Gazeta Sporturilor, decembrie 1943 (nr. 1116-1144)
1943-12-21 / nr. 1136
Aftasrți 21 Decembrie ,1943 Paranteze li lullt ii weileif-uin El aweiísi efemeial este o constatare mult prea regretabilă, însă autenticitatea ei este evidentă. Formațiile prezente in ultimul timp, de echipele noastre de volley doi sau chiar trei jucători, care prin vechimea ce o au în practica acestor sportivi, pot fi numiți cu drept cuvânt „din vechea gardă“. Până aici, nimic anormal. Gestul lor este chiar, dintre cele mai frumoase, întrucât continuă să mai activeze, pentru a salva poate clubul respectiv de la o prezentare sub mediocră sau poate chiar de la desființare. Dar acești jucători, ce au constituit cândva fața acestor sportivi continuă și astăzi a fi cei mai buni oameni din echipele în care figurează. Drn această situațiune, precum și fptul că se mai apelează încă la serviciile jucătorilor vechi, denotă o lipsă foarte mare de elemente suficient pregătite. Trebue să mărturisim — fără nici o jenă — că am ajuns să cunoaștem pe de rost, jocul pe care ocehti noștri jucători îl practică de atâta vreme. Avem — repet — o mare stimă pentru aceștia, însă astfel nu vom putea progresa niciodată. Deci, mai multă atenție la tinerele elemente, care sunt sortite a reprezenta volley-ul și mai ales basketball-ul românesc de mâine. Distincții pentru Sarbitrii a luat măsura acordării unor distinctiuni, care vor consta din plachete și medalii și sunt destinate arbitrilor ce se vor distinge. Nu contestăm că măsura de mai sus este de bun augur, ea având de scop stimularea arbitrilor, oferindu-le astfel o tentație. In felul acesta, se speră a se strânge cât mai mulți membrii în cercul arbitrilor pentru ca dintr'un număr mai mare, să se poată reconta elementele valoroase. Mai mult decât orice, această problemă constitue un imperativ Și — să fim sinceri — n’o vedeme rezolvată nici acum și nici mai târziu. Eliminările la basket-bal. Regulamentul de basket-ball, nu prevede nimic asupra eliminării jucătorilor de pe teren, în afara acelora care comit 4 greșeli personale. Dintr’o interpretare liberă a acestui punct inexistent în regulament, arbitrii noștrii consideră că, orice fel de eliminare de pe terenul de joc, este definitivă. Ori datorită acestei credințe, precum și faptului că până acum nu sa reglementat realmente această situație, arbitrii evită întotdeauna de a elimina jucătorii care comit abateri și care în mod logic ar merita această sancțiune. La unul din locurile de basketball din actualul campionat regional, d. A. Andronache, a eliminat un jucător pe timp de 5 minute. N’a protestat nimeni și nici nu s’a sesizat nimeni. Așadar, s’a creat un precedent, așa că eliminările temporale sunt admise, însă... nu mai sunt aplicate. V. BORD. — v. bord. — Foot-ballieri la Venus (Continuare din l*ay, la) în atmosfera care caracterizează camaraderia de rune româno-germană. Jocul a fost iute și cu suficiente fapte spectaculoase. Ne referim la acele treceri de balon care cu tot frigid, au încântat pe cei aproape 1.000 de spectatori printre care am remarcat o mulțime de jucători: Robe, Stănescu, Negru, C. Marinescu, Stoian etc., cum și militari români și germani. CEVA DIN JOC. Dacă românii au fost superiori în tehnică și jocul de ansamblu, în schimb, germanii s’au arătat mai iuți și mai agresivi. In prima repriză, echipa grănicerului a fost mai bună. A și condus dealtfel cu 4—1 prin goalurile marcate de Grecu (3) și Barbu Frățilă (din 11 m.). De reținut că scorul a fost deschis de Stamberg, adică de învinși. După pauză, germanii au avut inițiativa jocului mai mult, pentru că românii au