Gazeta Sporturilor, ianuarie 1941 (nr. 84-107)

1941-01-01 / nr. 84

Director VIRGIL POPESCUI Subdirector M­i­r­c­e­a Pop Prim Redactor WL Papagheorghe Anul nou legionar, F ostul Campion de ^OVieß I cXo xjU( hx«. .Amiaza de primăvară era glo­rioasă ca o dimineață. Parcă izbuc­nise din trâmbițele.... unei victorii homerice. Cerul albastru primea dreptul elan al plopilor vibranți de verde în primăvara nouă. Unde erau vulturii ? Ochii lui Nelu păreau că-i caută în înălțimi­le eroice. Nici-o moliciune în aerul a be­a cald, dar ager încă. Cu capul răsturnat pe speteaza automobilului, și mâinile nervos lă­sate ne volan, Nelu își aștepta ne­vasta și copilul. Nerăbdătoare la în­ceput, mâna și chemase cu imperati­ve cârâituri de claxon. Dar la clipa când își răsturnase capul pe spate, întâlnind singur, ca de pe un pist, ampla o plutire a cerului, —l uitase tot. De ani parcă nu mai privise un astfel de cer. Privirile porneau în el ca un chiot haiducesc. Nările as­pirau voinicește aerul. Pieptul se ridica și se lăsa larg. Uitase că-i în automobil. Scăldat în cer, sufle­tul voia s-o pornească pe jos, sim­țind pământul cu picioarele trupu­lui, călcând iarba, alergând, sărind, lovind mingea rotundă, ducând-o, ferind-o, ș i deodată, cu un elan, ful­gerând-o în rețeaua porții, sus în colțul stâng. Dumnezeule, ce tânăr mă simt, exclamă el în gura mare, cu pă­lăria căzută, cu fața acoperită de Ti­rși de Târ? părând că într’a­­devăr vorbește cu cineva de sus. — Ce spune Papa Nel, mamă ! — Pana Nel face versuri, Rădu­­cule. — Hup !Răducule. Nelu îl prinse de iubțiori de pe scara automobilului, ridicându-l. — Mai sus, papa Nel, mai sus, mai așa. Cu el se ridicase dela volan, și în picioare, îl înălță sus, în cer și în primăvară. Robust și suplu ca fiu a brobat, copilul era numai mușchi și sănătate. Dinți albi de lupușor, ochi negri, sprincenele dese. Brațele în lături, picioarele depărtate, mijlocul ar­cuit, pieptul bombat, și înălțat în plin albastru, părea că învață să înoate sau să zboare în văzduhul primăverii. A­ coborî lângă el, cu ochii stră­lucitori de mândrie. — Nu vii lângă mama, Radu­, eule ! — Eu stau lângă papa Nel, la vo­lan, — vorbi el limpede și energie, luându-și cu hotărâre locul de ală­turi. Papa Nel e voinic. — Și mama o întrebă din spate glasul Anișoarei. Răduca întoarse capul, gata s'o sfideze, mai în glumă, mai în se­rios. Dar ochii mamei îi potoleau îndată toate elanurile răsărite. — Mama e iute. — adăugă el prudent. Nelu zâmbea, privindu-i cu coa­da ochiului. — Nelule, nu-ți pui pălăria ? îl întrebă Anișoara, întinzându-i-o de la spate. — Nu. Azi am optsprezece ani, — vorbi el fără să întoarcă fața, scu­turând capul acoperit de păr stră­lucitor castaniu, des, fără de fire albe. — Nelule, — îl dojeni ușor glasul din urmă. —­ Papa Nel, tu o asculți pe ma­ma. — afirmă viclean glasul copi­lului — Ce să facem, Răducule, e mama noastră. Automobilul porni viguros, așa cum îi plăcea lui Răducu. Un «­Lan­cia» jos, lung, cu o siluetă de barcă turbată și traectorii agresive,­ mai ales când era condus de Nelu, cu Răducu alături și d­in cel de pri­măvară deasupra. Și mai era ceva în mâinile lui Nelu și în picioarele lui : o emoție tare care-i dădea un neastâmpăr juvenil, o grabă, o teamă de a nu pierde ceva. Nu mai fusese de peste nouă ani, înainte de­ a se fi născut Răducu, la un match de foot-ball. Și acum, întâlnirea cu cerul privit drept în sus, violența primăverii și toate a­mintirile care se deșteptau la brațe, în piept și în picioare, readucân­­du-i ritmuri vechi, îi dădeau o fier­bere de must nou. In mie și în crud, profilul de a­­lături îi semăna. Bereta bască pe o ureche, desvăluia aceiași frunte u­­șor bulbucată la rădăcina nasului , dar al copilului, carn­im­a de copi­lărie, se oprea naiv și ușurel im­pertinent, lăsând