Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)

1853-04-08 / nr. 28

109 leafă de lei patru sute, și celu d'alu doilea cu lei doă sute pe lună. Felcerulu va fi pentru altoirea copiiloru din orașu, pentru examinarea viteloru ce se taie pentru ajutorulu doctorului la luări de sânge, aplicare de vnsicatori și altele, în căutarea bolnaviloru săraci, și trebuința depăndă a ce orândui ne afară, spre visitarea și observarea unoru împrejurări de firea și ca­­racterulu atribuțiiloru îndatoririloru loru, voru împărți județulu în doă ocoale, și voru fi datori a merge la o parte doctorulu­­hirurgu, și la cealaltă felcerulu spre îndeplinirea îndatoriri­­loru următoare: Să vaccineze copiii săteniloru, conformânduse într'aceasta cu regulele întocmite. - Să meargă la ori­ce locu în ocolulu său unde trebuința va cere a se trimite, pre­luare de măsurile cuvenite și ra­­portare către doctorulu de la orașu, carele în toată vremea lipsei hhirurgului în județu, pentru trebuința slujbei, nu pa­și volnicu nici într'unu tipu a eși di a ce depărta din năuntru din orașu. . În totu timpulu priiiuosu vaccinației, doctorulu­ hirurgu ți felterulu ce voru afla umblându prin care ne contenu­u, ocupați în această operație, după instrucțiile ce li se voru da; iară în timpulu de iarnă, se voru afla așezați, ori în gentrulu ocolului ce li s'aru prescrie, sau în orașu, fiindu d'apururea îndemânați pentru ori ce cazu s'aru ivi și aru avea trebuință de grabnică mergere a doctorului.­­ Pentru transportulu­ilor, adică alu doctorului­ chirurgu și alu felcerului prin județu, li se va da căte unu calu de satu, din fiecare locu, ca să meargă călare dela unu satu la altulu, însoțitu de căte unu călăuzu iarăși călare. 4. Doctorii carantineloru în ființă, voru rămânea numai pentru servițiulu acestoru așezăminte, și voru abea leafa ue au abutu pănă acumu, fiindu datori a îndeplini acești din urmă datoriile doctorului județului. pumai căndu după trebuință s'aru chiema aceștiia pentru vr'o ecstraordinară trabnică împrejurare, în lipsa însă­și chiar a chirurgului din residență. (Va 5pma:) „----------­­mai de causă emigranții încă afară, că cocă­ spre *­ acelui bărbatu fruntașu avea depărtarea ministeriului trebiloru academiei militare, studiile. Deocamdată a Dlui Mapinosiu Garașanin ostenelele cele mari, ei să­ iș din facă postu acesta fu Cronica straina. SERBIA, Belgradu, 1. Apr. În jurnalele nemțești aflămu cerculăndu următoarele știri interesente: „Srbedie Novine” (ministrului de ieri publică denumirea lui Garașaninu activitate șiar ei perdutu acea însemnătate în cursulu timpului, pe care o avuse la începutulu așezăminteloru de acumu ale Cepsiei, dici ce crede cumcă curăndu în căderea vartosu din causa purtării celei pasive, privința eveniminteloru din CViptenegru.­­ Mai speră faima, că politica rusescă ar mai pretinde și depăr­­tarea din posturile statului a absolviseră studiile în Parisu, de la care trăsaseră stipendii, acestui aceloru posturi și uu ministru a urmatu mai pe care Serbia căroru însușu o păzi deregători, carii își Aceștia încă suntu „pn partea loru cea mai mare persoane, care prin științele loru se avăn­­tară la cele mai nalte guberniulu, le apuimise țera (Franța), unde storse numai Acesta e boemu de rațiune, și fusese în Parisu mai mulți ani în calitate de bibliotecariu privatu alu lui Ludovicu Filipu, iară în a. 1848 comăndă pe volontarii olavai după care apoi veni la Belgradu, unde și directorulu academiei militare. Se spune că Rusia aperince și alte eveniminte mai importante.­­ Decretulu știu care supune importantele lucruri, lui suveri prea greu, de aceea Eu ușuru de însărcinările ce avea­ms vădu îndemnati de aa ca locuțiitoriu alu Meu și ca ministru alu trebiloru din afară, și îlu depumescu prin ate­­sta de membru actualu în Senatu. În loiulu lui denumescu ne Dn. Alecsie Simic ministrulu de pănă acumu alu trebiloru din Belgradu în 14. (26.) Martiu 1853. Alecsandru Caragheorghievic, Principe alu Seghiei- Jurnalele nemțești, anume „Loirz emisarii rusești cu­­trieră Serbia pentru ca să revoltezu pe poporu în favorea Mun­­tenegriniloru, și că guberniulu sărbescu ar fi arestatu pe acei emisari imi­sar­gi așa­­dară Buh­aria. Ce crede apoi, că în urmarea acestei fapte ar fi pretinsu solulu rusescu din Constantinopolu depărtarea care unu ca descoperitu în lăuntrulu Serbiei; ce scopuri va fi gonitu acelu ofițeru, nu poate afla.