fost mulțumiți de rezultatul primei reprize. Și camarazii germani au redus scorul de 4—2 prin Bomberg, pentru ca după aceia să rateze un 11 m., care poate le putea aduce un match nul. Cum adversarii deveniseră prea periculoși, românii au reamonat puternic, au ratat vreo câteva ocazii. Apoi Orza a siotat formidabil de puternic și a urcat scorul la 5—2. Germanii au contra-atacat și au obținut un nou 11 m., comis de Mihicescu. De data aceasta Fritz l-a transformat impecabil și scorul s-a stabilit la 5—3. MERITE. Din cei 22 de jucători, cel mai bun a fost halful centru german Handler; au urmat Buga, Zamfir, Starnberg — un foarte bun tehnician, — Fritz, Grecu, Iordache, Barbu, Sirovatka și Romberg. Restul satisfăcători. Formațiile : A. S. R. GRĂNICERUL: Zamfir — Buga, Nicu Virgil — Miricescu, Iliescu, Boteanu — Orza, Barbu, Grecu, Iordache, Dascălu. ECHIPA GERMANĂ : Kapfer— Schere, Schwint — Syrovatka, Handler, Bachinger — Romberg, Starnberg, Fritz, Sigett, Schmidt. Secția atletică a I.FJ.-ului Sirreza azi Pomul de Crăciun Astăzi după amiază începând de la orele 18, Jn sala de festivități a Stadionului Giulești, secția de atletism a CFR-ului serbează Fomul de Crăciun. Comitetul de conducere al Asocpoii sportive „Victoria“ aduce pe această cale la cunoștința membrilor reorganizarea tuturor secțiilor. * Atleții A. C. R.-ului sunt rugați a fi prezenți azi la ora 16 în str. Tigrului No. 4 prin str. Bateriilor, pentru ședința ce se va ține sub preșidenția d-lui Nichifor Modest. Se vor face comunicări importante cu privire la tabăra de sky Și pomul de Crăciun al clubului. lefi și pedale Alergătorul Nicolae Chicomban, este rugat să telefoneze Marti sau Miercuri între orele 9.12, Gavrilescu, 4.96.42, având aita d. se face comunicări. Teatrul ,,Muncă și Lumină” Azi, Luni 20 Decembrie, seara la ora 19, se reprezintă „BALAMUC“ cu Cezar Rovintescu, Sică Rădulescu, Nelly Nicolau, George Damian, Ștefania Popescu, Ion Stoenescu, Iliada Munteanu, Cristofor Viteneu, Raluca Zamfirescu, Const. Atanasiu, Vally Voiculescu, Aristide Popa Nicola, Tanti Negoescu, G. Petreanu. Direcția de scenă: Victor Ion Popa. Mâine apare ALMANAHUL Păcală pe 1944 Micile grupări... (Continuare din Cay.la) strâmbă, puțin caraghioasă, gheata făcea și ca Ce putea Ca să comntribue la rezultatul tehnic al particiii ACEIAȘ SITUAȚIE ȘI CU GRUPĂRILE CORPORATIVE Ar pări la bizar, dar aceiașiificultate Se ridică și în problemele de echipare ale grupările corporative. Chiar dacă am admite că aceste grupări beneficiază de un buget mai stabil, mai serios, mai amplu, situația e aproape similată întrucât, pentru a Și putea procura, în bloc, o cantitate mai mare de nevoe <$e o apr °btare prealabilă care nu se poate obține atât de ușor. TOATA SOLICITUDINEA PENTRU CEI MICI, SLABI, MULȚI.. Fiindcă suntem în prag de bilanțuri și de speranțe proaspete, de impulsuri în vitoare, de reppansări, de reforme și de corective, ., ne gândim că s-ar putea sprijini sub o formă sau alta, toate aceste grupări mici, în deosebi cele districtuale, pentru a fi scoase din această grava, jalnică problemă a echipamentului, a echipamentului de încălțăminte mai ales. Este de prisos să dăm sugestii fiindcă problema e prea cunoscută, așteptam numai să se facă ceva pentru oropsita categorie de grupări districtuale care duc greul în sportul românesc. Poate că Pomul de Crăciun va aduce și o soluție pentru problema echipamentului micilor grupări care suferă astăzi mai mult decât chiar în vremurile când există preturindeui — deci chiar și J"n administrațiile cluburilor mici, noi trebue să fim atenți și geloși de viitorul grupărilor districtuale pa care se întemeiază nădejdile condiției viitoare ,viitorul sportului cu balonul o în fund. Cum Sem*«WF«g n Turul României 1941 Rece nu sunt recomandabile plecările matinale? . .