Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-04-08 / nr. 29
„no. 600. Aprilie înbă fu zi mare în Pesta. O gloată de oameni în număr ca de zece șii se adunase pe la 5 oare după amiazi la curtea museului național spre a vedea pe doi deputați poloni din Galiția. Acei bărbați se despărțiseră din trupul deputației galițiane care mersese la Viena cu cele 16 punturi și veniră spre a provoca pe patrioții Ungariei, ca să le ajute și ei la restaurarea statului polon. Deputații era îmbrăcați în costum de gală polonesc, cuvăntară însă în limba germană și după altele încheieră așea. Noi ne recerem del Austria drepturile, dacă însă aceleași puni s'ar da, săntem prea gata a muri toți, sau a nu le recăștiga cu puterea armelor. Un jene ungur le dede re spune în limba poloană zicăndule: Noi voim a fi frați cu polonii, ca cu o nație, carea pentru libertate își vărsă săngele în atătea resboaie crunte. Noi săntem gata a tinde polopilor ajutoriu spre recăștigarea libertăților. Să trăiască Polonia, carea de va vrea Dumnezeu peste puțin va deveni liberă, independentă! Poporul încă prerupse într'un vivat cutrierătoriu. De acest prilejiu se vorbiră multe și pentru sancția pragmatică întrebănduse, dacă Ungaria ar fi datoare sau nu, a suferi ca regimentele ei să fie întrebuite spre apăsarea libertății în Veneto-Lombardia. Cei mai mulți strigară, că nu s'ar cuveni. Tot de atunci un corespondent își înalță graiul zicănd: Unde sănteți voi moldovenilor și muntenilor? Europa vă tinde măna, pentru ce nu o priimiți! Noi asigurăm pe d. corespondent, că țările danubiane auziră foarte vine chiemarea Europei și că la timpul său o vor asculta neapărat. Ele sănt libere deodată cu Polonia! MONARHIA AUSTRIACĂ. Viena. Maiest. La împăratul cu împărăteasa și cu arhiducii Franțisc Carol și Fanțisc Iosif (fiiul) porniră numai în 10. Aprilie după amiazi la Pojon spre închide dieta cu toată solenitatea. Acuma se știe oficial, că feldmarșalul Raderci stă în cvartirul primariu la Verona (nu în Verona), de unde scrise la 5. April., că armata piemonteză condusă de însuș regele în coloane mari nainta cătră vălul Mincio, unde Raderei sta gata al întimpina cu tărie. Principele Felics Sewartenberg solul c. r. în Neapol își luă pesportul și îde 28. Mart. se depărtă de acolo, atăt pentru că poporul în 25 rupee jos marea austriacă și a arse în piață, căt și pentru că ministeriul din lăuntru provocă pe locuitori a se înrola în batalioane de volontiri și a trece la Lombardia. Mieneg Zeitung din 9. Apr. vorbește cu nespusă mărie asupra Rusiei, protestează asupra consulilor din țările danubiane și amenință cu respingere, blastămă din nou afurisita politică a lui Metternich, care jărtfi gura Dunării, carea însă cere răsbunare și scăpare. În 8. Aprilie poporul vienez încă sfărmă marca papii la nunciatură. Cursul acțiilor. Obligațiile de 5% numai 59. de 4”%, 50%). Acțiile bancului 820 ,iarnainte cu 2 luni 1600). Lombardia. (După Oesteșt. Zig.). La Mantua mai stau 10 mii ostași austriaci. Ținutul Friaul încă este revoltat. La Udine se ocupă tot materialul de răsboiu, iar în 27. Mart. se desarmară doi mii croați și 400 ulani și Aragoni. La Codroipo se opriră alți trei mii croați și 400 călăreți. La Chiari fu o cruntă lovire între austriaci și italiani. Din Milano avem acum știri oficiale cu totul sigure. Acolo în 2. Aprilie se ținu un Te Deum pentru fericita propășire a luptei. Gubernul provisoriu publică ordonanțe mai mult bellice. Acelaș publică și o proclamație latină cătră trupele ungurești, prin care sunt provocate a se rupe de cătră armata austriacă. Armata pornită supt Norvent cătră Italia este 22 mii cu 100 tunuri. Armata întregită avea, face tot 100 mii. Supt Radetțchi stau generalii mari: Wallmoden, D.Aspre, Svartenberg, Vratislav, Vocher. Tirolul e apărat cu 4000 supt comanda feldmarș al -locomiătoriului Velden. Despre granițari. Tot Destg. Ziv. din 10. Apr. cuprinde un articul foarte ager în folosul militarilor granițari, recomăndănd cu tot adinsul a lor desființare și eliberare, căci bieții militari sănt numai sclavii alunului și ai subordinației, nefiinduleertat a învăța nici la școală, nici meserii fără voia domnilor lor. Scopul granițarilor fu foarte bun nainte cu 80 ani și pănă cănd domnia ciuma și tăia turcii, iar acum ei împedecă numai comunicația. Se pare că granițarilor le bătu ceasul. Oare însă depune vor ei armele de bună voie? Noi credem că mulți le vor păstra și bine vor face, se vor scutura însă de servitutea supt care avem acuma. Din părțile creatico-dalmatice. Între granițari domnește o mișcare neplăcută. Se află agitatori carii îi abat a nu mai prinde arme în străinătate. La Panciova și Zemlin carantina e spartă încă din Marte; tot pe acolo se ivesc unele coloare contra-ungurești; comunicația cu Belgradul e liberă. În vecina Bospiă creștinii se gătesc; planul lor e cunoscut: a scoate pe turci și a se întrupa cu Slava Croația. Montenegrinii se înfeptară asupra cetății Cattaro, răpiră cu vreo 80 mii fier, apoi o tulbă la fugă bătuți de ostășime și orășani. Asupra cetății țara se încearcă înșii turcii a încurge și a prăda. Comerciul merge forte rău. Din părțile galițiane. Pănă în 4. Apr. nu curse nici un sănge; găurile însă sănt foarte mari. În Posea se organisă gubernia provisorie. Muscalii își închiseră granițele cu atăta asprime, căt și comer- 120