Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)
1839-02-05 / nr. 6
2f.14cr. faărăi poșăi. aciștii foi din preună cu Fioea pentru minte inimă și literatură este pre un jumătate de an cu poșta 8 arg. Pentru înștiințari să plătesc pănă la 6 rănduri 8 cr. de aci însue 1 cr. argint de un rând Da2GĂMIS GAMVA, Parausnotv, 5. Fergpagie, ---. prețul Trușiumin. brașov. Laz. Fevr. c. n. tricu din lume funagiul acestii cetăți Lucas Tartler după tăcere mai îndelungată în friguri de nervi, în vrăstă de 62 ani. Câtă vrednicie puse acest bărbat în sfera deregătoriei sale, mărturisească aceia, carii au fost în relații de toate zilele cu dângul. Iubsirea ca de a sluji dreptul pentru fieșcare, o binevoință prevenitoare, cu care întimpina pe cei, carii abea trebuință de sfatul și ajutoriul dânsului, precum și răvna de ași împlini toate datoriile cu rangul său împreunate, este cunoscută la toți. Miile de oameni din toate națiile și religiile, care s'au aflat de față la petrecerea lui cea mai de pre urmă, au mărturisit de plin despre aceasta. La 9. Febr. s'au așăzat trupul acestui pătrat vrednic în locul de îngropare (țintirim) a evanghelicilor de aici. Fiei țărăna ușoară! Crașov, 12. Fevr. e. n. În ziua trecută fuserăm privitori de o petrecania însemnată, adecă prea onoratul Domn plecan și protopop primariu romano-catolic Antonie Covaci de Felfalu, voind (după obiceiul și la alte școli ale patriilor noastre păstrat) ca să împărtășească din veseliile carnebalui farșangului și pe tinerimea din cele doă cluguri de ghimnaziu așezate prin neostenitele sale stăruinți, pe părinții tinerilor, ce să află în aceste clasuri ca 40 cu numarul, pu poftit la o veselie de seara. Din mulțimea oaspeților mai mulți ca 100, putea cineva încita la duhul acestii școli atât de filantropic, atât de cinstitoriu de drepturile omenirei și a creștinătății, unde aderă să afla oameni din toate națiile și religiile Brașovului, dânduși unul altuia prilej împrumutat de veselie. Cei doi muri ostenitori DL. profesori făcură toate căte vă căuta, ca să mulțumească de plin pe toată adunarea. Brașov, în 5. Fevr. c. v. Să ne întoarcem privirea mai departe îndărăpt la câteva săptămâni trecute. Carnevalul trece, ei au trecut! Ca mâne vom vedea carnevalul din Roma, Paris și din late cetăți ale Europei descrise în jurnalele otreiue pe coale întregi, noi întru depărtarea noastră de lumea cea zgomotoasă pentru ce să nu pomenim ceva de veselime și plăcerile cele nevinovate. Pentru ce le gust arămeau frumos și am apucat mai din nainte? ce să vorbim tot numai de mișcările diplomatice serioase, ce ne fac amețiri? Nu este obiceiu? Obiceiurile să fac prin oameni, și de aceea, ce e bun, sau fologitoriu, a veșbi a descrie mulțimea spre pildă a balurilor de redut și de la soare, a producțiilor de teatru cu aceste învrăttate, a săninților dese, care toate în această scurtă vreme prin stăruirea întreprinzătorilor au mulțumit pe scurtândui publicul de aici foarte de altminterea preaposomorătele zine de șună: coalurile acele pribate picnice Fignes-nigies)numite ale neguțetorilor români și grici de aici, trag a noastră luam aminte asupra sa. De cățiva ani încoace, pre”sta, după cum nu este nici ne tae în dulcele acest nobil desfătătoriu, o călcare de mage. Cugetul nu vine