminică pe S. T. B. la ora 18, replica oldsboy-lor Prahovei. Matchul are o însemnătate deosebită întrucât în joc este disputată cupa «Spares»! Acest splendid trofeu este expus la magazinul «Sigmund Prager». Un amănunt interesant e și faptul că acest mach își dispută Duminică a III-a ediție. Primele două au fost îm­părțite de adversari cari și-au adjucat fiecare matchul în care au avut rolul de gazde. Lovitura de începere va fi dată de un­ ilustru personagiu al lumii noastre sportive, C. A. B.-ul speră într’o victorie. Duminică »ti CAB (oldsboy)n Prahova (oldsboy) pentru cupa „Spares“ Variassi De câteva zile se află în Capitală masivul fundaș arădan Variassi pentru a trata — în secret... — tran­sferarea lui la gruparea bucureș­­teană Juventus. Nu putem anticipa în ce stadiu se găsesc tratativele începute și nici dacă vor fi duse la bun sfârșit. Ce­ea ce este sigur este însă faptul că Variassi nu va putea pleca de la Gloria, care i-a prelungit contractul pe un an , decât dacă gruparea arădană se va învoi la aceasta. 7 Pan. 3 Jucând mai energic și mai însuflețit Sportul Studențesc a învins A. M. E. F. A. cu 3-1 (1-0) Și s-a calificat în finala Cupei României Pentru bunul și întemeiatul motiv că Duminecă are loc ma­­tchal Venus—Rapid, adică matchul tuturor ambițiilor, jocul de oli dintre Sportul Studențesc—Ame fa ar trebui să-l socotim disputat la o temperatură de frigorifer, tot pentru bunul și întemeiatul motiv că n’au asistat mai mult de 3080 spectatori. Cei care n'au venit au chibzuit la fel ca înaintea celor două matchari anterior disputate. Majoritatea au gândit că acea­stă competiție a «Cupei României» nu poate trăi zile frumoase de­cât atunci când joacă Rapid sau Venus. Părere cu totul neîntemeată, căci, iată, matchul Sp. Studențesc — A. M. E .F. A. a plăcut foarte mult spec­tatorilor pripășiți ori pe arena din Splaiu. Anticipările noastre s’au adeverit în integrală măsură, parti­da desfășurând­u-se într-un tempo îndrăcit de la început și până la sfârșit. Este adevărat, matchul, ca spec­tacol teh­nic , entuziasmat. Nu se aștepta însă nimeni, credem, la a­­cest lucru. Suficient să spunem însă că mat­chul a purtat în tot timpul pecetea caracteristică Cupei României, adi­că: lupta fără reticențe, fazele boga­te și nu lipsite de nervozitate la ambele porți și efortul care nu s’a odihnit nici o clipă dealungul celor două reprize de joc. Stude­nții joacă mai bine în „Cupă” Și pentru că o «Cupă» învinge întotdeauna cel m mai bine pregătit pentru acest soi de competiție, învins Sportul Studențesc. Nu nu­a­mai pentru că a fost mai bine pre­gătit, dar de asemenea pentru că în­vățase o socoteală mult mai simplă, — o socoteală pentru care noi am răgușit tot recomandând-o. Astfel, Sportul știa atunci când a intrat pe teren că are nevoie de goaluri pentru a învinge, îndeobște de unul în plus față de adversar, căci în Cupă nu trebue să-ți salvezi și nici să-ți câștigi un goal average. Conform acestei lozinci sănătoase, ^Sportul s-a sbătut suficient de greu pentru a câștiga, dar până la sfâr­șit a câștigat. N’a învins ușor deoarece Amefa, deși își făcuse o socoteală cu totul contrarie, știe să facă — și a făcut și ele — zile negre adversarului. Are un mare dar această echip­ă. O calitate cu care Amefa a reușit anul acesta ca și în anii trecuți re­zultate