și de ce susținem plecările târzii Explicațiuni tehnice asupra unei probleme însemnate esigur că mulți cititori ai acestui articol se vor mira, că nu suntem de principiul plecărilor matinale. Când te scoli de dimineață ajungi departe, — sună un vechiu și înțelept proverb — și, apoi toată lumea mai știe că în zori, dimineața, pe răcoare drumul e mai spornic. Socoteli firești, pe care toți leam verificat, pe teren, ia diferite ocazii. Numai că plecarea de vreme, cu noaptea în cap, cum se spune în popor, o fi ea bună cu prilejul unei excursii, a unei călătorii ocazionale , dar nu este indicată pentru o competiție ca „Turul României”. SĂ EXPLICĂM DE CE. Se vor gândi mulți că pedalând în miezul zilei, pe arșiță, e o adevărată calamitate. Normal așa ar fi, când nu ești obicinuit. Dar când luni de zile (ani în șir) ai bătut 200—300 km. în unele zile de antrenament, deci din zori și până seara, când te-a ars soarele din luna lui Cuptor — zilei întregi — și la 10 dimineața și la ora 2 după amiază, paragraful cu teama de arșiță se elimină automat. Mai ales către sfârșitul verii când se va alerga „Turul”. Această explicație pentru cei care n’au întreprins raiduri cicliste. Cunoscătorii nu au nevoe de ea ci, doar, poate ca simplă aducere aminte a unui lucru știut bine din proprie experiență. MICUL DEJUN IN PRIPĂ. In alte ediții ale „Turului“ dându-se plecarea la ora 7 îndeobște, pentru ca la ora prânzului 12—1 să se sosească în orașul etapă, caravana ciclistă era trezită la ora 5 dimineața. Leneva și băeții întârziau, mai aveau câte ceva de făcut la „"mașini” și veneau la „cafeaua cu lapte”,iar ultima clipă, înfulecând în goană. Ca alimentație cafeaua cu lapte e insuficientă. S’a pvedit asta: pe primii kilometri ai impresia că picioarele sunt niște bușteni. Nu exagerăm de fel, vă rugam s’o credeți. AVANTAJUL PLECĂRILOR târzii. Lăsându-i pe cicliști să doarmă sau să lenevească în pat până către ora 9 sau 10, când se dau jos, au o altă dispoziție fizică. Revirimentul fiziologic s-a produs îndeajuns în cele 9—10 ore de poziție orizontală și somn. Mai e timp și de gimnastică, de o mică cursă prin oraș, pe jos, sau pe bicicletă, care tocmai bine contează drept „încălzire”. Acesta este argumentul principal al tezei cu plecări târzii. Și dacă s’ar pune la vot alergătorii ar fi 100% pentru acest punct de vedere care nu este al vreunei „ideologii”, ci pur și simplu exprimă părerea unanimă a cicliștilor , a unei experiențe efective. UN EXEMPLU. Desigur veți întreba : dar masa de prânz. Un moment, vă rugăm. Iată acest exemplu: O etapă cu 4—5 ore de mers cu plecarea să zicem 12 sau 12:30. Deșteptarea la orice oră vrea fiecare. Un lucru stabilit însă, începând de la ora 91 și până la 11:30, la un restaurant dinainte rndicat, cicliștii vor putea lua fie micul dejun, fie dejunul în toată regula, cu supe, mâncăruri cu sos, sau fripturi. Vor putea lua micul dejun în jurul orei 9 apoi după o scurtă preumblare către ora 11 masa de prânz. Iar după o oră startul în cursă. Este verificat că ciclismul merge mult mai bine după masă — bine înțeles făcându-și siesta reglementară de cel puțin 40—50 minute. Da, ciclistul merge mult mai bine cu stomacul plin, oricât de paradoxal ar părea asta. Consumul de energie e mare și trebuie combustibil nu glumă, ceea ce explică de altfel de ce oricât s’ar fi alimentat ciclistul înacoului îi sunt doldora când vine la start... O EXPERIENȚĂ CARE VA DA