Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-02-16 / nr. 14
Nr. 14. Li țrasiovu, 16. Februariu Saleta Tgan - - - Saveta ese de doe ori adecă: Mercurea si Sambata, Foica odati pe pertemana, adesi: Blmbata. Pretiul loru este pe unu annu 10 f. m. e, pe diumatate annu 5 f.; ear pentru terri straine 7 f.re unu sem. si pe annul intregu 14 f. m.e. Se prenumera la tote postele imperatesci, cum si la toti cunoscutii nostri DD. correspondentii. Pentru serie „fetita” se ceru 4 cr. m. s. Dela s. Manageria austriacă. 1. commissiune au concesii primirea manuscrisse ai de a fi primiți. Sibilă, in a Officiose nale criminale din Clusiă, Concursia supremului tribunale pentru Transsilvania se face cunoscutii, cum ca in altul c. g. de justiție la c. g. tribuVisighina, M. Oșorheii, 8. Sz. Giorgiu și Alba-Iulia, pentru implinirea acestori posturi se deschide concursă penală 31. Marte 1852. — Competitorii au de a se legitima deocamdată numai despre absolvirea studiilor juridice, despre spnosfinția limbelor patrie, și despre alorii+purtare morale — cererile cu propria le astegne sau prin presidiul concerninte - daca sunt actu in offică, sau prin tribunalulă criminale la care dogessti celori 20 de 13. Feriganghiti 1852. Dela s. r. commissiune ministeriu auscultanți gratuiți pentru Transsilvania. . a supremului tribunal 1852. milganiei, iar o seola sorii sei, ca cu de inaintare, adeverii, dreptate o ssola cu ună învâțtâtoriu; masag atatui mai tare sa mai fa reetiniți și Iosifă Șiuluțiui, și asspgatelii, - află de de i ar fi sei, apoi acea ca niste omeni carii erai forte onești și știndii semnu de dația nu numai ca se opintesce de a se ssara pe vie de jugurile celle neomenose, supt a sagogi grea la cerbicea omenească și a perdutii mai tote prin nespuse arderi se agea tote midiile celei fercite, numai segmana noastra națiune in diregatorii insemnate, naționalismul in faptă, atunci incepi a slobodi urechile inaintare pote, cu greui tote pâșși ainte. Și Gre de unde provinii pedecele celle essențiali? — la aceasta punind mâna pe inimă, tebuiase magtugisimii, cu tote pedecele provini ântiiu dela noi insine, dela unii barbati, carii numele de română îl intrebținția numai și numai spre ajungerea scopului proprii, re a escele intre ceilalți români, spre a vena supt nume de români a atâta 'n josă, dicândi câ dor va câdea din cea se adduce promissiuni pentru essempli noi Capvoranii mai Palmațiiu, 90. Ianuarii. In numerul 101 al Gazetei se vediă o sopresrondinția din Baia de Cristi, datâ de unu nu scii ce Zarandeanu, carea cu atâti fa mai neasteptată, cu câtu nu se prea solea sam cui află si plâcuti a vedea unele lucruri, și și acelle numai câte pe o lature. Dumnialui crede spunea astadi se numai singurii Nobili, si ca in Halmagii se află doi invâțiâtori, cu de in Halmagiu a cânta mai bine în laturi, ca ar fi vediutu cum că in Vladi sancu vorbesce antistele cerci, placutii incase carii își propună solitele forte bine; apoi Dumnealui dice ca avediutii pe unul care a fosti inspector, cu comissariul sei laudati in mâna gensdarmilorii, pentru ca sai disputată despre unii paragrafi din legile civile austriace; mi se pare ca Dumnealui va rosti pe acolo, pentru ca nu de acea, ca sea disputatii, ci pentru sa iaui damandată, sa nu seară, ci sa stea iu risipte e asta: cine voesce să ia in serviții, fa supusi la cellu mai mare. Mai încolo se superă tare spunea comissariul Nicolai și subcomissarii Iosifă Șiuluțiu și Lupu Lungă seau redicată din posturi și sai pusi alții straini; cu Nobili bitori de dreptate sunt demni de toata gheepnossintin; screa bine ingriji numai cam de sine. — Pentru acea ca sai pusii și vnsaiunu sciu ce voesce cu Lupu lungi, ca unii semissaghii de acella nume nu ssimti să fi rostit pe aici, pote Dumnealui ințielege pe Hoszu Fageas, care în locul lori strâvii încânare de ce se sai peste mesură, pentru ca intru aceia mai sunt și români, cumi e și D. com. Orosz, care sei neștiesse bine, - prin curagiul și tonul sei cellă putințe, sia sciutii câștiga autoritate inaintea altoră sei. Numai ami fi de doriti, ca toți, să se mai ingrijeasca multi și cu scumpatate ași arâta demnitatea prin fapte pipâite spre binele alDin Lugosin. Toata lumea se mișcă, se sfatesse 'n setii sandti in dreapta, sandui in strigă, pașesce 'nainte cu pasiuri gigantice, și ghițiaghea tirorgafei, câci vori se vu ține de doi ani totu ne bate mii capul cu infinitarea unei tipografii Lugoșiu. Cândi se țineau redințien privinția aceasta, erai adționari, iar cându era vorba de rlatită, nui roteai nesi diua cu rușina afla, rona mai in urmă într'o ședințiă trei barbați mai avuti dintre românii din Lugoșin promisera ei singuri a depone rînde la redicarea tirograliei, la care promissiune saltamu toți de bucogia, prevedind folosele, ce va se le aiba națiunea din această tipogafia. Dar insă indicia urmatore ce era de auditii