Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-10-14 / nr. 82
321 spune numai atăta, că în partea locului au văzutu cete și castre număroase de muscali, că aceiași stau gata de resboiu, că facu provisiuni mari ca și cumu ar vrea să totu moștenească în Principate, nimicu mai multu. Într'aceea și publiculu nostru cititoru cunoaște, că nouă încă nu nea fostu datina niciodată a împărtăși evenimintele numai negăcite, ai a aștepta întru răbdarea să ce complinească, apoi a le publica, iară a numeți luarea aminte a oameniloru, carii wi de altumintrea suntu îngrijați destulu. Cei carii sosiră ieri dela București și Brăila pe spunu, că terminulu de 15 zile alu scrisorii lui Omeru Pașa adresate cătră Gorciacoiu mi aduse pănă la Giurgiu de unu maioru turcescu s'a împlinitu numai astăzi luni, prin urmare că tocma de ap fi să ce înceapă resboiulu, voru mai trece încă zile la mijlocu, pănă să auzimu ceva positivu dela teatrulu lui, pe care încă totu îlu mai desparte Dunărea. N. Rușii au făcutu după cumu atinserămu, dealuptulu Dunărei ne la punturile ne unde staționează că soie seu bordeie după alta versiune de căte 100--450 soldați, spre a ce adăposti pănă ună altă.În Principate ce crede, că resboiulu este nencungiuratu, afară numai deacă puterile cele mari europene ap afla foarte curându o cale, unu mijlocu, prin care să împace pe cei doi împĕrați învrășmășiți pănă la scosulu sabiei. Duminecă în 23, representară diletanții romăni d'aici 2 piese în folosulu celoru arși din Brașovulu vechiu. Concertulu anunțatu s'a mai amănatu pe de altădată. Viena. După unu computu rotundu se prețuiește numerulu reducerei armatei la 100,000, și se economisește pe anu prin aceasta o sumă de spese aproape la 25 milioane, afară de consumulu cailoru reduși. * Maiecrarea Ca Împeratului ordinară, ka pentru asecuparea averei episcopateloru gr; peunite prin socotele acuzate și înventare în Ungaria, Croația, Slavonia, Voivodina și granița militară cu Banatulu, să ce ordineze căte doi curatori mireni, nedependinți în referințele sale, din statulu civilu ori miairapiă, după cumu ce ordinase mi pentru episcopia Sibiiului. * Dansue muri patriarculu grecescu din Constantinopolu, îndată se și păși la altă alegere și astăzi se află patria pă alesu cu numele Antimie. Cine știe de ue coloare va fi acesta.* Marnayii Turciei s'au îmbietit a pune ne piciore 1 corpu de soldați de 30,000 cu spesele sale și alu provede cu cele trebuinciose sub toată decurgerea resboiului. * Ce scrie că consulii turcești din Parisui Londoni precumu și celu din Sardinia a primitu pleni putință de la Portă, ca să se 'ncăpuiască de ofițeri destoinici și esperți pentru armata turcească, provezăndui și cu spese de drumu. Pănă acuma încă suntu lagărele turcești pline de ofițeri din apusulu Europei. Pentru de a ce face o înlesnire cu sarea trebuinciosă pentru vite, administrațiunea finanțiară a pusu la cale pregătirea unei sări din sare marină, pulbere de ențianț și de cărbuni și ce numește „sare de vite” și care e foarte priitoare la sănătatea viteloru. Ministeriulu de culturi instrucțiune a ordinatu, ca diplomele moașeloru să ce facă pe viitoriu, ori unde voru studia exe, în formă mai generală, în cătu ele ce 'și poată face prada ori în ce Țară de coroană. * la tribunalulu silitariu din Pesta ce condemnară la spânzurătură 3 ucigași, ad. I. Miolțaș, Petru Lazaru, mi Pavelu Lazaru și în Iaslodaniu se și