Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-10-28 / nr. 84
Brasiovu, 28. Octobre Sapleta Tr Gazeta ese de due ori adeca: Mercurea si Sambata, unu sem. Foica odată pe septemână, adesă Sâmbăta, recetini loru este pe un annu si pe anuul intregu 14 f. m. s. Se prenumera la tote postele imperatesci, cum 10 f. m. d., pe diumatate anua 5 si la toti cunoscutii nostri DD, correspondenti. Pentru f.. car pentru terri straine serie „fetita”” se ceru 4 să. m. e. 7 f. pe Monagenia austriaca. PRIS st. Ne. TRIOM. S. 8. 1852. Maiestatea Sa s. g. apostolica cu resolutiune prenalta din 13. ale s. Sa indpgata a primi curg oanalta placere in a Sa spnoesintia intreprinderea adusa la prenalta solintia, despre ridicarea unui monumentul pe culmea muntelui Saina, spre aducerea aminte de fericitoria presentia a Maiestatei Sale s. r. apostolice in locul acela, supt timpul prenaltei calatorii în Ardeal, si aceasta a o primi ca unu nou documentu de credinciósa allipire a intreprinsatoriloru. Aceasta, in urma emisului naltalui s. g. ministeriu de integroghe din 22. ale curg., Nr. 6005/M. I., se aduce prin aceste sa imbucura: logicia spnossintia publica. Sibiiu, 29. Octobre 1852. Nr. 3627. - Vogdolo 1832. Publicare. Dupa decursulu lunei Octobre 1852 protocolele de conturi si consemnatiunile comunitatiloru arata urmatoriulu resultatu despre antisiratiunile urbariali, ce se lichidara proprietariloru de pamentu din Ardealu si anume: in fata I. se platira pe la respectivele case s. r. de contributiune la 12,022 indigertatiti în 2,078 comunitati 886,782 f. 6%,, er. in rata N. la 11,038 indreptatiti in 2,078 comunitati 887,431 . 27 pr. laolalta 1,774,213 f. 33%, er. adeca unu milionu septe sute septe decisi patru de mii, depe sute trei spre dece slogheni 33%, ceru ceri in moneta conventionale, insemnarea anticipatiunei a treia, ce sa aproba turghea gratiosp de catra Maiestatea sa c. r. apostolica cu prea nalta decisiune din 3. Septembre a. s. in suma de doi si jumatate din contributiunea tematica a anului 1846/7 dupa respectivele pamenturi de aratu si de fent, ce au fostu urbariali, si in suma simplului gnotu de unu anu a asia numitiloru tacialisti, din cari inse nu se voru impartasi cei ce fusera eschisi dela anticipătiunile de mai nainte, se va incepe in celu mai d'argore anu administratiunale 1853 si se va esespta cu ipteala. Dela s. r. comisiune urbariale de teaga. Sibiiu, 31. Octobre 1852. Pentru Inastia Sa Domnul gubernătore civile si militare Bordolo L.M.C. Prin aceasta se aduce aminte, spunea terminulu pentru primirea bancnoteloru de 5, 10, 100 si 1000 florini de forma a IV, atatu in platire catu si în preschimbare la tote cassele bancului nationalu austriacu se va inchide la 31. Decembre 1852, si ca prin urmare proprietarii unoru asemenea bancnote pentru preschimbarea acelora cu bancnote de forma a V. au sa se indrepte nemediatu la directiunea bancului, Viena, in 19. Septembre 1852. Dela directiunea pr. bancui nationale austriacu. LD. N. S. ș Renfruntatiune. In Nr. 78 alu Gazetei corespondintele din Blasiu vorbindu despre proieptulu comisiunii regulatore de veniturile mosiei scolastice (scu calugaresci) avi oagda nesosotintia de a Ibica tocma e sfintia lucrului cu totulu deformata, apoi pe acelu emeiu de nisip aruncă cea mai urita calomnia asupra episcopului Alessandru St. Sulutiu. Correspondintele adica dice, spunea Somisiunea allă si agesi spuna defipse venitulu anualu alu mosiei monastiresci intru o suma de 2496 d. m. e., iar apoi adaoge, spunsa episcopulu ca arendatoru alu acelei mosii nar voi a numega pe sama secolelor arenda anuale mai mare de sata numai cala 1900 f.m.e., de unde ar urma pagubirea scólelor. Dar are pentru ce corespondintele getasp acelu adeverit cunoscutu pana si scolarilor din Blasiu, spunea Comisiunea in operaturu seu defipse cu suma de 2496 f. m. s. venusta brutto al mosiei, din care totulînsa subtrase: a) 30%, pentru reparature care facu 348 f. m. c.; b) 10% in spesele administratiunii, care facu 249 f. m. c. Subtrage aceste doe sume din venitulu brutto si gemane venitulu netto 1899 f. m. s.) câtiva cruceri insusu ori în josu, destulu că dupa calcululu comisiunii pentru episcopulu nu ese câstiga nici unu cruceriu , atata arenda sar cuveni se numere episcopuli Sulutiu, afara numai daca cineva aru fi atatu de nedreptu ca se pretinda ca episcopulu se administre acea mosia si se faca fata reparaturele din chiaru cutia sa. — Si acuma se ssoala totusi, unu sfatosu si vrea salu innegresca cu egoismulu si lacomia, scaderi de care acelu episcopu dupa chiaru marturisirea contrariloru sei este cu totulu curatu si scutitu. Toata patria si natiunea spnoasse caracterulu acestui archipastoriu, pentru ca dinsulu nu este vreunu venelicu, ciu neamu de neamulu seu pamentenu ardeleanu, care au traitu