să se mândreas­că subt sprâncenele tatei, ochii ma­mei. Le semăna amândurora, îm­­binându-i într'un nou elan spre viață. Nelu îl răsfăța, Anișoara îl creștea. Cu toate că erau bogați, și cu venituri mereu sporite, copi­lul nu încăpuse nici­ o clipă pe bani de guvernantă. Vorbea româ­nește ca mama și ca tata, era fru­mos și voinic ca și ei, și era mân­dru de amândoi. Pentru Răducu, automobilul lui papa Nel nu mergea, ci întrecea, întrecea tot : trăsuri, tramvae, co­paci alarmați, și mai cu seamă toate automobilele Duminicei ieșene. Go­nea în plină contravenție, dar toți sergenții cunoșteau și salutau in­fracțiunile acestui automobilist. Viza cu eșapamentul deschis, in­trând în aleea parcului sportiv și bubuituri războinice. Așteptă la casa de bilete să-i vie rândul. — Maestrul Antohi ! Maestrul Antohi­­ răsunară câteva șoapte. Dar nimeni nu-i făcu loc.“" O mi­rare și o absurdă melancolie de o clipă. Aștepta. Plătea ca să asiste la un match de foot-ball. Și nu mai era «Nelu», ci maestrul Antohi. Intrară pe teren. (Continuare în pag. 2-a) Direcția și Ad­ria 3.2b.b9 Telefoane 1 Secretariat . . 5.9­.86 Tipografia . 3.26.60­­1 ABONAMENT an . .......................... . Lei lOOO 6 luni 3 luni 5oo 2So la mulți ani Tín An A­ou este totdeauna și pretutindeni întâm­pinat cu speranțe, cu urări de bine. Către el se în­dreaptă, renăscute, nădejdile frânte pe roata vremii. De la el se așteaptă răsplata atâtor desamăgiri. Așa, o cere eternul optimism al firii omenești. In sectorul de viață se formează preocuparea zia­rului nostru, anul ce vine este așteptat cu aceiași f­ier­binte dorință de mai bine. Căci el este menit să în­semne o piatră de hotar. Să despartă două lumi — ACEA VECHE a păcatului, a huzurului, a sportului conceput ca mijloc de pricopseală sau trambulină de strimte interese personale — de TRIMEA CEA .VOI I, în care sportul intră pe făgașul lui firesc al slujirii neamului, ca prețioasă unealtă de afirmare a vânjo­­șeniei, tăriei românești, cu tot specificul ei. In ultimele luni ale anului ce își dă sfârșitul — odată cu o concepție de viață ce ne-a cășunat atâta rău — sportul românesc s’a eliberat din lanțurile grele in care fusese ferecat. I sa făurit un nou destin, in­credințat minților și inimilor unor conducători ce au­ trăit realitățile sportului românesc, s'a­u jertfit pen­tru el, făcându-și un crez din ridicarea lui. Este fa­langa directorilor din Organizarea Sportului Româ­nesc, de sub comanda încercatului și priceputului Ha­noiu Stroici, care a dăruit sportului nostru trofeul unui campionat mondial. Fundamentul s’a pus. Ridicarea noului și adevăra­tului sport românesc se va face însă în anul liHl, me­nit să­ însemne o dată epocală. Sportul românesc, încadrat în coloanele biruinții verzi, pentru a da țării «piepturi călite ’n fier» și brațe de oțel, întru creiarea țării cea nouă «Ca Soarele sfânt de pe Cer». Nu e o urare de An Nou, ci o certitudine a unui des­tin întârziat, cucerit cu sânge, dar cu atât mai lumi­nos. f] primăvara neamului ce a înfruntat multe urgii în decursul veacurilor și le-a biruit. N. VAPAGHEORGHE România va susține câteva întâlniri de ski în Italia, Austria și Slovacia Cum va fi alcătuit lotul care ne va reprezenta la Garmiseh Partenkirchen După cum se știe, zilele trecute au avut loc pe Vârful cu Dor pro­bele de selecționare a elementelor din care va fi formată echipa de ski care va reprezenta România la campionatele internationale de la Garmisch Partenkirch­en, probe soldate cu un desăvârșit succes și care au evidențiat un fapt: acela ca ski-ul românesc se bi­­ne în prezent pe elemente tinere, de real talent și de desăvârșită vigoare. Cu atât mai îmbucurător este faptul că tineretul și-a spus cuvân­tul în acest sport“atât de­ pretesfr tios cu cât el oferă un «bun mate­rial de