esecută spănzurarea loru. 44uui adjutantu alu Prințulu Danilă din Muntenegru trecu acumu prin Triestu venindu dela Petruburgu. Danilă întrebă pe consululu rusescu din veciniă, că ce pusățiune are elu să see în resboiulu turco-rusescu? Despre instrucțiunile ce primimi carei ce aducu dela Petruburgu, încă nu citimu nimic. Cronica straina. Constantinopole. Mai multe detalipi despre dechlurățiunea resboiului. După ce știmu, că Marele Bezipă a luatu însărcinarea dela Sultanulu de a îndeplini decretulu marelui Divanu sunătoru pentru resboiu și că Sămbătă în 1. Oct. n. se trimise tuturoru autoritățiloru turcești, precumu și represăntanțiloru Turciei ne aa Curțile străine notificățiunea resboiului; cum că Omeru Panna fu îndatoratu a pune cnezului Gorciacofu unu terminu numai de 15 zile în care acesta să se curățe din Principatele romănești; cum că, pe căndu aceste porunci se espeduiră cătră apusu și miazănonte, din Asia se priimescu știri, că pe acolo Rusia predică răsboiulu sfăntu asupra Turrecomăndă stirpirea necredincomiloru se află însă și episcopi creștini carii ținu cu turculu, bunăore ca și în Europa, că se află episcopi nu numai conservativu, ci și de alte păreri ——), apoi sare acumula ochi, că Rusia nu ce mai satură a asigura neeuropeni de a ca iubire de nave, din contră în Asia supă coarda cea mai bellică față cu poporulu. Mai bate la ochi încă și întălnirea Dlui Delacuru ambasadorului franțezu cu Reșid Pașa în 1. Oct. despre care mai aflămu acestea, Dânsulu declară, că după ce Porta nu ce putu îndupleca a priimi nora Vienei așea precumu i ca propusu, Franța ce cimre acumu liberă de orice îndatorire cătră Portă. Franțozulu mai adaose, Kbelu face acestă deciărățiune ka însărcinatu de cătră însuși Împeratulu său. Reșid Pașa răspunse la acestea, că cea dintăie petră a scandalei a dat'o însaș Franța prin aceea, că a scornitu mai ănteiu causa mormăntului sfăntu, prin care se puse temeiu la toate încurcăturele de acumu. Porta ținu în puterea loru acelea traptate, pe care toți regii Franței și însuș Republica le au respectatu; cu acesta se aruncă semința vlașbei cu Rusia, iară acumu sună rău forte, că tocna Împeratulu Franței părăsește pe Portă în timpu de năpaste. Mie mi vine se credu, zice Reșid Pașa, că istoriile cu Lavalett (solulu fr. care fuse în anulu tr.) în privința mormăntului sf. au fostu numai nește spoieli, și toată purtarea Franței arată, că Împeratulu Franței cu alu Rusiei fuseseră din capulu locului înțeleși totu la unu cuvăntu. Mai înscurtu, că sinistrulu Reșid Pașa știu pune ambasadorului franțezu lucruri frumosele panasu. Pare că nici iar veni să credă cineva, că diplomația franțuzescă ar fi pn crape de a ce arăta a mea fără caracteru tocma acumu căndu este la frăngerea pănei mi căndu ce pote zice în cugetu curatu, că desastrulu de acumu alu Turciei ce trage dea dreptulu din bătăile călugăriloru răsăriteni ai apuseni și din rușinile loru usgire în biserica sf. mormăntu, pentru care Franța se pusese la mijlocu și preginsese intărirea privilegiiloru apusene prin fermanu. Aceera ce mi făcu însă cu vătămarea Rusiei. Urmările suntu ne oață. Cu toate acestea favoruri ne arătă Porta cătră Franța e de mirare, că Domnu Delacuru ambasadorulu franțozu avu întru nimiru a merge împreună cu dragomanulu său încă în 24. Sept. la Marele Veziru și a'i propune acestuia, ca de cumva Divanulu ar deblara resboiu, elu să'și dea îndată dimisiunea. