Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-04-22 / nr. 33
13 e diție ca să fie recunoscute patru pațti egale politice:, a slavilor, a magiarilor, a germanilor și a romănilor, fiecare cu țara sa și cu limba sa politică. Acea teorie frumoasă roi o vom publica întreagă, iar practicabilitatea ei merită luarea aminte a tuturor. Constele nației săsești Da. Fr. de Salmen dede o proclamație cătră ai săi naționali, carii precum știm însă se tăiară în prietini și în mari contrari ai uniunii, prin care partidele se dușmăniră, și sănge pentru constituție; a fi sau a nu- mai fi este întrebarea. Așea zice comitele. Sașii din Sibiiu ținută și cu romănii locali conferințe în causa uniunii. Cluj. Deputații se aleg din toate ținuturile. Era prea bine, dacă se arăta și cățiva romăni ca candidați. Carii mai pot, cerce. UNGARII. Pesta, 27. Aprilie, Decrete ministeriale se publică într'una. Unul demăndă, ca legile țărei să se traducă în limbele germana, sărbească, croata, romăna și slovana! În aceleaș limbe se va traduce și o carte populară explicătoare de legi (0 gazetă romănă încă este să iasă la Pesta). Garnizoana Ungariei este numai de 18,000; ministeriul pretinde cu totadinsul, ca regimentele ungurești să vine acasă din Italia, Moravia și Galiția. În comit. Satmar nemeșii mărunți (foarte număroși) se sculară cu bătaie asupra proprietarilor mari. În comit. Becheș revoltară iobagii, la Șelmer slavonii. Evreii sînt văzuți și alungați din toate orașele; unii în Pesta se botezară. Din Croația vin cele mai rele știri. Mult peste 3 luni trebue să se deschidă dietă. Creditul preste tot sufere nesneus de greu. (Resti Nigi.) Din Chichinda mare (orap și în Bănat, comitatul Torontalului), unde sănt și romăni mulți, pe veniră șiri foarte supărătore. Acolo a doa zi de paști curse sănge mult. Cățiva advocați sărbi înverișunară pe poporul sărbesc asupra magiarilor; unul Radac se puse în fruntea lui. Au căzut mai mulți din popor, între carii și doi sepatori, apoi și din ostășimea călăreață. Dela Arad se porniră într'acolo tunuri. Se spune că revolta de aici stă în legăminte cu cea din Naisar și Carloviț. Scopul sărbilor ungureni este a se rupe de către Ungaria și a se întrupa cu Croația. Ei se încearcă aîndupleca și pe romănii vănățani ca și aceștia să revolte și să se rupă de cătră meghiari. Se așteaptă însă, ca romănii preste tot, prin urmare și în Bănat să'și cunoască adevăratul lor interes și să nu devină nici odată unelte intereselor străine. Noi romănii avem să jurăm că servi nu mai rămănem, însă tocma de aci nu urmează să schimbăm un jug cu altul. Noi în veci nu vom suferi ca magiarii să ne sfarme naționalitatea noastră, însă tocma așea nu vom ajuta nici slava croaților ca să sfarme pe magiari, ci vom cumpăni foarte bine, că dela Moscva pănă la Montenegro între 80 milioane slavi numai 4 milioane magiari și opt milioane romăni sănt puși de provedință ca mari despărțitori, pentru ca elementul slavon nicidecum să nu se poată uni și întrupa spre totala subjugare a Panoniei și a Daciei. Pentru Dzeu fraților, să fim politici mai ageri, să cumpănim greutatea timpului mult mai bine. re Dunăre, 11. Apr. He. au învieat! Așa salutează romănul oarecine de pe malul Dunării în dimineața paștilor a. c. pe toți frații săi romăni din de Dzeu scutita hierarhie de legea grecească reunită din Ungaria așteptănd dela aceștia cu bucurie dedatul răspuns: „Adevărat că au învieat, și repunăndulei iarăși: „Credem cu adevărat că au învieat, nă însă că au învieat fraților precum înnainte de aceasta cu 1815 de ani, ca să învie pre cei morți, ci tredem cu adevărat, că au învieat astăzi, ca să scotă pre toți cei asupriți de sub jugul nedreptății prin desvălirea puterilor sufletești și reducerea luminei în lobul întuneresului, ca să cunoască fieștecarele nu cele ce sănt numai, ci și cele ce trebue să fie, și acele cu toată dreptatea să fie, ca să domniască de aci înnainte în lume nu mai mult nedreapta asuprire, ci sfănta libertaate, egalitate și frățietate. Aceasta o poptește fraților dela noi spiritul veacului de acuma, aceasta o sperăm noi înnșine dela și între noi, aceasta o așteaptă totă în mișcare pusa Europă dela noi, aceasta o cer părinții patriei, carii în dieta de curănd răsfirată a Uangariei a dulcei nostre patrii, în Pojon de spiritul dreptății însuflați în privința ocărmuirii bisericii și a școalelor de legea noastră acea sfăntă și dreaptă lege aduseră, ca îndupătățirea și de obște ocărmuirea locurilor ce se ating de biserica și școalele noastre să se ducă în efect prin congresul ce va ave de curănd a se ținea din 100 de persoane alese din tot poporul de legea noastră, adecă din 25 de preoți și 75 de trimiși ai poporului mireai, cu cei 25 din starea militară dinpreună. - Ce pi se cuvine nouă dară fraților a face în urmarea acestii prea drepte legi? - Adormita doară după datină-ne, sau a sta cu mănile în sin pănă va hotărî noul ministeriu timpul și locul cănd și unde să ne adunăm?! - Nu, ba nu, așa a face nu ai se cuvine, ci ni se cuvine a face ce poftește duhul libertății, egalității și al frățietății, ca să nu se poată afla vătămat niminea. În urmarea acestora numărul deputaților și locul futoriului căt de curând congres îl vom hotărî și noi, și vom căuta cu tote puterile a mijloci aceea ce aduce cu sine dreptatea prin noul ministeriu dela Maiestatea Sa. Numărul deputaților după șematismul de anul 184” luănd căte pe 17,000 anul se cuvine să fie următoriul: Viață