prin ogasii: muerile cellori trei ragbați (prin ună amică a cassei al lucrului bună ațitate) linga consiliu, siga una la alta, incepura și această promissiune remassa ca 7 unuia, ceși neamică și mai cu seama doe, mercarii au proieptată ni se ghedisaga cu larma assprga barbaților, disîndi, Ș. a. și asia, durere! numai zgomissione!! Acumi e vorba, câ uă germanii din Temigroga a facută Iassi pentru infitnțiarea tipografiei in Lugoșin. Ații au rol prin zelul cetii ferbinte, celi agata ca români in privinția națiunei române, voescii de odata a se ibogați dela națiune, despoindune și de banii cei puțini, ce i mai avem; aria pentru essemplă D. S — din Agadi, in a carui mâni spre condemnare si addusse sogtea cea fatale tesaurul celui mai prețiosii al națiunei „opus Șincai Claimani.. D. S —, ca români zeloști, ce speculație ,face cu numitul om, e forte bine cunoscut publicului românii; destul câ devreme ce D. sa nu se rușină de națiune, nesi ii pasa de condemnarea aceslei, ar fi de lipsit, ca națiunea se pretindă dela dinsul, ca dela unii neamieti al sei opus numiti, sel scape de condemnarea cea nedreaptă, și se dee la Iamina, ca asta nemuritorii autori ai omului, a cârorii dația a fosti plină de amârâțiuni, și carii intre celle mai triste patimi își friga viația, neputinduși ajunge unica loră dorinți ași vedea opul celă cu atâta truda compușii, eșitii in tiraghiti, se rota în cat in mormintele lor a repausa fuga durere. (Va urma.) Brașiovi. Dela Biharia avemi o scire forte interessante, daunâ sa ea nu ne veni deodata mai pe largi descrisă. Aceea e, spunea dela locurile mai nalte se a dau ordinațiune pentru de a se face investigățiune in privinția spendiararii lui I. Buteanu, carea se va face din comis. cerc. Boros-Sebeșiani in comitatul Aradului, adeveratii, Domnii Nicolai toti, ca iubitori Halmageanu, și pe viitorime ca inca nu rău implinirea lipselori astre?! vreo ardere, pe oltariul națiunei, atunci se azdind cu flacară “i e timpul, de, și mai pe urmă asia cândă se mai asserta mai. — Când ii pare; și cellelalte, simțigiie, ducâtare a injura pe tinerii, ar și dea totă averea pentru națiune câtvâ fi timpul e vorba de destule audit de ma încâ sute spessele -4 in de FOILETONUL. INSTRUCȚIUNEA PROVISORGIĂ pentru regularea reporturilor de comerciu și industriă în țeara de coroană Transilvania. Comerțiul cu măruntul. (Urmare.) $. 32. Mărimea tacsei de încorporațiune ma o Bop defige singuraticele gremie, unde au fost aceea pănă acum, cu reservațiune de mai nalta aprobare. În privința reportului și a mărimei fondului recerut pentru comerțiu însă se defige următorea graduațiune, și anume: pentru cetăți cu 5000 loc. un fond de 1000 ciurini argint. $. 33. Fondul comerțiale trebue să se dovedească în lucrul scutite deplin de orice pedecă. Dovedirea aceasta ce face înaintea cămarei comerciale și de industriă a districtului. 5 34. Fondul demustrat trebue să s petreacă în maestru (protococal). 5 34. Dacă cineva peste un an nu ce folosesce de dreptul comerciale căștigat, voind mai tărziu a se folosi de acela, are să demnstre de nou fondul prescris. $. 36. Fiecare neguțetoriu „În cetate au la sate trebue să se țină de vreun gremiu; va se zică nimănui nu este iertat a pune în lucrare concesiunea primită, pănă cănd nu este întrupat la gremiul ce se află în loc, sau ne aflănduse vreunul acolo, la cel mai d'aprope. $. 37. Aflănduse în o cetate au într'un orășel mai mulți de căt zece neguțetori, fabricanți au mădulari ai unei soțietăți de industriă, atunci aceșitia pot forma un gremiu mi cu acela a întrupa mine alți neguțetori, fabricanți și membrii de companie, ce se află cu locuința în acel cerc, mai încolo pentru conducerea trebilor, pentru administrarea casei îmi vor alege un comitet și președinte cu mulțimea de glasuri, însă cu aceea observațiune, că asemenea corporățiuni as vor eschide de la primire ne un neguțetoriu protocolar, care ar dori a fi primit în gremiu și ca membru al aceluia ar voia se subpune la respectivele îndatoriri. Într'un loc ns este iertat ca neguțetorii de una și aceeași despărțire să formeze mai multe gremiuri, ci pentru negoțiul liber are să fie numai un gremiu, pentru negoțiul cu grosul altul, și pentru negoțiul cu măruntul asemenea, ale căror drepturi și îndatoriri sunt de o potrivă Aspa dar corporățiunile despărțite pănă acum, care în urmarea aceasta au să se contopiască într'una, o vor face aceasta pe temeiul statutelor de gremiu, care se vor preienta depou, și care vor avea să conțină disposețiunile de căpetenie aci însemnate. 5. 38. Toate adunările se vor ținea în ființa de față a unui comisariu deregătoresc. Materiele desbaterilor pot fi numai acele, care se reduc la comerțiu, la mijloacele de complot, la susținerea ordinei, la trebele din păuntru și la acurata păzire a ordinațiunilor mai paste. 10,000 l - 2000 L... 20,000 1 . 4000 „peste 20,000... „ 9000 -