ROADE. In trecutele ediții ale „Turului” s’au făcut diferite experiențe : etape scurte, cu opriri sau fără, etape lungi (care au însemnat un fiasco)... Ei bine propunem această experiență a plecărilor târzii convinși de succesul ei. Pentru că dincolo de orice alte considerente trebuie să ținem seamă de elementul esențial al cursei: alergătorul. Apoi, s’a mai putut constata că vite de plecare, buzunarele trila plecările matinale, grupul cicliștilor era, de obiceiu, un pluton de... OAMENI ANCHILOZAȚI Da, anchilozați. Să explicăm de ce. Presupunând că în ajun a fost o etapă care s-a terminat pe 5 d. a. Baia, încartiruirea, masa de seară au luat pe neobservate 4 ore, cel puțin, socotind și termenul de închiderea controlului. Iată-i pe băeți ajunși la dormitor după ora 9 seara. Aci îngrijirile necesare, toaleta echipamentului, a mașinilor, etc., fac ca abea după ora 11 noaptea să se aștearnă liniștea în dormitoare... Numai că bieții nu dorm... După efortul zilei excitarea fizică face să nu se lipească somnul decât târziu, foarte târziu, după inevitabile șuete, bancuri, povestiri hazlii ale peripețiilor etapelor, care sunt necesare pentru destindere... Mai totdeauna abea la 12 noaptea toată lumea doarme. După doar 5 ore de somn tocmai când somnul e mai reconfortant bieții simt sculați. Din 80—100 de concurenți rareori sm văzut la etape trei, patru inși mai vioi, restul mah muri, cu ochii cârpiți de somn, lenevoși, mișcându-se anevoei.. Incomplect refăcuți. Primii kilometri sunt un chin. 1 Neavând timp să faci mișcări premergătoare, lucrând în grabă — em. i. — Șfiafî că LIMPIADA, la grecii vechi, însemna persoada de timp dintre doua jocuri Olympice. Iată deci că astăzi se face o confuzie când se stribue numele de „Olympiada“ însăși jocurilor. Iar fiindcă jocurile olimpice se ineau la fiecare 4 ani, Olympiada, care este luată chiar ca măsură a timpului, este egală cu 1457 zile, 10 ore și 40 de minute. In chronologia greacă, un eveniment era fixat în timp și exprimat prin numărul de ordine al Olimpiadei, însoțit de anul dinlăuntrul ei. De exemplu, lupta de la Thermopile s-a întâmplat în primul an al Olympiada 75 (anul 480 a. Chr.). O ■ho Sărbătorirea Pomului de Crăciun la Start-club Sâmbătă 18 Dec. a avut loc la sediul „Start-Club“-ului serbarea tradiționalului pom de Crăciun al asociației. Au luat parte la această serbare d-nele: Elena Orghidan, președinta de onoare, luca. Nichifor, Despina Mavrocordat de Wettgenstein precum Și d-nii: Prof. Ion Gheorghiu, Șeful Sportului Românesc, M. Poenaru-i Bordea din partea Ministerului Propagandei Naționale, Ion Lazăr președintele federației de ping-pong, Ion Baicu, Wittgenstein Dimitrescu, Șiriu, Niță, etc. ’ Au luat cuvântul d. prof. Ion Gheorghiu, — șeful sportului românesc — după care d. M. Poenaru-Bordea care a răsplătit munca neprecupețită a „Start-Clubului“ (A. C. F.) prntr’o plachetă jubiliară simbolizând astfel un deceniu de rodnică activitate sportivă. S’au împărțit daruri celor prezenți și broșuri date de Ministerul Propagandei Naționale. Sărbătorirea s-a sfârșit întrurn cadru familiar la orele 21. Teatre OPERA: Papură împărat (mat.) Carmen (i seara): NAȚIONAL: Glorie. STUDIO: Strigoii MUNICIPAL: Romanțioșii: ALHAMBRA: Nu mai ric-vi. COMEDIA: Omul cu mârțoaga. COLORADO: Cele două orfeline. GIOCONDA: Femei, femei, SAVOY: Intr’un ceas bun SĂRINDAR: Romanța: NOSTRU: Șantaj. îvlIC: Secretul: MUNCĂ ȘI LUMINĂ : Prinț sau croitor (mat.), Balamuc (seara). Cinematografe ARO: Curtezana din Veneția cu Osvaldo Valență și Clara Calamas. SCALA : Gelozie cu Leny Marenbach și Ferd. Marian și jurnal de