Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)
1840-06-16 / nr. 25
maturi, după săvârșirea prinmoniilor obicinui pe cubântă cum urmează: „pricina, care m'au plecat pe mine a lua prezidenția în alinarea acestei eoțietăți, era convingerea despre pesocotita sonticie li aceiaș pentru marele interese ale omeniriei și ale dreptății. Adânc mă supără, cum că binevoitoariile și statornicele silințe ale Angliei, de a nimici cu totul rușinatul acel negoț de oameni (totdeodată ticăloșii africii și cea mai neagră pată a Europei luminate), pănă acum n'au avut încă nici un rițintat de plin mulțumitoriu. Dar până dămduielii din toată inima, cum că această țară mare nu'și va pregeta de ostenelile sale, pănă căndnu va pune capăt pentru totdeauna la acea stare a lucrurilor, cari stă în așa contrast puternic cu duhul creștinismului și cu cele mai bune simțeminte ale naturei nostre. Să năsămduim dară, cum că Provedința vainecuvânta silințele noastre în o cauză așa sfântă, și că supt povața reginei noastre și a guvernului ei, poi, într'un răstimp nu prea depărtat, vom avea de răsplătire, împlinirea acelui mare scop al omeniriei, spre a cărui înflintare noi ne alunarăm astăzi. Acest cuvănt fu priimit cu cea mai mare plăcere din partea adunării. După aceea se ceairă mai multe scrisori și se rostiră căteva cuvinte, din care se vede, cum că starea Africei încă și astăzi este numai o măcelărie de oameni. Cine este neguțetoria ei? Nigețul cu oamenii. Nu de mult muriră la promontoriul bvanti nădejdi 500 negrni înnăbușiți în o corabie prea încărcată. În siesia catei de joi de la 1 Iunie, D. Hume radicalul îndreptă cătră ministrul trebilor din afară niște întrebări delicate asupra Orientului. D. Hume vede cu neplăcere poziția răsboinică de acuma și 33 darnicile cheltuieli ce se fac, și trecuta dechlarație a ministrului franțuzesc Tiers, nu o poate combina cu natura alianței pătrate, Lordul Palmerston respunde între anteli unele ca acestea: „metinul meu (Jume) se pare că ar urele, cum că, dacă ministeriul franțuzesc își dă o avrere hotărătă asupra unei cauze, atunci gubernul englezesc ar fi îndatorat a o priimi pe aceea și a urma politicii franțezești în toate. Pimini în casa aceasta nu prețuiește mai mult strănsa legăturnță între Anglia și între Franța, pe cat o prițuiesc su. Mie aceea mi se arată iintr'un chin folositoare intereselor ambelor țări, cum și pării europene. Această megătuință e așizată pe interessile ambelor țări și va rămănea, pănă cîna va corăspunde anegtor internă. Franța și Anglia sunt așa mari, urma pașilor Franței și Franța pașilor Angliei, afară unde interiele ambelor țări fieștecare duc pe antă care se poate pofti ca deosibită. La întâmplare, cum că gubernul englezesc câteodată nu se îmbolește cu gubernul altei țări, nimic nu dovedește împrotiva sănătoatei polttini pățite de Anglia. Iar aceea se întărește fără nici un temeiu, cum că gubernul franțuzesc ar fi descoperit vreodată scopul, a apuca armele împrotiva celorlalniște păreri. Vu legăturile, care unesc pe Anglia cu Franța, le țin a fi destul tari, spre gubernul frăncesc de la o nesocotită rupere ale aceloraș. Care privește la poziția Franței, acela vede, cumea cu alte pricini, a se slovozi la o expediție cruciată cavalerească, care a apăra interese străine, care nu stau în armonie cu cinstea națională și cu îndatoririle sale aliate. Nu mă simt concint, cum că interesele țării noastre poftesc ținerea neatărnării și a întregimii împărăției osmane, și că intezitele țării noastre între Poartă ar prindejghina de cătră aceasta una dintre cele mai roditoare și bogate provinții, care Turcia e'ar face Constantinoppol; dar dacă o ar urma politica prietinului meu, atunci merge din nou armie rusască țărmurile bosporului. (Dest. Veob. Ng. 165). turul. Constantinopol 21. Maiu. Schimbările se fac aici cu iuțeală. Fostef pașa, care oau ca înncepatoriu elu numai ca instrument lucrase spre călerea lui Jalil pașa, acuma el însuș se vede surpat prin partizanii lui Halil, și lașa triumviratul pus de Mahmut pentru binele împărăției și eprt fericiria fiului său, s'au pogorăt în mormânt. Nu știe nimini, ce capet vor lua toate acestea. Simplua Feric Ahmed Feti Pașa, care pănă acuma era ministru de nigoț, e chimat a cuprinde postul vătrănului Coștin, și acuma stă la Sultanul în cea mai mare sactor. Ahmed Feti, are că căștige peste puțin mâna Sultanei Hadiiye a surorii Sultanului. Josref Pașa anevoie va mai putea cita puternice, așa neatărnati, interese politica su comune, ara oastea rusască încât Franței, a altei puteri deschilinite de patru puteri, numai jărtfite, dacă învoiala nepotrivite, că folosul trădațiile fără trup, tea împedeca dusă pe Anglia pentru prin la e au atatea o umbră silită Anglii să'și facă de a Rătiei, a lustriei oau conteni politica, ei nu poate fi, cuprinsă fiind care odinioară între Voghinta Nu asa de de Anglia. Singurăar fi și la Vu am nădejde cum că bom pu