Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)
1840-12-08 / nr. 50
....- 2f.24cr. fără poștă!2f. ucr-arg. Pentru înștiințări se plătesc pănă la 6 rânduri 8 cr. de aci însut 1 cr. argint Preun acestei foi din priună cu fFoea pentru minte inimă și dîiteratură este pe un jumătate di an cu poșta la granițele voastre? Stiasnov, .., Dekematie, fracța, proiectul le adresă de care am vorbit în Norul trecut, în seria Camerii Deputaților s'au citit la 23 Noemvrie. Cum că cetirea acelui proiect era să pricinuiască o turcurare înfricoșată între Deputați, o au simțit din vreme; pentru aceasta ulițile și împregiurul de Pale roial era bine îngrădite cu gardiști și cu altfeliu de soldați, la cetirea cuvintelor: „dacă pacea supt acestea condiții ar fi cu neputință, dacă cinstea Franței ar pofti, dacă drepturile ei o ar nerecunoaște, pământul ei s'ar amenința șil”, prezidentul, prin atrigările oppoziției din stânga fu împedecat de a nu putea urma câtăva vreme cu cetirea mai încolo. Glasuri puternice resuna: „Mie, voi vreți a aștepta, pănă când Coranii vor veni Aceasta este șistema celor fricoși, a brea pace pururea și pretutindeni. Poi mu putem lovi cu sângerece această declarație de pace cu orice priț! Rreți voi să așteptați, pănă când St. Jean d' Acr va fi luată și Alecsandria combarauită? Astfel nu suna sgomotoasele cuvinte a numeroasei opoziții, care nu lăsa pe prezidentul ca să mai poată vorbi, însă dar le aducnea acesta aminte cum că asemenea protistății își iu locul lor la desbateri și că astădată datoria tuturor ar fi a auzi întru tăcere adresa. Bărbații opoziției respundea: „Sânt lucruri, împrotva cărora nici o dată nu se poate protesta destul de timpuriu. După ace într'un târziu se fecu liniște, prezidentul urmă cu citirea alaresei, dar cănd ajunse la punctul pentru Polonia, se auzi deodată glasul unuiaz „Căci nu protestați și pentru naționalitatea eghiptenească? cu aceasta aduse aminte de acel punct al adresei din 183110 paționalitatea polonească nu trevuie să apună. Aceste cuvinte fuseru însoțite de un râs de cele amare sarcastile. După această programă a viitoarelor desbateri viforoase Camera se împrăștii turburată foarte. Jurnalele în criticile lor asupra azreci dau numai un eho egomotos aesiiii Camerii Deputaților, așa jurnalul de Debut zice: „Opoziția din stinga își află încă de astăzi 625 de grătaria, întru a turbura afătuirile oamerilor prin scene scăndălitoare și turbate și a spăimânta pe majoritate. De aici se vede, cum că stânga voiește a înnăduși desvaterile. Roade va putea, nu va suferi, ca după atâtea miniuni câte s'au împrăștiat spre a duce în rătăcire opinia publică, mai pe urmă adebărul să vie la lumină, iar greșelile să se încarce asupra acelora carii leau făcut, ca isborul și pricina izolării Franței să se descopere odată. Țara fu înștelată, stânga vrea, ca înșelăciunea să mai fie. Vi pricinuită rătăcirea patriotismului la public, vorbindui despre batjocuri pentru care ar fi a ne răsbuna, mințindui despre o coaliție în contra Franței. Noi din parte ne ținem toată adresa de bună. Din protivă Constituționalul strigă: „Ce! voi Domnilor din comisie, simțitatea voastră națională nu mai faim alte pretinderi! Câine de un rând.