­­ FRAN­SA. Parisu. În cercurile diplomatice d'ici omenii se ocupă cu Elveția și Sardinia. În privința celei dintăiu în anulu trecutu 24, Maiu ce făcu o învoire între puterile cele mari, prin care ce recunoaște Prusiei dreptulu de tonulu Naiburg din Elveția, ocupățiunea, provoce că peste că pa ba se zice că prin­tr'unu articulu secretu gubernulu prusianu și storce și cu măna armată dela Elveția recunoșterea autorității sale asupra puțiitului cantonu. Deci casu, ka Elveția să nu îngădue Ba arăta a a ocupa can­­aa Elveția sau să di cu socotela țara aa aceasta cu atătu mai interesulu Austriei din cari­a Germaniei. ăstu jurnalu semioficialu, desavuază autentici­­Sardinia, acesta în puterea tractateloru se socoti în dreptu a face remu­­strățiuni pentru sechestrarea moșiiloru refugiațiloru Lombardezi, Sardinia. Și Elveția și Sardinia min­tată petra acuma pen­­tru ca să ce­nsecureze despre ajutorul u­nului franțuzescu Franța, aceia, și sprijinirea guber­­Anglicii și celu Franțuzescu din Viena spunu că aru ce privește la trebile sale cele interne. Statu­­i ambasadorulu­­i între­­venitu în favorea secuestrațiloru; gubernulu nostru însă este tare hotărâtu a nu suferi nici o amestecare se îndoescu a întreveni în causă analogă. În Franța după Condica Napoleoneană cununia besericească nu este oblegătore pentru cei ce pășescu la Căsătoriă, sătorinții civile, voru să ce ia unulu ne alta, sătoria lupta, trecute se dechiară înaintea autoritățiloru civile voința că eră și bine, căci și fără acesta le le făcu publicului: „Unii ridică mare s­au prin în și apoi decă prea aptulu civile să­ n­u mai sfințescă mi aptulu religiosu sine, căsătoria presă impresiune Acestă veste datoriă la formele aptului e fără și apă are de gănd să proiepteze modivicățiunea legei remaseră fără familiei Orleane, de unde nu e valiveră. într' altele mana venirea În zi­­mare polemică în privința legii despre căsătoria civilă. Unii cerea, ca aptulu religiosu să se facă oeligații pentru căsătoriți, alții se lupta ca să remănă legea despre căsătoriă așa cumu este. Gubernulu tăcea, căci curgea negoțiațiunile între Paris și Roma pentru venirea Papei cape încoronarea Împeratului. „Următorea scurtă notiță în „Monitoru” îmbucurătoare asupra cercatu a­lău­ vestea ca cumu gubernulu despre că­­temeiu. O spera­nță de 60 ani o demustratu înțelepțiunea legislățiunei în acestă treabă însemnătoare.” Din aceasta ómenii deducu că negoțiațiunile pen­­fi căștigatu forte multu. D­espre lupta între galicani și ultramontani partită de „Gimelu”. Iipic consultulu Lordulu Campelu zice că elu, de mi­n­a pe nimica loru Kb afrhiepiscopulu de Pains, din din Franțe, ce, învinse deocamdată, aceste privi de­finită, doă contră Lon­donu, 7. angli­ca Parisu, atătu cu aceste, Aprile, resultatulu doritu, pn gene­­ralu și despre interdiptulu arhiepiscopului de Paris emisu în­­contra „Universului” s'a vorbitu și în foile acestea. Dl. Veile, redactorulu universului, cunoscutu de organu alu Ultramontaniloru din Franța, merse la Roma și mijloci de la Papa ca să se re­­voce acelu interdictu. În fruntea universului dto. 8. Aprile ce citește, partite­­ ca să împlinescă voia sănț­tului papă, își revocă de bună voiă interdictulu seu emisu în contra Universului. Asfelu arhiepiscopulu de Parisu, s'au mai Bine acea despre care cleru care apără concordatulu besericii s'așteaptă a Reginei și de să În casă proieptară oi legatu de condițiunea ca să se modifice legea despre căsătoriă, căci încă nu ce poate la lumină altă scrisore a episcopului de Orlean în contra redactorului Universului. ANTRIA. atestă zi Regina Angliei mai îmmulți familia regală încă cu unu prințu. La 8. Aprile miniștrii făcură cunoscutu în ambele Camere acestă norocită să se voteze adresă fericitore către Preanalta Lenză. Îîn camera de susu veni aa vorbă deputățiunea legou­tori­­tare criticată care de membru a folosi depărtatu suptu Hurbanu în în serrvițiulu iarăși căndu alu Senatului, patriei sale, din postulu care “Dn. contra rebeliloru, ce­ făcu fundătorulu la patriei ar Rusia șefulu­­i stătutu în poloni.­­ Într'aceea în Serbia săi sună: arașanin de pin cu care elu fusese trămbditu, acesta publi-­se deschise unu cămin largu de a se și fiinducă prin prea multele ui­decă numai Senatulu sepțiune­a din afară, și a lui Țah, directorulu depărtarea lui Jan din cuminecățiune cu așteptă „Considerăndu se mai a trebuitu Șpste., Zig." cară tru de aici (din Serbia) știrea, se supunu mai întăiu din Acesta ofițeru se rusescu Însă „Patria”, tatea întemeieză îmbrăcatu călugărește Prusia într'ajutoru confederățiunea vărtosu că va ad­ își civilă, pote să germană totu în politica mulți și s' află pe cumcă peste hotaru în se împuterește confederățiunea, face ca în a fi Garașanin. adoa putere mare pe unu trimită ce așezați fi avutu față și raportu, trupe în aceste cause ale loru. a găsitu de nevoie a confisca bunurile De Acesta după acestui articulu secretu. Ear încătu pentru venirea Papei la Paris căci Ce zice cumcă o și prin care clerulu aru între nu precumu naturalizați streină ca apă deocamdată ci Că­­e se a sprijini în zicem în ceea Însă încătu pentru cari își aducu aminte că ea pentru scopuri de o *­ vezi mi Nr. trecutu, rubrica Cepsiei, ;u

Next