frumoase, performanțe lău­dabile și locuri extrem de onorabile în clasament. Nu mai departe de anul acesta, care a dat emoții din cele mai inedite sportivilor români, Ariera nu a fost la nici un moment amenin­­țată cu retrogradarea, deși Rapid deși Juventus și nu mai puțin U. D. R. cunoșteau toate focurile ia­dului tocmai din această pricină. Arădenii, atât în deplasare cât și pe teren propriu, fără multă gâl­ceava, reușeau o victorie la mini­mă diferență, un match nul sau o înfrângere onorabilă. Cum goalaverajul le-a fost favorabil, cum, in majoritate, câștigau, orădenii s’au văzut spre sfârșit de campionat cu un bilanț pe care îl invidiau multe echipe. Dar care este secretul succeselor în campionat ale acestei echipe? Este o întrebare care nu-i lipsită de rost, cu atât mai mult cu cât A­­mefa nu reușește în Cupa Româ­niei aceeași figură. Și totuși răspunsul nu e greu de dat. Echipa din Vest, este formată din 11 jucători care își cunosc fie­care din ei misiunea. Lipsele de vedete sunt înlăturate pentru că, simplu, Amesa nu are ve­dete. Am putea desprinde, așa cu sila, doar pe Slivăț și Szanislo. A­­ceștia sunt vedete însă numai cu numele, pentru că au jucat odată sau de mai multe ori în echipa na­țională. Titulatură care nu a emoționat și nu a deșteptat orgoliul la nici u­­nul, ci în acești doi harnici băeți, căci ei se integrează, chiar după un match cu Italia, de minune în an­samblul atât de omogen al echipei lor de club. Este o echipă fără strălucire, ca­re n’a entuziasmat ca joc de când există, dar care culege totuși, mo­destă, roadele unei munci obscure dar extrem de eficace. Are un joc destructiv de aproape și unul cu un pisălog de ofensivă. De aceea marchează puține gon­­luri, primind în schimb tot atât de puține. Cu o apărare excelentă și cu înaintare care își reduce activita­­­tea în câmp la tânărul și talenta­tul Reinhardt, iar eficacitatea la schootul și pătrunderea lui Bă­trân, Amefa reușește an de an re­zultate frumoase în campionat. Nu-și pierde moralul când pierde și nici nu se entuziasmează când câștigă Este o echipă care «nu-ți spune nimic», dar ea nici nu dorește să spună. O echipă glacială care n’a cunos­­cut niciodată spectatori ridicați în picioare pentru a o aplauda. Dar asta nu contează, când ști că la standardul victorii tale poți să trăești. Și Amera e conștientă de stan­dardul ei. IN CUPA «TACTICA» E ALTA Vedeți însă, lucrurile se schimbă atunci când nu mai e vorba de cla­sament de goal average și de tot cortegiul acela necesar campiona­tului. Spre exemplu, matchurile de Cu­pă îți cer mai mult cheltuire de e­­fort în luptă, decât în teh­nică. Cupa n’are nevoie numai de teh­­nică. Pe parcursul a 90 minute în care îți bâzâe mereu la ureche, «câș­tigi sau pierzi» ea știe una și bună, marchează, altfel totul este pierdut. Ori Amera nu prea cunoaște prin­cipiile astea, iar dacă le cunoaște are niște jucători care se opun, or­ganic unui astfel de caracter al luptei. Nu au­ întrebat vreodată de ce ară­denii n’au făcut niciodată mare lu­cru în Cupă? Fără îndoială nu este o echipă care să știe să mizeze totul în ca­drul unui singur match. Eri a dovedit cu prisosință cele spuse de noi. Joacă, este adevărat, acceptabil chiar atunci când nu-i prea arde de joacă. Eri, indispusă, a știut totuși, de la început să arate Sportului că nu-i de