război. FANTASIO: Venera oarbă cu Viviane Romance ș i jurnal. CAPITOL: Neapole de altă dată. Jurnal nou. REGAL: Paradisul pierdut cu Fernand Gravey și Micheline Presle și jurnal nou. TRIANON: Cenușăreasa Și jurnal nou. FEMINA: Pat și Parachon și Jurnal nou. SELECT: Prima iubire cu Danielle Darieux și jurnal nou. CASANDRA: Minciunile Baronului de Muenchhausen și jurnal. VICTORIA: Cântec de iubire și jurnal. ELISEE: Faxuri în ceată și ansamblu de revistă. ARPA: Căpitanul Fracnese și jurnal. BD. PALAS: Minciunile baronului OMNIA: Aventuriera de la etaj jurnal și revistă. ELDORADO: Mirajul circului, trupa de Revistă și jurnal- CORSO: Prima întâlnire și jurnal U. F. A .-O. N. C. Nr. 93. NISSA: Miliardarul cântăreț, jurnal și trupa de reviste Georgescu-Iași. ALCAZAR: Visul fericirii, jurnal de război 93 și numere de atracție. AIDA: Macario Viconte. Trupa de reviste Bimbo-Willy și Jurnal de Război Nr. 98. ASTORIA (Dudești 3): Surprizele divorțului, jurnal și trupa Georgescu-Iași. AMERICAN: Marea Ducesă petrece, jurual și revistă. BARCELONA: Doi sergenți, jurnal și trupa de reviste. CARMEN SYLVA: Infernul deșertului, jurnal și trupa de revistă Nicu Burmaz. CARMEN: Femeia îndărătnică și jurnal de război. COTROCENI: Doi sergenți și jurnal de război C.N.C. și U.F.A. CRÂNGAȘI: Iluzii, jurnal și artiști. CLASIC: Kean, jurnal 37 și revistă. DACIA: Cele două orfeline, jurnal de război No. 92. DIANA: A fos doar o glumă, jurnal și trupa Valeriu Moraru. DICHIU: Patrucia, jurnal și trupa de reviste Jean Tomas,LORICA: Contesa Gastiglione, Trupa de reviste Licurici și jurnal de război. VOLTA BUZEȘTI: Contele de Monte Cristo Jurnal și trupă ILIA: Dora Nelson și jurnal 93. IZBANDA: Hanul Groazei și juriai U.F.A.O.N.C. No. 93. MARCONI: Cătușe Roșii și Compania de reviste M. Bejan. MODEL: «Maliu» cu Dorig Diuanti și Antonio Gena. Jurnal ONC— UFA și Trupa de Reviste f ---------------- - Coșuri și plase SECRETARIATUL F. R. B. V. funcționează zilnic intre orele 17—* 19. toate cererile și depunerile se vor primi între orele de mai sus, așa încât nu se va mai producte nici un fel de întârziere. ...ȘI ACADEMIA COMERCIALA proectase un turneu asemănător în Slovacia. 1. Greutățile pe care sunt nevoiți a le întâmpina, conducătorii „Corner** clasiștilor ii vor determina să renunțe la planul lor. Păcat, ar fi fost foarte interesant turneul lor. Nu de aliseva, dar Viforul Dacia a mai fost ouată, așa că... > 10 ani de performanțe flata mea sportiva de Nicolae Chicomban VI Pentru o cât mai fidela redare „Nae” este astăzi un sportiv de valoare osebită. O știe1, simte, dar modestia care l-a caracterizat îl face să se scuze că n’a știut că va ajunge „așa de mare” și îmi arată vraful de trofee regretând că nu a păstrat ziarele. Am fi reconstituit lesne peripețiile isprăvilor. Și apoi „Na ©” nu are darul de a povesti ca N. I. Țapu, care acum vreo trei ani, când i-am publicat viața sportivă, a fost uluitor pur și simplu. Având darul de povestitor popular, cu mult humor, își amintea interminabile amănunte, peripeții și șiretenii de-ale lui, făcându-te să crezi că și le-ar fi însemnat, la vreme, într’un „jura isprăvilor și amănuntelor asupra lor l-am întrebat dacă are păstrate ziare cu articole și dări de seamă asupra performanțelor sale. S’a uitat suprins și a prins să zâmbească, scuzându-se încurcat oarecum. — n’am păstrat decât foarte, foarte puține... n’am știut că o să ajung așa de mare... Aci, am citit în ochii vechiului meu prieten de sport sinceritatea cu care socotea că „interview”-ul acesta, sau mai exact viața romanțată pe care i-o scriu, — este în adevăr reversul firesc al faptului