Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-04-16 / nr. 30
Nr. 30. Brasiovu, 16. Aprile Gazeta Transilvanie Gazeta ese de aub ori adecă: Mercurea si Sâmbăta, Foiea odată pe septemântă, adesi: Sambata. Pretiul loru este pe unu anna 10 f. m. c., pe diumatate annu 5.; ear pentru tetri strain unu sem, si pe annul intregu 14 f. m. e. Se prenumera la tote pontele imperatesci, cum ai la toți cunoscutii nostri DD. correspondenti. Pentru serie „retito” se ceru 4 cr. m. , a. fostul Monarchia austriacă. Officiose. Nr. pres. 2193. M. S. G. 1852. După cum suna s. Maiestatea Sa s. a. s. Nro. 2593. M. preanalta segisoreg. Apostolicâ de Ministru Sibiiu, în 21. Aprile de Cabineti din in urmarea tânguitei altrebelori din afara si in. Ministeriu de integhioge din 1. se si da publicității. 11. Aprile morți a Ministrului presedinte Principe de Schwarzenberg Sa induratu a denumi e regatessi pene acum Solu la curtea regia a Marei Britanie, Contele E uol-Schduenstein, Ce in urmarea emisului al curiei im14. Aprile 1852. S. r. gubernator civile și militare in Transsilvania, locotenente mareșală campestru și commandante al corpului 12 de armată CAROL I PRINCIPE de SCHWARZENBERG. si sos - termini Edisti convocatoriu. Magistratul setatii Elisabethopole (Ibasfalon) face prin aceasta de obsce cunoscutii, ca sequestrând averile cetatianului si negutiatoriului de acolo lacobii Szentpeteri, a. c. au aflată de lipsa spre conchiemarea creditorilor aceluiasi a publica concursii, si spre aceea a defigentia a 23. lunei lui Augustu 1852 de terminii: pentru aceea fiecare creditorii care sub ori cerghetestui vero pretensiune la susnumitul Iacob Szentpteri prin aceasta de obsce se provocă, ca prefiptul sai însusi in arii averegiona, la sat prin pleniputinte provediutii “cu documintele cerute spre adeverirea praetensiunei sale naintea Commissiunei criciale din Elisabethopole cu atîta mai cîgtos și sa sergesentedia, câci după trecerea prefiptului termina ori ce pretensiune va fi denaturată. Elisabethopole, 23. Marte 1852, Magistratul seratei Ibasfalei. Ng. 715. 1852. La concertul datu de Sosonitia Snaglete Blateg in 18. ale |. s. in folosul Fondului lui Radetzky al locuitoriloru din Sigistra ce fura dapnați prin estindare a intratu la 125 f. 18 cr. m. s. scoținduse de aci spesele. . . . 22 f. 35 sg. m. s. remâne venitu curatu IB 102 f. 44 sg. m. s. care sum seau si stgarpsii la locul menirii foga intârziere, ce se si face de obsce spnosiptii. Totii de odată se face cadiuta multiumire atatui datatorei Sonsegtului, câtu si tuturoru celoră ce au luată parte la dânsul, totii odată si propriatâriției salei teatrale C. Brunebarbe, care dede cu tota buna voia localitatea pentru scopul acestu binefacatoriu. Brasiovu, 19. Aprile 1852, . S. g. Saritania a Seratei Dits m.r, Saritani.ij Nr. 5178/481 1852. Insolințiare pentru concesiunea stipendielori fondului somersiale transsilv. In urma descoperirei inaltului ministeghii de instrucțiune din 22. Febr. a. c. Nr. 1734/126 in cuvintele ani scolastică 1851/2 spinii de dati doue stipendie trans, ale fondului comerciale, fasage cu câte doue sute fiorini arginti la tineri nascuți in Transsilvania, carii cugetă a se perfecționa in institutul c. g. politechnici din Viena, Pindea sunt menite pentru astfel că de studiați, carii după implinirea cursului politehhnicii cugetă a servi in patria lori ca ingineri civili, sai a fi aceeia de folosi in trebele de fabrică și de meserie. Fiecare competitori pentru unul dintre aceste dope stipendie, de cumva n'a fost si ansa in desparțiemîntală tehnici al institutului, are sa se legitime: a) cum ca elu seati a absolviti opti clase gimnasiali (seati sese clase gimnasiali și cursulu filosoficii de doi ani, care se echlipareaziă cu clasa a septea și a opta gimnasiale) seati b) ambele clase ale stolei reale spre ghioge, seati e) cursul preparatorii pentru studiele tesmise mai nalte, cu ghespi. tată buni, seai trebue d) sa se legitime prin unii essamenii de suscepere din tote specialitațite sciintifice ale cursului preparătorii, spuneau preparatii de ajunsi. — Mai incolo fasaghe somrețitogii are să se oblige prin ună revers, epunenelii terminândi studiele,si va sonsanti servitiele sale marelui principati alu