Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-07-22 / nr. 58
Împauzecheri relegioase în Europa. Cititorii voru -i ținăndu aminte ceea ce nici ce pii așea ușoru, cum că mai astă primăvară în Olanda pruterti creștiniloru, totuși Poarta n'a făcutu pănă acumu nici unu pasu î sivu; o știre se auzia, cum că se va arbori flamura lui rmedu „în Constantinopole; totuși pănă la 18. a. l. a. acela s'a făcutu, cu atăta mai tare ce crede, ks Reșid Pașa jertvește ne'ntetatu pentru custodia păcei. „Cor. Austriacă” mai scrie, cum că, după cumu simțește, Porta adară protestu în contra ocupării spateloru prin Ruși, cu cuvântu, cum că aceea ocupățiune îi dă totu dreptulu d'a înbătaiă; totuși mai adauge, încredințiarea, cum că ea n'ave a întrebuințare din acestu dreptu ci doreuială, o complanare paciuită. Mai încolo să facă vizitarea din tăiu „a principele Gorciacoff. - garnisoană a 3. batalionu din regimentulu de infanteriă Parma cu stabulu și musica regimentului în frunte. Generalmaiorulu și brigadirulu baronele de Ciolic, Domnulu colonelu și comendante alu regimentului, precumu și corpulu oficirescu dela batalionulu ceceni cu vreo câteva zile mai nainte aci i i eșiră înainte. O mulțime de poporu își păștea ochii la acesta eplendidă trupă ne cându întră în cetate. Acestu batalionu alu 3. a campanatu în Ardealu 1818- 49 cu multă bravură pentru susținerea Monarhiei. AUSTRIA. Viena, 27. Iuliu. Mai. Ca Împeratulu făcu emi în castelulu Vaiburgu la Baden, urmatu de toți membrii preanaltei familii împărătești, o visită Înălției Case Arhiduce Albrechty, eară serace întorse la Șonbrunu. Viena. „Corespondința Austriacă” eche, cum că după știrile sosite din Constantinopole din 18. Iuliu solii puteriloru europene aflatori acolo au ținutu mai multe feliuri de conferințe, alu căroru resultatu se privia în generalu favoritoriu pentru pace. Cu toate ne încungiuraverele clătinări în stănga și în dreapta la descurcarea acestei diferințe, totuși reeși și acolo multu imbucurătoariulu momentu, ad. incredințiarea d'a se susține pacea. Acestă încredințare, zice mai încolo ziuronalulu ministerialu, rezămată pe o nesuprinsă cumpănire a reale a lucruriloru, ca una ce are în sine mai multu temeiu de probăieritate decătu contra părerile, se ține necurmatu încordată, privindu fără încetare la dechiărata întențiune a înaltului Domnitoriu alu Rusiei, cumcă dănsulu nu vrea a ataca intregitatea împeriului turcescu. Cu toate că din partea musulmaniloru ce arată unu fanatismu, bani unele batjocuri au mai întrevenitu în contra s'ar fi lățitu p'acolo faima că ne Lui Napoleon iaru ei serbarea nașterii împeratului Nicolae jucă principele Gorează o rolă îndosită. Înge solpoda ra unu semisuveranu purtă dați s'au breize Săntului Mormântu la jidani, mai multe zeci ai văndutu și trebue ce peară mea, deacă Rusia nu va libera mormăntulu săntu. —spondințe sositu de corăbii ocupăndu malulu Dunărei, cum că punctele și cetățile Valachiei suntu puse în stare de aperare. Purgiu e plinu de trupe. — raletinulu aduce disposițiuni ale gubernului actualu, semnu că activitatea principiloru pe stănsă. “Ama se dede unu ofisu domnescu, e încă prin care ce înprește cuviosulu Apximandrită Nichifor de egumenu legiuitu la mănăstirea Mielea pn județulu Prahova ne e închinată la Tompateron din eparhia Ioaninii mi Beanc; ue e dreptu ca. 6 din 27. Maiu. Dela departamentulu visteriei ce publică prețulu împortului și esportului pe an. 1852; împortulu tuturoru piepteloru a fostu 50,627,580 lei, par. 24; ear esportulu din Țară 104,419,134 lei, 18 par., prin urmare esportarea covârși cu 53,791,553 lei, 34 par. pe importanță, care rubrică numai statele cele mai civilisate o potu arăta. — G. de Mold. ne aduce numai următoarere: Ece Ca D. general-lautenantulu de Coțebue, decurăndu numitu șefu alu stabului la corpulu de ocupație, au trecutu pe aice la Tecuciu unde se afla general-cvartira prințului Gorcacofe. Ecs. S. D. generalmaior Buturlin, carele purta provizoriu acea sarcină, este numită general-intendantu. D. cavalerulu Eugen Tastiu, decurăndu numitu consulu de clasa I. a M. S. împeratului Franției pentru Moldova, au sotitusiuni făcute de cătră scaunulu patriarhului Romei în foțo catoliciloru din Olanda, pentru carii, deși aceiaș suntu puți ce cerea fundare seu restaurare de unele episcopii m. a. m. a. Atunci Regele Olandei ce văzu forțatu a da ascultare og publice a țerei sale și a corelegionariloru săi 1 lucrulu acesta «pre seriosu, apoi a lu propune spre desbatere. Cu