glumit cu ea. Știe să păstreze un rezultat și știe de asemenea să se apere atunci când e dominată. Și Sportul a dominat eri destul de categoric. O singură dată, atunci când Sza­bó a transformat penaltyul și situa­ția era 2-1, deci posibilitățile de vic­torie nu erau excluse, Ariiefa a a­­vut momente de superioritate. In rest, dacă nu s-a apărat, a ju­cat mai mult pe la mijlocul terenu­lui. Meritul, marele merit al Spor­tului a fost că n’a descurajat nici Noi, care urmărim pe universitari de mult timp, aveam, spunem sin­cer, teamă că insistenta dominare din primele 30 minute se vor termi­na cu descurajare în loc de goaluri. Știm cât de ușor se clatină edifi­ciul moral al acestei echipe avân­tate dar neexperimentate. Am văzut multe matcriule începu­te execelent de Sportul, pentru că spre sfârșit, din cauza unei domi­nări insistente dar nefructificate, a­­ceeași jucători care cu câteva minu­te mai înainte jucau irezistibil, să cedeze pasul și să fie înfrânți. Universitarii se demoralizează foarte ușor. Intemeindu-ne pe acest adevăr ori ne-a fost frică, când am văzut că o repriză e gata să se termine și nici vorbă de goal. Totuși, în min­­ui goal, Remus, e­­nervat de dominare dar și de sco­rul alb, a driblat vreo trei adver­sari și a pasat «mură-n gură» lui Ștefănescu care a marcat ușor. Cu un punct avantaj obținut în primele 45 minute, Sportul a intrat încrezător în șansele sale în urmă­toarea repriză. Din momentul în care Angheloiu a marcat și pe cel de-al doilea goal, nimeni nu se mai îndoia că altci­neva în afară de Sportul va înfrun­ta pe Venus sau Rapid în finală. JOCUL Jocul, disputat, după cum am spus, într’o notă de frumoasă com­bativitate, a fost tot timpul în a­­tenția generală. Amefa chiar dacă nu stălucește vreodată, știe excelent să se apere și dârzenia Sportului pe deoparte și tenacitatea Amefei pe de alta, au ținut încordată atmosfera. Din primele minute de joc Spor­tul își arată buna dispoziție, atacând insistent. In minutul 3, Remus a trimes o «bombă» respinsă cu greu de Ge­rold. Nu peste mult timp Angheloiu îl imită, iar Gerold se repetă. Abea in mia. 10 avem o fază «a­­mefistă», Bermozer centrează admi­rabil și Reinhardt cu Bătrân sar a­mândoi la minga. Reușește primul, care, ghinionist, trage afară. A fost, în orice caz, o fază de spectacol. Peste un minut, Reinhardt, care este poate unul din cei mai buni de pe teren, produce panică la poarta universitară. Mișu făcuse o greșală și Reinhardt, însoțit de acelaș ghi­nion, ratează. Până spre sfârșitul reprizei nimic de remarcat nu se întâmplă. Se pă­rea că scorul va rămâne tot alb. De­ o cu totul altă părere, Remus pornește de la mijlocul terenului, driblează tot ce întâlnește în cale și pentru că nu poate trage, pasează lui Ștefănescu. Simplă formalitate, este 1-0 pen­tru Sportul, punct marcat în minu­tul 44. Cea de a doua repriză, de la înce­pere, cunoaște tot un Remus deslăn­­țuit. Pornește tot de la centru, dri­blează la fel tot ce întâlnește în ca­le, cu singura deosebire că acum trage el. Și trage atât de bine încât bara transversală a fost sguduită de m­ai să se rupă. Iată-ne în min. 52. Angheloiu a luat-o razna, nu mai poate fi oprit nici de Stanislo și marchează fru­mos. 1 1 . In sfârșit, asistăm la o reacțiune a Amefei. Nu prea consistentă, dar dominare totuși. Nu poți face mare lucru însă a­­tunci când în centrul liniei de atac ai un Pernecki care poate să-ți ridice mingia până în TurnulJStfel, de la doi metri de poartă. Prin minutul 70, Slivi vat, de ineficacitg rare dominărin­tul că e lăs m, frumo­­­ară este ener­­f.o.