lucru» antrenorului tirolez angajat de Directorat — Zengerle — care și-a anunțat sosirea pentru 3 ianuarie și sub conducerea căru­ia cei 17 tineri selecționați vor­­ e­­xecuta severe probe de antrena­ment până la data de 28 ianuarie, data începerii campionatului na­țional. Selecționații vor fi «lucrați» în așa fel încât să se poată prezenta în condiții optime la campionate, dat fiind că acestea alcătuesc și un nou trial, în urma campionate­lor, vor fi aleși «cei zece» — 8 titu­lari și 2 rezerve — cari ne vor re­prezenta la Garmisch-Partenkir­chen. Un turneu în Austria, Slovacia și Italia Așa cum am anunțat, Ro­mânia nu va participa la concursurile de la Cortina d’Ampezzo și explicația es­te simplă: deplasarea ar costa enorm și Directora­tul nu și poate permite a­­ce­st lux. Am fi participat probabil prin Lf. Budiștea­­nu la probele de bob, dar anul acesta la Cortina d'Ampezzo nu se organi­zează concursuri de bob. In schimb, Directoratul sporturilor de munte este pe cate de a perfecta cate­va întâlniri de cea mai m­­a­re importanță și anume cu Italia, Slovacia și Austria. Dat fiind faptul că repre­zentan­ții noștri vor fi an­trenați, România are sufi­ciente șanse de a fi demn reprezentantă în aceste în­tâlniri. Pe de altă parte se dă ca sigură angajarea întâlniri­lor de mai sus pentru care Directoratul duce în mo­mentul de față intense­i­a ■ milă: Ryan 11.26.4. 1­tative.­­ 23.15. Ultimele rezultate nautice din Statele Unite SANTA BARBARA 31. — Fede­rația nautică a Statelor Unite a or­­ganizat recent campionatele națio­nale cu care ocazie sau înregistrat următoarele rezultate: 110 g spate: Kiefer 1:05.5; 110 g vi­teză; loretz 58.4; 220 g viteză; ioretz 2:13.1. 2. Kiefer 2:15.2; 440 g viteză : Nakama 4:50.2; 1000 m. Nakama 21:31.4; 220 g piept: Skinner 2:48.8 ; 4x200 g viteză: Hawai 9:17.8; 3x110 y mixt: Chicago 3:22. Concursul doamne: 110 g viteză : Hester 1:09.6; H0 g spate: Gallen 1:18.5; 440 g viteză: Ryan 5:30; 220 g piept: Katsusaru 3:14.9; jumătate milă: Ryan ——— Matchul pentru titlul pană al Europei, L. Popescu-Weiss se va organiza în Aprilie la Berlin dată germanul­ui îi admis challenger de I. I. U... Am anunțat de curând că «Inter­national Boxing Union», întrunin­­du-se la Roma sub preșidenția d-lui Campello, a revenit asupra hotărî­­rii anterioare ca pe tot timpul du­ratei războiului să nu se primească provocări la adresa campionilor în funcțiune și nici să nu se pună în joc titlurile vacante, hotărîre luată pen­tru ca în iarna trecută nu toate țările de pe continent, cu pugilism notoriu, ar fi putut lua parte în competițiunile deschise. S-a făcut însă o derogare de la o­întrebarea care se pune de îndată, este: cine va provoca pe campionul nostru, trimițând oficial provoca­rea I. B. U. ului. In prim rând este germanul Ernst Weiss, care dorește de multă vreme sâ-l întâlnească pe Lucian Popescu, tratative în acest sens ducându-se de multă vreme. In al doilea rând ar fi Pete S<vn­­stor, campionul Norvegiei la pană și pretendent la titlul mondial al a­­celeiaș categorii, recunoscut dealtfel ca unul dintre boxeurii buni și de Comisia de box de la New­ York. In al treilea rând este italianul Bondavalli, campion la această ca­tegorie și una dintre tinerile spe­ranțe în ceea ce privește biruințele internaționale. Urmează apoi belgianul Dolhem pe care l-a deposedat de titlu Lu­cian Popescu, Press» care trebuia să boxez­e cu Dolhem pentru titlul Belgiei și elvețianul Dubois. Presupunând că toți acești repre­zentanți ai categoriei pană ar tri­mite provocări la I. B. U. e firesc să știm cine va fi determinat să tragă cu Lucian ? MATCHUL PENTRU TI­TLUL EUROPEI LA PA­NA VA AVEA LOC IN MOD SIGUR LA BERLIN CĂutând să sesizăm situația ac­tuală, e firesc să întrevedem că matchul nu va putea fi organizat decât la Berlin. Intr’adevăr, în