Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-06-11 / nr. 46
183 au să îngrijească de apărarea drepturilor lor omenești pănă trăiescu pe acest pămănt. Are rușine pentru mireni a trage asupră și Ba în silă o epitropiă, care n'are timp asta de causa lor. Ba vedeți, mirenii cași și mirenii unguri, nu cumva ei încă ceru academii și collegiuri de la cleru. Ba ei conferu și clerului. Vicariatul dela Șimleu ce conferi protopopului Dimitrie Coroiianu, iar cel dela Hațegu protopopului Strefanu Moldovanu, amăndoi vărbați de merite frumose de știință și capacitate, care le dau numai apure. Aradu. (Întreiere.) Acum consistoriu pătimisă acea strămutare, că de aresetinte veni administratorul de patriarhul trimis, și fiul asestorilor 'l demiisă cari cănd au să vină la sesiune - așia fiindcă la toată sesiunea vinu alții, cari nu știu, ce, și cum s'a determinat în sesiunea precedinte, autenticarea protopopului Rem ce Triplă? "Coris mi ce pare că nici are ion, ham Ca apărat pe sine și procedura cea judiciară? - În loc să remână sie și consecvente, și să judece urmările din principiul patriarhului triste pentru toată diecesa aceasta romănă, pentru că dacă conul istoriei acela e „Nimica” pentru că n'a preșezut episcopii, așa toate ședințele, care mi acum fără enpiecon ce pin, contraștinderea „nimica” consistoriul dară primind principiul, ce recunoaște ne sâne ci drep de „Nimica,“ și dacă patriarhul poate nimici sentința pe calea sa enunțiată, poate și alta nimici ori ce va voi, așadară și tot ce ar fi spre folosul romănilor; în loc ce semestre din privința strălăcoselui principiu de o parte, că consistoriul în forma ca și prin po. guberniu, Bach însuși oprind patriarhul ar fi recunoscut; de alta parte că principiul acela vatămă însuși dreptul Maiestatie, miama putea aștepta temeinică locruire dela în guberniu, cuici patriarhul e subordinatu. În anul 1852 luna Marțiu primi fără contrazicere principiul patriarhului; apimi jurământul de asesori bon-istoriale, primi în sânul său ne acela, pe sape singur pentru crime canonice au judecat de pedeapsă vrednic. - Cătă mișelătate sufletească dăunătoare pentru toți romănii! Au mai ei o causă momentosă de incemnar a preoților, corii blăstămară ne titori besericei naintea mormântului Dlăi, da fiindcă despre evenemintele faptei aceleia putem încă inștiințat, aștept dela zelul arădanilor ce ni le facă cuenoscete. Acum, dacă tot acela consistoriu într'una din ședințele sale apără onoarea și drepturile sale, eară și alta fără nici o reclamare ce pensioca ne sine de „Nimica” să poate nasce intrebarea: Mișelătatea cui ar fi să ce impute? Negreșit că numai strămntărilor în consistoriu întroduse; da anume cui, e cu greu a determina, pentru că președintele e zelos romăn; despre el dacă ar trebui să ce știe mai nainte, vezi că ordinarea asessorilor; așa, ca într'una ședință mai mulți de cei cu voie liberă cons vină și, fiindcă la toată ședința alții sunt, fapt pu știu ce s'a determinat în ședința de nainte, nici autentizarea protocolului are loc, ar fi fapta președintelui, vezi că la primirea vatjocurei ce fanta au cu cuvântul apei indemnat, ce cu atăta mai puțin ct poate vrede, pentru că batjocura consistoriului mai tare cade pe președinte. Deci mai cu cale mi se vede a crede, ri că primirea batjocurei ar fi de a se imputa asessorilor, căci acei, precuom „pa diecesa acesta, așa mi pn a Aradului, ce'n parte sunt plalificați, da lipsiți de libera voiă, în ce ce cuprinde caracteristica omului, pentru că convingerea lor e subordinată arbitriului mai, marilor; de altă parte nu cunoaște hotaru intră datorință și subordinățiune; îngina oameni dară, dacă apoi ei voiă și curagiu, deliverarea lor propriă e împedecată. Ba de multe ori rătăcită. Ar fi bine să nu să facă cunoscute personele acele, cari primiră iar pe sâne pe acela, care mai nainte pentru faptele sale fu judecat: „Ba ama mișelătatea să nu păteze și pe cei cu voiă liberă. Lăgătoriul. Urbea mare, 19. Ieniu 1852. Ziua „de erijă anumită aentră venitei împeratului la Urbea noastră. Dar aa amiezi se dede semnal cu cămpana din turnul de Custodiă al veselicei Romăne, cerneă înnaltel oaspet aprope de cetate, peste puțiu după căteva căruțe premerse veni Mai. Ca însoțit de arhhiducele Albrech, locuțminte terpei, de adjutantele său contele Grime, și mai mulți, urmat de deregătorii comitatului și de Banderiști, carii putea fi mi mai aleși, - nobilimea fu prea puțin înfățiănari. Trecănd prin cetatea nctuala fine a stradei Arbărei verde, era recinat în arc triumfale măreția ini pompo-u cu înscripțiune de salutățiune, dincolo de apa d'alungul cărei fuseră înșirate peste 100 de fetițe îmbrăcate pe albu, cu cupunere le aruncară înaintea calescei împăratelui: „Mai, Ca primi cununa