Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-02-23 / nr. 16
popoarele poartă mai mare plecăciune spre creșterea vitelor, decăt spre lucrarea pămăntului. Dintre acestea preînsemnări nu vreu a deduce alt corolariu, decăt să li se arate și romănilor prin cei pre care ei au mai încrezuți, care sănt modurile, și mijloacele după înprejurări spre înbunătățirea și reformarea economiei, ce va se urmează după publicarea legilor urbariale. Cei ce au văzut pre coloni din Ungaria, cu cătă greutate sau dedat cu legile noaă urbariale pe unde sau întrodus măsurarea moșiilor, va ști judeca căte de stricătoare nepriceperea și orbirea poporului. tt MONARHIA AUSTRIACĂ. Viena. 17. Fevruarie. Tractatul de alianță apărătoare (Sshotz-und Teutzbiindniss) între Maiest. La împăratul Austriei și întregn. La rege ducele Modenei încheiee în secret la 24 Dechemvrie 1847 prin plenipotenții, principele Megtternich, cancelariei statului Austriei și prin comitele Teodor de Volo camemeriul ducelui Modenei se publică oficial și cuprinde 6 articule: Oricănd părțile contrăgătoare ar fi lovite din afară, se îndatoară (totodată ca vecini și rude) ași da ajutoriu împrumut. 2) Modena prin aceasta intrănd în linia apărătore a Austriei, aceasta va avea dreptul a comănda trupe în ținutul și în cetățile Modenei, ori cănd interesul comun va cere. 3) Dacă în statul Modenei s'ar esca turburări pe care ducele p ar fi în stare a le călca, Împăratul Austriei se îndatoară ai da ajutoriu ostășesc. 4) Ducele Modenei se îndatoară a nu încheie tractat ostășesc supt nici o titulă cu nici o putere alta. 5) Sună pentru neîntărziata regulare a întreținerii și nutririi soldaților, îndată ce ar bălca dintr'un ținut în altul. 6) Condiția ratificării tractatului. Acest tractat se va apleca și la ducaturile Parma și Piacența. La cererea ducelui Parmei un batalion de pedestrime ce s. r. ungurească fu comandat cu iuțeală mare din Piacența la Parma. Pricina acestei măsure încă nu se știe. Din Padua se scrie că revolta din 8. Fevr. fu în adevăr serioasă; morți rămaseră 5, între carii ar fi și doi ofițeri, iar răniți la 40 inși. Pușcăture, aruncătură de movilii și apă siartă din ferestri, cum și vătălia săngeroasă în o cafenea măriră răul. Universitatea din Pavia încă se învise pe un timp neterminat, cum spune însuș Sos. Austriac. În Milan o proclamație din 16. Fevr. opri aspru purtarea oricăror semne revoluționare și anume pălăriile alia Salabghese, ala Roghitana, an' Ecnani. Într' aceea cățiva ofițeri mai fuseră loviți seara din puște, sau cu arme ascuțite, anume gr. Tun laitenantul einind dela Dn. ministru Fidelmont fu atacat de patru inși, în căt numai ce ajutoriul patrulei scăpă de moarte HRONICĂ STRĂMIND. Spania. Madrid, 10. Fevruarie. De aici porniră 20 ofițeri la Neapol spre a se bate alăturea cu revoluționarii de va cere trebuința. Pentru libertatea tipariului se propuse de cătră ministeriu o lege nouă în congresul țărei. Starea bolnăvoasă a reginei însuflă multă grijă. (Mai m. Jurn.) Britania mare. London, 14. Fevruar. Papa trimise în adevăr un sol al său la London în persoana episcopului Bandini spre a reî ncepe comunicația diplomatică curmată cu totul de la a. 1689; acelaș fu și primit cu destulă pompă, iar ministrul Palmerston avu cu dânsul și o conferință secretă. Între aceea parlamentului i se propuse spre desbatere o lege, prin carea vechea opreală de a nu sta nici în o comunicație politică (atăt mai puțin relegioasă) cu Roma, se șterse, și reginei i se dă voie a primi la curtea la sol roman, cum și a ținea Maiest. La sol sau ambasador propriu în Roma. Majoritatea primi acest proiect de lege în nume de bine. Cum se mai prefac ideile și prejudețele! - - Esel, sa Sig Stratford Sanning care în decursul răsboiului elvețian petrecu la Bern (spre mare folos al elvețienilor...) se rentoarse prin Paris la London, unde îndată ținu conferințe cu Palmerston. De aci Chenning va și porni peste două săptămăni la Constantinopol spre ași reocupa postul său de sol ordinariu. Flota anglică în mediterană luă poruncă strânsă a păndi cu încordăciune la toate pregătirile căte face Austria. Toți întreabă: Pentru ce aceasta? (M. m. jurn.) Franța. Paris, 15. Fevr. După o dispută ferbinte și iute carea curse cinci zile între majoritate și oposiție, la 11. Fevr. se încheie abia adresa la cuvăntul de tron. Majoritatea e cam 228 iar minoritatea 185 voturi, adică numai cu 43 mai puțin. Deci pănă cănd camera deputaților este împărțită cum vedem, pănă cănd „ministeriul păcii” stă în capul trebilor, deși patimele în Europa ferb cumplit, politicii nu vreu a se teme de răsboiu. Cu toate acestea vedem, că în Paris se încinse o mare neodihnă; guberniul înceta a ordina tote ca de răsboiu; însaș garda națională e provocată a sta gata. Cei mai fricoși vreu a crede, că spre primăvară vom vedea lucruri serioase. (Gaz. univ.) Elveția. Bern. 15 Fevr. Dieta Elveției decretă o noată răspunzătoare la poza celor trei puteri mari (Austria, Franța, Prusia) primită în urma răsboiului. În aceeaș Elveția își apără drepturile sale ca stat întreg, suveran, al cărei neatărnare (independense) este fundată tocma pe acele tractate, în care se rezimă puterile cănd zic, că ele cunosec numai cantoane „suverane,” din care ar fi compusă confederația elvetică. Adică, aceleaș tractate suferă două