ori­care altă capitală e greu de org a­ceastă regulă punându-se în compe­tiție titlul Europei la categoria u­­șoară, între germanul Blacho și ita­lianul Abrueiatti. Prin decizia recentă însă a fost vizat și compatriotul nostru Lucian Popescu, deținător al tiltului roper la categoria pană, care nu­va trebui să primească provocarea ac­ceptată de I. B. U., boxând între 15 Ianuarie—15 Aprilie 1941, adică în termen de patru luni, de la punerea oficială a titlului în joc, vizat azi un astfel de match. Sunt atâtea impedimente, începând cu aranjamentul burselor și terminând cu deplasarea, încât dacă ar fi ad­mis de pidă Sanstor sau Dolhem, ar trebui să se scurgă cele patru luni, fară ca matchul să fie angajat și deci titlul să fie din nou decla­rat vacant. Deasemeni, nu credem că ar putea fi reținut pe primul plan Bondavalli, deoarece Wei­ss, are atom­ palmaresului deasupra ce­lorlalte. In asemenea conditiuni re­petăm, matchul nu va putea fi or­ganizat decât cu Ernst Weiss, la Berlin. Și motivăm: La București, nu avem nici­ o sală care ar putea cuprinde numărul de spectatori, ca­re să acopere bursele celor două bo­xeri, pe când la Berlin există Sport­palast, unde e normal să se desfă­șoare întâlnirea. ORGANIZATORUL JOA­­CHIM GOETERT VA PU­­NE IN PICIOARE ÎNTÂL­NIREA, DACA I. B. U., IL VA DESEMNA PE WEISS In această privință, din sursă demnă de toată în­crederea am fost înștiin­țați că cei care va purce în picioare întâlnirea, — bi­neînțeles în caz că I. B­­. îl va desemna ca challen­ger oficial pe Weiss — es­te organizatorul berlinez Joach­im Goetert, care du­ce tratative cu Lucian in prezent. Dacă se va ajunge la o înțelegere, matchul va a­­vea loc în preajma lui 15 Aprilie 1941. AL. RAICU Weiss, Sanstol, Dorhiem, Preiss, Dubois sau Bondavalii LUCIAN POPESCU , ir importanta sportului în educația tineretului de IV. Gram Pentru numărul de Ani al «Gazetei Sporturilor» an rit să avem colaborarea su­­­in a unui articol, a cunosc­­ cronicar sportiv N. Grămăj Pseudonim sub care se ștf­i Vizează în presa sportiv din ce mai mari ramâni autori dramatici aL -­ jî a,>cSJ.5 JM rău insa, nut în casă de o maladie ce îl piedică, momentan, dela opt­­activitate publicistică. Cum însă am ținut cu orice preț ca un numărul de fată să el­vem, totuși această colaborare, l-am rugat să ne spună câteva cuvinte pentru noua «Gazetă « Sporturilor». Caiace, autorul «Sufletelor tari» a făcut-o cu o foarte mare ama­bilitate, vorbindu-ne despre im­portanța­ sportului. Iată, acum, aceste declarații: Importanța sportului în educația tineretului și în manifestările dina­mismului național mi s’a părut totdeauna consi­derabilă. O ideie trebue să birue în toate modalitățile concretului și ideea ro­mânească nu putea să nu birue și în sport. De altfel, asta au înțeles-o admirabil toate statele totalitare. Acesta a fost motivul pentru care ANI DE ZI­LE AM CERUT ÎNLO­CUIREA ECHIPELOR DE MERCENARI CU E­­CHIPE DE ORGOLIU ȘI VITALITATE ROMA­NEASCA. E, ceea ce sunt sigur că va realiza ac­tualul conducător al sportului românesc. De­ altminteri, vedetele de ieri, mergând după sen­timentele lor adevărate și-au luat, așa cum popu­lar se spune, zborul. Ci­ne putea să le reproșeze că au dat ascultare unor înclinații atât de pro­funde și firești? Un sportiv adevărat se simte un exemplar al neamului lui. Hockey-stul Bumbăcescu suspendat întrucât jucătorul de hockey Bum­­băcescu din gruparea Juventus nu are încă o situație clară cu privi­re la origine sa etnică. Directoratul sporturilor de iarnă a dispus sus­pendarea acestuia de la orice activi­tate, până la, complecta clarificare a situației sale. ■ Gruparea Juvesttus a fost înștiin­țată de Directorat printr-o adresă o­­ficială despre hotărîrea luată Numărul viitor al ziarului nostru apare Vineri 3 Ianuarie 1941

Next