că „Nae” este cineva în spait, nal , ásónál”. (Qeeace la urma a. . .rar li deioc exclus: e un Paranteze aceasta nu are intenția de a scade pe simpaticul nostru interlocutor ci numai de a lămuri deci de aci încolo, în kenőié, foile, anul este aproape Un palmares numai. Clasând pe ani și luni trofeele, le trecem în revistă, „Nae” ca la o conferință cu proecțiuni, aducând explicațiunile necesare. O după amiază urâta de toamnă târzie și rece. Plouă mărunt. In schitul Brașovului, cu străzi întortochiate și înguste e liniște. Copiii, gălăgioșii străzilor, s’au retras pe la casele lor, așteptând ca năsucul strivit de geam să se pornească primii fulgi de zăpadă care aduc atâta veselie în Scheiu. Mai ales Duminica și sărbătorile când drumul Poienei e bătut din zori și până seara târziu de schiori și săniuțe încărcate cu sportivi gălăgioși... In casa lui Nae înfiptă în coasta unui deal pietros, e cald, e bine și măicuța lui o femeie simpatică cu fustă largă, bazmna neagră , pe cap și cu o fustă largă, creată în portul specific locului, prepară grijulie o mică gustare la care a adus din vreme o oca de vin bun. Nu, nu va speriați. Sezonul s-a terminat și până la cel de ski mai va cale destul de lungă. Și apoi Nae — cum o mărturisește deschis— nu renunță la un pahar bun cu vin la masă și, uneori, o țigară sau două, un cinematograf, sau o preumblare idilică pe Promenadă... Taina în sport nu e să exagerezi, pedepsindu-te, ci să știi să păstrezi limita. Nu e turnând, la figura mea voit mirată de monitor sportiv ocazional, îmi spune, punctând șiret... — Cred că n’ai nimic împotrivă... după câte știu... — Nu, mai ales că nu mai fac sport... — Și, mai cu seamă că e de Târnave... completează Nae... Un palmares bogat Și astfel începem si trecem în revistă trecutul pe care îl reconstituim după documente precise: trofeele, și-l completează Nae cu aducerile aminte. Avem în față dovada indiscutabilă a unui palmares care, pe drept poate fi numit bogat. «Tempi passat»... cum spune... turcul... Sunt isprăvi înfăptuite cu ani în urmă, când Nae nu visa sau, cel puțin, nu credea ca va fi mai târziu un „manare" sportiv, cu foileton la gazeta... Isprăvi care închid în ele sbucium, luptă, idealuri, săptămâni de pregătire și calcule, sacrificii și emoții Dar au trecut. Aparțin zilei de ori și peste ele s’a așternut colbul anilor și poate și uitarea... Rămâne mândrie care să mângâie cald pe autorul acelor performanțe , când are prilejul să umble — ca acum — prin vraful acesta de mărturii ale unor eforturi strălucite... Firește vremuri frumoase. Atât de frumoase încât îmbătat de farmecul lor, îți vine să le spui, cu implorare, ca poetul de la Weimar: „Werd Ich dem Augenblicke sagen [Verweile doch Dp bist so schoen“... ...Atât de frumoasă e uneori clip: și în sport încât o rogi, ca și Goethe „oprește-te, tu ești atâta de frumoasă... Da, da, timpuri trecute... dar nu fără rost. 1935..« Și Nae începe... In plină iarnă, la 16 Ianuarie câștig concursul de sărituri de la „Piatra Mare“ pentru ca o săptămână după aceea să iei primul la coborâre în concursul de pe Postăvarul și la sărituri al treilea. Mai trecu o săptămână și mă clasez al 2-lea, după Enea în cursa s fond, din Poiană, organizată de „S. V. Carpați“. In ultima Duminică a lunii Februarie „1. A. R.“-ul îmi oferă prilejul să câștig alt concurs de coborâre pe ruta Cristianul Mic-Podana învingând pe Aurel Munteanu. La 14 Mai, în cursa organizată de ,J. A. R.“ pe Warte, ocup locul al treilea după Umfert și Timed. (Va urma) Redactarea: EMULIENCED JJLLWa. >•.. . a vi V ■ F este alături intr’un campionat de „Cross-country,“