Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-03-29 / nr. 26
ANGI el Z.. ȘimuNOut, Șitapi TemMILIN 29. martie e” EVENIMINTELE DIN VIENA. ( Înceiere.) ale cetății Din naintea Într'aceea în alte părți se întămplară lucruri triste, reședinței, a cărei burte era împlută cu pedestrime, călărime și artileriă căzură cățiva de baionetele grenadirilor, încă și femei. Se încercară a sparge și armamentariul cetății spre a lua arme, ci în deșert. Tot acolo un artilerist arătă o faptă nobilă, căci comandat fiind a descărca un tun, el puse măna la tigaie, ca să nu ia foc. Trăsure ca acestea ne împacă cu altele barbare. Mai tărziu se făcu morte și din naintea casei criminale (temnița). Seara din ferestrele poliției asupra poporului, și uciseră pe cățiva plinitori nearmați. Pe Glasi de cătră Vagu adunate fiind glote mari de omeni dela grajdurile împărăt, pughară asupra liniei; aceasta răspunse cu doă salve, prin care ucise bărbați și femei, anume și o profesoriță. Poporul sparse ferestrele trujderilor și ale mir cadeților. O deputație de cetățeni mersese la împăratul în numele poporului. Aceia se purtară cu toată cuviința, oremiiseră însă cu tot adinsul di misiunea lui Cetternich. Ei, sprijiniți de cățiva mădulari ai casei domnitoare, fuseră ascultați. Seara se lăți faima dimisiunii lui Metternich. Aceasta nu înteia învingere și tot odată cea mai mare căștigată de popor, căci de aci pute încheie la voința împăratului de a lucra pentru fericirea poporului său. Studenții era înfuriați. Ei se adunară la universitate și cerură: cu zgomot ca să meargă o deputație la împăratul spre a le cere arme, iar de vpț li se vor da, își vor lua ei, și se vor îniepta asupra liniei. Doi profesori conduși de devanul merseră îndată la curte și reeșiră a dobăndi voie pentru arme. Plebea umbla pe ulițe armată cu ciomege și ruduri pretinzănd iluminare. Oriunde nu se ilumina, ea spărgea ferestrele; într'o clipă toată cetatea fu iluminată. Studenții armați cu tobarii nainte porviră pe ulițe. Glote de popor îi petrecea cu vivaturi, iar din ferestre le striga damele vivaturi încura giăndui și salutăndui cu steaguri albe. Era o scenă însuflețitoare. Îndărăptul lor răsuna strigarea de „libertate”. - Plebea desfătănduse de iluminație împletilițele de larmă, iar pe scănduri bătea marșul general. Tabelele de publicație le detrase, căsciorele de picet le sfărmă făcăn- Cătră 11 ceasuri ale- duși din ele arme, vea se răspăndi. Eu mai făcusu o primblare prin cetate carea se liniștise bini Fălinarele era sparte, portretul i Metternic la o boltă rupt jos, fevere, mai la tote edificiurile publice sfărșate, zeița dreptății la casa criminală își perduse cumpăna din mănă.... După atătea crăncenii ale zilei, iluminarea se arăta ca o bajocură dureroasă. .. Merseiu pe brastai. Văzuiu mai ăntei flacăre mari; plebeos spărsese țevile de fer pe care stau de gas, încăt acesta ardea bobotind. În suburbii se auzia pușcăture. Acolo plebea prăda și aprindea, iar soldații pușca în trânsa. Suburbiile Maghiariii, Ganflaps, uesnhusnaps pătimiră șai înfricoșat. Fabrice mari, mașine, mobilii, cară sta sfărmate și potropite în ruine. Asemenea se întămplă și în căteva sate. Oesetarii trebuiră să dea prevei gratie măncare și băutură. Paguba făcută nu se pote prețui. (Tote celelalte resultate ale revoluției cititorii le vinesc din resorturile făcute pănă acuma de Gazete). TRANSILVANIA, Brașov. Ponturile interesantei adrese a cetățenilor sași brașoveni pe care a acoperiră ce 500 nume și o întitulară magistratului și comunității locale spre a o pavita, sănt aceste opt: 1) Reformă în organisația comunităților și mai vârtos: a) Alegerea mădularilor lor din toți și prin toți cetățenii jurați; b) Alegerea nu pre toată viața. 2) Drept de a pute alege pe oricare cetățean calificat ca deputat la confluct și la dietă. 3) Ștergerea oricărei candidații la orice feliu de alegeri. 4) Publicarea socotelelor dela casele publice. 5) Publicitatea consultățiilor politice la comunități, magistraturi și lauiversitatea națională. 6) Publicitatea verbală a judecăților. 7) Primirea romănilor întru toate drepturile patriotice ale pămăntului săsesc. 8) Apărarea și regularea tipariului liber, nentărziata întroducere a tribunalelor de arbitrii jurați. Pe lăngă acestea sașii brașoveni mai cerură, ca consultățiile cum s'ar pute face unirea Transilvaniei cu Ungaria fără periclitarea naționalității săsești, să se încheie căt mai curănd (la confluct?). Pe toată întămplarea, constituția săsască să fie apărată întru toată întregimea ei, curăținduo însă de atătea abateri căte se vârâseră în trânsa și respectănd înțelepțește sta-