acestă ocasiune s'a învederat protestanții încă totu mai au temă, ca nu să le facă o neajunsă, să'i desbine, să'i? Bară din știrile mai proaspete aflămu, că die Romanu cu Olanda încă totu nu este împăcate. Între acestea nana emisese umu Brese (decretu patriarcescu) nou, prin care cunoscuta diferință asupra căsătoriilor amestecate se regula întru înțelesulu dogmei romano-catolice. Pe temeiulu acelui Breve, episcopulu r. catolicu dr. Arnoldi ține într'o pusătură pieptivă neutrală și cercă numai susținerea păcei prin mijloiri știetente., ș.a Dreptu care, zice 5, guvernu în îngrijiri neescusavere, ci fiecărui loialu € a susține încredințarea unei desfădatoria dela Trier din Prusia renană, acelaș episcopu, care mai în anii purări pustiuie, trecuți scornise istoria cu veștmăntulu lui Hristosu și prin aceasta cășunase o cumplită înverșunare tocma și între r. catolici, se apucă și emise în Diecesea saunu cerculariu, prin care îndatoră pe preoțime, ca numai sub acea condițiune să cuteze a cununa părechi de confesiuni mestecate, decă partea necatolică va da reversu în scrisu, că toți pruncii de ambele rusești cătră Dunăre e se demințește cum că miliția Moldaviei fu silită numai escortă așteaptă acolo subtu cuiva de din rpapdlia ca cumcă Moldaviei denită pănă acumu, parte chiaru luată din văntu; căci acesta știre printr'o corespondință zece zile „ni s'au închisu hermeticește 1675 putința de a primi știri mai proaspete din Principate. În ziurnalele străine se citescu multe și verzi și uscate, dintre care una secie se voru boteza și crește numai în relegea catolică. Se cum că miliția Moldaviei cu șese tunuri ar fi pornitu cu oștirile știe însă că legile statului prusia nu sună cu totulu altu mintrea în privința acesta, pentru că aceleaș ceru, ca toți pruncii fără diferința secsului să fie crescuți numai în relegea tatălui loru, eară o datină întrodusă prin buna învoielă a părțiloru căsătorite a făcutu, ca ici colo fiii să se crescă în legea tatălău și fiicele întru a mumăsa. Într'aceea în diecesea” părintelui Arnoldi s'au și făcutu căteva cununii întru înțelesulu cerculariului său. Ce să facă acumu guberniulu prusianu, care avea a păzi legile țărei? Iată ce. Cabinetului nu'i veni a se înjosi la certe relegióse, ci luă lucrulu mai piezișu, mai măiestru. Ce emise adică o ordinanță npreanaltă de cabinetu, prin care se decretă, ca orice ofițeru alu armatei prusiene voindu a se însura ar cuteza a se „degrada pe sine” și a da —ponepcă îndatorătoru de a'și crește neroni pruncii săi numai înțelegea r. catolică sub protestu că coconița pe care o ea în căsătorie ar fi catolică, îndată să'și peardă rangulu și să fie scosu din corpulu ofițirescu. Ordinanța acesta cășună în Prusia o impresiune marină, pentru că mai nimini n'ar fi așteptatu, ca Regele Prusiei deși protestantu, să înfrunte cu atăta tăriă și necruțare pretensiunile catoliciloru. Resultatele din urmă ale acestui evenimăntu se voru desfășura mai tărziu. — Pănă atunci mai adaugemu că o asemene ordinățiune în asemene casu s'au emisu și în ducatulu Baden. căndu principe Alessandru firmă Despre 0 din comunicățiune Într'o singură ce întrebuințază de curiricăte, 116 din Iași, unde se zice a se întrebuința la o și spre custodia magazineloru și a spitaleloru pănă la Tecuci, din porunca principelui Goreacoff, dar nu cu altu scopu, aceeași corespondință din Iași pn „Jurnalele Vieneze” să mai află și altă știre, cum că: Marele principe Alessandru ne'ntreruptă o parte mare și cum că „pn 1628 e hotărată trecerea peste Dunăre - O corespondință din Boromani în „Allg Zeit.“ a ocupa granițele cătră Ardealu așezănduși lagărulu la Grosăști, ui cum că întră Rusia și cvartirulu peneralu alu trupeloru din cate se ține o nai. (?) ne mai pomezi la fiecare stațiune postală gubernele Teritoru romănești încredințază corespondintele că ele să mai află, încă în activitate, însă cătă însemnătate potu ele ave se pricepe, dacă li să demăndă ca ei Braișoru, vșia KE catolica Tiega romanesca si Moldatia, străniu lățitu în scurtu, încognito, se încercaseră în nește și cumcă și Înperatulu că în portulu d'acolo a cumcă nici o învoială păciuită, și cumcă atentatele scurtu timpu !. Augustu. Azi înainte de prânzu sosi aici în cacoftrola primară și în beserică prin trupele rusești din Galați se scrie găndu să adăpatu cu veninu, în Franța, cum că marele Înalte careva veni cu Oficialu” din București Ba și înaintea minciuni: cum că Porta neapsă și Ba. Beni prii trecă darule poporului. În 7. -