Gazeta de Transilvania, 1841 (Anul 4, nr. 1-52)
1841-10-26 / nr. 43
7 Ș Af va scăpa le dreapta osândă ce i se va conveni pentru a sa neîngrijire întru ecacta păzire a legiuirilor și a poruncilor Stăpânirii. Iar de priimirea aceștia și că va fi întocmai următoare opormuirea, va întoarce Departamentului în grabă răspuns care va sluji drept dovadă la cea mai din mainte lucrare Pro 4680. Anul 1841, Siptemvrie 22. lAustri, viena. După ce în adunarea generală a legionarilor vancului național din 2. Oct. s'ar fi citit o prea'nantă hotărăre, prin care privilegiul vancului se prelungește pe 25 ani înninte, în 21 Ocnt. se publică un preanalt decret, prin care foștii pană acumal directori de comitet sânt numiți și întăriți în post de directori ai bancului.Cu aceste prilejuri se vieța totdeodată o mai strănsă controlă din partea stăpânirii asupra bancului, precum și întemeiria unui bance giro. Unde catele negustorești pe lângă depozite cumpătate în epani gata, vor avea destutii contacorrente încât pe sumele puse pot putea trage poliți asupra bancului. Se vorbește despre o redunție mare în artilleria austriacă. Din 70 capeici care se află astăzi în slujnă, au a se disface vrio 50. late Țăr. SPAPIA. Complotul militărisc înariptat asupra ministeriului și a regentului Beopartero, în 7. Oct. seara ispucni și în Madrid cu o înverșunare neobicinuită, în caz dacă regentul nu s'ar fi puțit din prime, urmările pentru dânsul oricum și pentru Spania putea fi triste foarte. însă fiind că regentul și epitronul Arguelmne avea șiri acuzate despre toate mișcările Crittinilor, ei nu lipsiră a pune în lucrare toate măturile siguriitoare. nu numai în toată capitala, ci și în palatul cruiesc unde petrece regina și soruta, se îmmulțiră strășimi, așa numiții soldați Delioparanzii credincioși lui Vepartero) cuprinseră posturile cele mai din lontru a palatului și clar intrarea în odăile cruiești. Un detașement din gardie cuprinse posturile din afară, însă tocma aceasta ajutată de o noapte ploioasă și furtunoasă și sprijinită de 11 companii de la regimentul numit „a Prințesei între entrigăzi: „Să trăiască ruina și „Cios cu Reporter o! isbește pe Hinlebardieri și se silește a năvăli în odăile crăiești; dar aceștia deși cu mult mai puțini, ajutați totuș le strămtoarea locului se împretivesc cu Energie multă. Abia se auziră cele din tăia sunete de puști, pe când și sosi ajutorință fellebarberilor. lupta pe lângă toată otrăvitoarea locului fu mai îndelungată și mai pxigeroasă decât ar fi găndit cineva. Iaciști lei întărătați se bătură pănă chiar și în salonul reginei și în sala de priimit soliile. Henmbarkierii apărară cu munta vitejie tot pasul pănă la odaia de lurmit a reginei și a surorii ei, întru care încă au căzut tiranii. în tot palatul ușile fuseră oparte sau cel puțin oi făcu cercare de a le sparge pe toate și se cătură din ollie în odaie de la 8 ceaguri seara, pănă din vitața la patru. Pe vremea aceasta gengranii Diego Leon și Concha, ca și fi ai inviliei, văzănd palatul încongiurat fără a se face vreo mișcare de involuție în cetate, apucară la fugă de o ușă ce scotea afară la câmp, însă în aceeași ei fuseră prinși, în vremea luptei ambele prințite lângă care se afla Arguelles și Mama Mina, se rugta lui Dzeu și cerea ijutoriu. Dintele susiră simte a se ascunde supt matrațele (vidirile) din pat, va să fe apărate de gloanțe. îÎntre altele vicea ele: „Dacă Mama va lovi despre aceasta, va scrie lui Vepartero, ca el să înfrăneze pe pantlămații aceștia. D. Gonvalis, care se afla în departamentul ministerial din Balat, se șănțui la cabinetul său, încât inturghenții în zădar se incercară a întra în vioa urmatoare poporul împlu palatul din interes și din curiositate de a vedea stricăciunile facute în cabineturile vrăiești, care era încă pline de trupuri moarte. în dimineața aceea Veportero adună la palat o impozantă putere militărească, după care ea însușinară la regina. Cu acestea interrecția din Malril se zice a fi cu totul nălușită. Mai bine le 160 insurgenți au cazut în mânile gubernului, care viu și aruncat sunt judecată militărească, după care se așteptă cădiria mai multor papeti. Din provințiile vastice, unde O'Donnel porni inturrecția, încă tot mai vin știri cumplite. O scrisoare din 11. Oct. de la Pamplona arată, că vioa de mai ainte pentru acea cetate au fost înfricoșată foarte. Ploaia de gloanță din citadela unde se află insurgenții, reperzită asupra cetății pricinui stricăcine mare. Totuș lăcuitorii renaseră statornici și cu sânge rece cătră acestea crăncenii. Gardia paționilă păzit din mijlocul său 17 omorâți. Reportero slocozi de curând o proclamație înfocată cătră Spaniali suma ingurghenților.