Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)

1840-10-27 / nr. 44

21.24cr. Ffără­­ 24. roter prețul aciștii foi din preună cu Foea pentru minte inimă și li­­teratură este pe un jumătate de an cu poșta u­cr. arg. Pentru Aștriin­­țări se plătesc pănă la 6 râ­nduri 8 cr. de aci închis 1 cr. argint de un rând. DĂ FEĂAM SĂRTIU ZAMNGA. .G­­­orgam­ov, 27. Fotometrie, împărtășită venie lăcuitori Transilvaniei adam Redei de Chișlede, c. Trailunn­a. A­supra unei vești din Viena dela 7. Sent, ne ținem de „vurierul datorie românesc din București d­e și sosită la noi ceva mai tăr­­ziu­, patrioticz a refle­­cta și a o îndrepta în înțelesul consti­­tuției noastre. Curierul adecă arată cum că, spre a numi naturul țării poastre, precum și toți con­­ciliarii guberniali numiți cardinali, ce avem, și din gubernator acest se aleg al aceștii pro­­vinții pe î. S. D­. Arhiduca Ferdinand, în locul răposatului conte Cornie. Adevărul în trei obiect este: guber­­și toți deregătorii constitu­­eu votizație oloco­­lă prin Dietă, adecă prin adunarea generală a țării, candidați Maiestatea Sa împăratul Austriei numește pe unul. Contele Cor­­niș fusese ales și numit gubernator în Dieta trecută dela 1857 întocma după le­­noastre. Decumba în vremea dela o Dietă pănă la anta gubernatorul moare sau mulțumește, trăn din Gubernii remâne un Gu­bernator, ci numai Guvbernii Prezes, și aceasta numai pro­­vizorie pănă la alegerea viitoare. Astăzi gu­­bernia Transilvaniei are Prezes cum îli zi­­cem natural pe Veselenția Sa Domnul conte arată zisa corespondință din Viena, nu știm nimic. Dieta viitoare fără îndoială va în­­­griji mai nainte de toate a alege guber­­nator țării. Austria între Austria și Rusia se încheie le po­­rând un tractat pentru navigația Dunarii. Acelaș d­rășuiește cu totul slobodă co­­răbiere pe acest rău pentru toate națivi. Această știre, după ce în Gaveta de Piena dela 22. Oct. însuș te­stul tractatului este publicat, o împărtășim cu acea în­­credințare, cum că și pănă când în scurt ne vom lua vreme, a da acelaș tractat și tradus românește, lucrul în sine va sluji la mulți spre o prea bogată materie de cu­­getat.­­ Maiestatea Sa c. c., prin o scrisoare a Sa de mână dată din 11. Sept. a. c. în Șenbrun către prezidentul sfatului său de risvoiu isnatie grafun de Jardegt, pe Lihiduca Librecht Liebden, al ozu văr fo­­stul colonel la al 4-lea Regiment de chiura­­din, v bine voi a­ l numi de general- maior și comandant de b­rigadă. Maiestatea Sa c. c. luând în privință strălucita purtare a înroiniei Sale îm­­părătești Domnului Arhiduce Frideric, cu prilejul asaltului dela Saida arătată, bine voi a­ i da crucea cea mare militărească de cavalerie a ordinului Mariei Terizii. Toate șirile venite din Orient plătesc fapta Domnului Arhiducă Friseric, carele, înda­­tă cum s'au spart Zidul cetății, în capun „o deputație alcătuită a mulțumi M. au avut timiariu trei gile atunaci gubernial. S. de de cei mai ai țării, au pornit Despre buna din puterea con­siliariun și „marele de căpe­­la Viena voință și totdeodată tezaurariu al țării Prinț și o deputație ace așa con­­cum­a cel mai vă­­c. Canelariu

Next