totudeauna cu noi, prin numare este de rghisospa si mai face vreo apologie in puntulu acesta, de aceea refacemu si acea impregiurare, ca dinsulu din cei 10,000 f. m. c., care i sau fosta datu ad regionam, dedică 7000 îi m. s. pe sama profesoriloru si a ssclelegi, pastrandu pentru sine numai 3000 f. m. s. Seap corespondintele isi cullese datele sale numerice de pe șinele Blasiului, stule scoase din vreunu isvoru oficiale: in casulu anteiu elu este unu omu superficiale, care lucrurile cele mai seghiose le trata copilaresce; iar in casulu din urma elu facie o reservatiune mentale ce trage asprga si urgia si despre tiulu publicu si desoncra pe unu blasianu, cându pana aspma era cunoscutu ca romanii intelligenti din Blasiu ceteris paribus se remumera intre cei mai sinceri din toti, carii nu îndrasnia a esi in publicu cu reservatiuni, cu minciuna si perfidia srpgeata, ci carii tocma din contra pentru prea multa loru sinceritate si onestate au sufferitu adeseori greu, pentru ca altii adusasera forte uritu de acele calitati ale loru. Noi nu avemu nimicu cu episcopulu Sulutiu, nici de bine nici de reu, dar adeverulu se remana adeveru, si tipariulu se repare totu elu plaga ce a infiptu. — Unu amicu alu adeverului. Deschiderea s. regieloru indesie. Nemisa nu dorea mai cu sete romanul si cu dinsal ori care altu patriotu nedreptatitu, desata definitiva organisatiune si intrarea în activitate a diregatorieloru de dreptate s. g., caci dela restatorirea rasei, pene in 1. Noembre, diua activarii judecieloru, unu numeru mare de assupriti si incurcati în procese, din lipsa diregatorieloru de dreptate, fara siliti cu dauna necalculabile a astepta aceasta malta dorita epocha, FPOTMDPOVUĂU. Caracteriulu. Prin caracteriu întellegemu o dispositione particularia si constanta a sufletului, care determina inversurile morali. Acestarghedisrosilione, înnascuta precumu se pare, tirasce într'unu modu intinsibile câtra o serie de afestioni, de idei, de determinationi si de acte. Caracteriele individuali sunt mai asta de variate ca si fisionomiele, alte ori se compunu de elemente asia de eterogenee, incatu € din ficile a discerne si a ghespinoasse pre cellu ce predomina. In casulu acesta se zice de unu omu cu nare sa gaste ghip. Tipulu caracteriului, uneori evidente, transmissa prin ereditate, lassa în spiritu si în anima întipariri profunde, nesterse si chiar o asta de inaccessibile de ori-ce modu de modificatione ca si organisationea fisica, cu care are celle mai intime reporturi caracteriutlu. Cu toate asestea educationea nu e fara influentia în respectulu acesta: ea pote consolidă dispositionile iisiose sau a le modifică dpra suma este dighestioneasa; daca este forte adeverata a zice ca, deca morii se purifica, desa spiritulu se desvalta si se fortifisa, saracterialu remane inalterabile. Etatea, morbii si alti agenti. fisici saghi essegsita o astionensia de însemnata asupra omului morale, în genere, potu sa oppresca effectele caracteriului, sa lu îmboaia, sa lu si distruesca, dara nici de cumu sa lu desnategheze Cu toate ca caracteriulu si spiritulu sunt în o dependentia reciproca, trebue a se distinge bine între sene în sensulu acesta, ca nu pote cineva sa aiba totudecuna sagasteriulu spiritului seu sau spiritulu caracteriului seu; se pote înca, ca sa n'aiba cineva destullu spiritu pentru caracteriulu seu, sau destullu caracteru, pentru spiritulu seu. Se pote, pe, ca sa fiu cineva capabile de conceptioni întinse, de coordinarea unui mare planu; dara cându va fi vorba de a lu essespta, sa se desanimeze de pedici, sa caza. Asiuriatia caracteriului oppresc e de a se pute da o urmare la ce va fi conceputu spiritulu, atunci se zice ca nare cineva caracteriulu spiritului seu. Dara cându cineva cu totu caracteriulu seu cellu propriu pentru întreprinse mari, cu tota anima si energia sa, nu pote avemezii de spesessp, atunci se zice ca nare spiritulu caracteriului seu. Deca se considera usantiele morali într'unu popuru întregu, se pote ghespnnoasse seaa ce se numesse caracteriu nationale. . "Trassurile fundamentali alle acestui caracteriu nu sau scâmbatu nici o data la nationile care vieza câte mai multi seoli, desi se pote apantia în ammenunte. Anima, morii, geniulii si productionile unei nationi au notele loru distinctive de a tutoru celloru alte nationi. Aici influentia climei essercitaza o putere de astione forte însemnata. Cu tote acestea, morii sunt si ei ca si individuele, desa nu e cu pntentia a scamba absolutu natura caracteriului unei nationi, se pote prin întinderea sau restrîngerea progresseloru civilisationi a lu suppune la modificationi notabile. Caracteriulu individuale este omulu, caci prin caracteriu este cineva individuu, si se pote separă de massa; din caracteriu provine vointta sa ce-i este propria. Fara caracteriu