­Al acestei tempo.­­.. și profitând de fapt Este în­ trage de la 20 tului, mingia a ajuns, iuților a­­care vrea să tragă. Pericolul este mare, Duce își dă seama de acest lucru și îl opreș­te pe amefist, prin mijloace nere­glementare, să shooteze. Arbitrul acordă și Szabó transformă în alu­ră de mare specialist. Este 2-1 și Amela întrevede posi­bilități cu totul estompate până in acel moment și domină categoric. Dupe e însă leu, Bădulescu greu de ținut, iar Mișu este calm pen­tru ei amândoi. Sportul este înghesuit în careu fără rezultate. Și tot el va marca în minutul 78! Mingia a pornit de la Angheloiu, a ajuns la Remus care e în fața por­tei, învălmășeala survine, dar Ște­fănescu găsește o fracțiune de se­cundă pe care o folosește pentru a trage. Trage tare, Gerold scapă și Covaci prelungește până dincolo de careu. Dar acolo e Mihăilescu care nici nu se gândea la un astfel de plo­con. Cu toată poziția imposibilă în care se afla, trage cu stângul «la noroc». Are noroc și o 3-1. Sportul a in­trat în finală. Din tot ce a avut loc până la sfârșitul matcchului, mai reținem un shoot al lui Gică Popescu, trecut milimetric pe lân­gă bară. Dintre jucătorii care au evoluat eri pe arena din Splaiu, ne-au plă­cut: Duce, Bădulescu, Gică Popes­­cu, Remus și Drăgan dela Sportul și Reinhardt _ excelent inter — Szanislo și Gerald dela Amefa. D-lui I. Ceaureanu i s-au aliniat urmtoarele formații: SPORTUL STUDENȚESC: M. Constantinescu, Duce, Bădulescu, Tache, Drăgan, Constantinescu- Grecu, Angheloiu, Mihăilescu, Re­mus, Ștefănescu, Gică Popescu. AMEFA: Gerald, Slivăț, Co­vaci, Szurdi, Szabó, Szanislo, Ber­­moser, Leb, Perneki, Reinhardt și Bătrân. Victor Costin Popescu TIMIȘOARA 29 (prin telefon).­­ Un emisar al grupării F. C. Car­­pați tratează cu Ripensia pentru ju­cătorul Regdom. Până în momentul de față nu s-a ajuns la un acord. Se crede totuși în cercurile locale că Ripensia este hotărîtă să-l cedeze pe tânărul fundaș. MACABI are doi portari: Pe Hit­­ner și Schulder. Se pare că alb-al­­baștrii sunt hotrîți să-l cedeze pe Schulder unei grupări din Capi­tală. «DIVORȚUL» dintre Constanti­­nescu-Grecu și gruparea Sportul Studențesc pare inevitabil. Intr'o convorbire avută cu exce­lentul jucător, acesta ne-a declarat că dacă nu i se va da deslegare va renunța la cariera foot-ballistică. Credem însă că lucrurile se vor­ aranja, până la sfârșit, Constanti­­nescu-Grecu fiind cedat — se part, contra unei sume de 69000 lei ,­­grupării districtuale care se­ intere­­sează de el, un moment din pricina acelei rezis­tențe, care și-a pășit în Gerold un pion de incontestabilă valoare. A atacat încontinuu la fel de pu­ternic, de încăpățânat, cu elanul și vigoarea-i caracteristică atunci când condiția fizică nu-i lipsește. După excelentul match făcut cu CAMT, căruia i-a infuzat o porție de cinci goaluri. Sportul s-a prezen­tat cu un moral care nu putea să fie înfrânt nici de încăpățânata re­zistență a Amefei, echipă tenace, e­­chipă de sudură. In mu­­gurul Matchul, Sp. Studențesc AMEFA, fază la poarta echipei arădene DUCE i

Next