Transsilvaniei. Indetorirea fiecarui astfel si de stipendistii este, ca el, sa asculte singuraticele specialități de senviția resemnate lui de sat la dighestiunea c. r. institută politehnicii după ordinea prescriptă și prin essamenile depuse in fiecare anii sași contestează demnitatea sa de a se folosi mai departe de stirendii. Retiționnte, provediute cu cuvenitele aneste, ai sa se asteagna zona la finitură lui Maiu a. s. la s. g. guberniu mil. și civile ali Transsilvaniei. Pindea celle mai târziu veninde nu se hoghirote lua in considerațiune. - Sibiiu, 16. Marțiu 1852. Dela s. g. gubernementi civile și militare din Tganssiluania. , Nr. 766, S. Multiamire publică. Pre onoratii DD. Canonici ai Besericei Cathedrale Romane din Blasiu, ad. Simeone Krainicu Prepositu, Vasiliu Ratiu, Constantin Alutan, Generale Vicariu, Stefanu . Timothe Cipariu, Theodoru Sereni si Constantinus Papfalvi pe linga o adressa cu dată 24. Febr. a. s. a contribuitu la Fondul Reuniunei in folosul crescerii ogfelineloru etc., fie care, cate 10 f. M. S., cu toti 70 f. M. S. Pentru care farta indemnatoaghe si essemplare se aduce in devotamentul crescerii publica si ghesrestroasa multiumire. Brassiovi, 28. Aprile 1852. Comitetul V. FE. V. zăce.eîHNSK Biharia, Febrariu 1852. (Urmare.) Domnilor spuserăm (în Nr. 59 1851) că gimnasiul Beiușian e năționat, și ca amape dense să întereseze ne flecare Romăn, prin urmare și causele lui, deci și acestă causă. Din acest motiv, și din sussemnat ele vă deduc încă o dată istoria lucrului întreg întărit cu documinte și nu cu sofisme, apoi cu totă cuviinția rog pe acei domni cari fuseră ațițiătorii unor nepricepuți, să aibă bunătate a suferi cu totă pătinția cuvenită unui bărbat, descoperirea faptelor în acest obiect. n anul 1823 fiind stricată mora dominiului episcopal pe apa Holodului, din cauză că dăuna sămănăturele țerenilor vecini, repăusatul episcop era îndatorat a redca altă moră dominiului, pentru că ei carele e detoriu a conserva edifidele căpătate, și a le lăsa în stare bună suburmătoriului. În An. 1824 Aug. 4. recurse ep. rep. la Comitat ca să i se desemne alt loc pentru redicarea morei, în locul celei stricate, ce se și întâmplă; mora în 1834 fu redicată, și deci de cât pe partea gimnasiului (carele căpătă nemira din venitul ei) ci a dominiului egal, luându-o în arendă în spetorul dominal. Asta ținu până la An. 1839; acum, fiind bătrânul episcop în zilele ultime, fu provocat An consitopis, voiesce a dona moara gimnasiului, au pa? (pe cum se auzise) el se învoi, și făcu literele cesiunale în A. 18. Maiu 1839. Spre efăptuirea acestui lucru se cerea în voinția Împăratului, cu atât mai vârtos, că trebuia să se esproprie mora de la dominiu și să se aproprie gimnasiului, precum recunosce ep. rep. sângur în schisorea sa dată în A. 5. Octovre 1839 la reflexiunile proderegintelui școl.ar distr. orădan „molam în tegritorio ressessionis Venteg, priori (adecă: nolodiensi contiguae, et dominio Belenges, obnoxiae, situatam et aedificatam esse hisce agnosco et declaro ?) — utirsa, fuindi mai naltă, mi cum că reflecsiunile acelea) E de însemnat cum că ce luptă și astăzi contrarii roni spre moara nu e în pământul dominal și că sar fi putut da gimnasiului și fără dominalis proprietas, in gymnasium transfegatur, Spam Sacr. Maiest, homagiali cum obsequio proxime exoraturus sum, quatenus — jus proprietatis in fundo, in quo nunc mola est, ad gymnasium B. clementer transferre dignetur. Acra nu o potu elucra episcopul, prevenit de moarte în A. 25 Decemvre 1839 după carea, cămara împ.și cuprinse domeniul. C Episcopul de acum, atunci canonic, fiind esmis de capitul, protestă în contra ocuparei morei, ci lângă totă protestățiunea, se ocupă. Dar protestară aspru și esecutorii testământului eplui rep întru o schisore dată înspetoriului cămărar, cum? ascultați Domnilor!”) „Spectarele Înspectoriu! Cum că mora redica cum cările lor, învoinită împedecătorie ae apoi pus eppul de acum! și când nu li-ar fi cunoscut pre bine, sânt puse mai nante de alții (Lonoviciu si Fogarasy) na cauzele, cum ce nurelege în acte. Esecutorii testământului respăndiră, mi răspăndesc până acrszi atâte calomnie în contra episcopului, în toate conversia arăta cum că Nota Trăm. 5