dela conducătoria. De ași grăbi jenele împerătoriu la veserica catedrale catolică de ritul apucean, unde os primit de episcopnul respectiv și de clerul seu la nimep foarte neînsemnat. Cu numeru mai mare fu clerul gr. catolic romăn carele întonă vivate no, noți au intratuel imperatului „pn beserică, de unde după rugăciuni merse în resedința episcopale, acolo se presentară Mai. Sale toți deregătorii de față prin capii săi, Mai. Ca vorbi mai cu fiecare, afabiletatea Mai. Sale atăg de aplecată devinse inimele tuturor. La 4 ore den medinali condeceră Mai. Ca cu înalta cercetare catedrala Romănilor, în poarta iinterimului 05 primit de Bec. La Episcopul Erdeli, însoțit de capitul și de clerul seu în numer la 100 as următori ca vorbință latină: Sasgatissima et s „Regretpo, in sommis quoque discriminibus idelissima natio Romana Maiestatis V. 8. indivisi paterni amoris documentum cum inexplicabili gaudio et spirilo suspicit, et veneratur, in eo quod Maiestas Verga Sargatissima inter innumeras sollicitudinis suae curas sacrum gioque hoc templum manifientia imperatorum torum benignissimo suo conspectu dignata sit In hoc Sacro templo în conspectu Altissimi renovat Clerus populusque Romanus hpm Maiestati Vestgae Sasgatissimae fidelitatis votum, qui hac ehortatissima vice “quoque “homagialem suum cultum et intimam Maiestati Vestgae Sasgatissimae adhaesionem valam contestatur. Damaste pro expertis adusque etiam Saesageo Ceziae manifissentiae benefsiis rgofondissimas geregi grates Siegne Populusque Romanus orientalis ritus Samolisps, se Altissimae Caesareae Clementiae, Sacramque Unionem Apostolicae Protectionisma in humilitate devovet nun- N. 17, Ladislau Berivai, născut în Dinlmape, scaunul Oreștiei în Transilvania, în vârstă de 35 ani, reformat, necăsătorit, iconomu. Din meri incursiv mai cu deosevire Ștefan Fogarași, ka gardist naționale în luna lui iuliu 1819, fiind în servițiu de avanepost, s'a dus la Văcău și a pus de i s'a dat foc, ce mistui 97 case. Către aceste numitul Fogarași în luna lui Iuniu 1848 tăiă cu capra și apoi împușcă pe Avram Scărgia, locuitor din Răpold, și în fine luă parte mi aa maltrătarea romănului Daniele Rosta. Ladislau Berivoi maltrătă și predă desăvărșit pe Daniele Rosta. Șaroși și Vaico sunt părăți că ar fi luatu parte la aprinderea Văcăului. Prin tribunalul marțiale S. Fagarași ce osăndi la moarte prin ștreang, ear Lad. Berivat la lucru de șanț pe 5 ani în seară, Șaroși și Vaiia se absolviră din lipsa dovezilor, care senuță M. C. apost. la S. Fagarași o mută în osăndă la lucru de șanț pe 5 ani în seară ușipre, iar la Lad. Berivat în osăndă la cetate pe 2 ani, urmănd a li se computa și timpul căt au șezut inchiși pănă a curs judicata. 18. Ioan Coloși, născut în Măgierușul Cămpeanu, în scaunul Mureșului în Transilvania, în vârstă de 42 ani, catolic, popă în Cr.Ilanea pn comit. cetății de baltă a ridicat sub numire de gardă naționale un landeturm de 200 inși în contra trupelor Am. rusești și austriace; de aceea se plănui, ca vinovat de crima Maiestății, la închisore în cetate pe 10 ani, care sentință M. S. apost. se îndură a o micșora la închisore în cetate de 10 ani. 19. Lad. Sechereș, născut în Mezo-Band, scaunul Mureșului în Transilvania, în vârstă de 38 ani, reformat, căsătorit, tată de doi copii, maior la garda naționale de insurgenți, și L Ioan Zaizon, născut în Mezo-Panit, scaunul Mureșului în Transilvania, în vârstă de 32 ani, reformat, căsătorit, tată de doi copii, agricultor, odinioră procurator și căpitan al gardi naționale de insurgenți, ambii pentru omoruri, prădăciuni și sărnicii, ce se cășunară prin mai multe sate romănesci se osăndiră de tribunalul marțiale ad. Lad. Sechereș an încisore în cetate în seră ne 10 ani, iar loan Zaizon aa închisore 12 c. m. c. m. ș. a. 10 în cetate în seară ne 16 ani, care sentință M. La apost., încăt pentru Lad. Sechereș o îmblănzi în muncă de șanș ne 6 ani, și pentru loan Zaizon în muncă de marine 10 ani în seară ușoare, hotărând ca cv ai se compute și timpul căt au fost prinși pănă le a cure judicata. (Va urma.) BIBLIOGRAF/114. Pentru ca să îndestulăm dorința mai multor întrebători arătăm, cum că cărți romănești se poat lua și trage de aici din Brașov de la mi prin Du librariu Wilhelmu Nemet. Apoi fiindcă librari cu librari stau în correspondințe comerciale, locuitorii dela cetăți se pot adresa drept cătră librarii locali pentru orice carte. Un Nemet este prevăzut cu mai multe feliuri de cărți romănești. Mai decurănd priimi și „Magazinul istoric al Dlui A. T. Laurian în tote cinci tomurile complet; băte 2 f. me unu tom. - Filosofia lui Drug ș. a. - Din ale Dlui Dr. P. Vasic Macroviotica și Neputința. Istoria asi P. Maior 2 e. mu. Vocavulariu romăno-nemțesc aa asi A. Iser, 1 f.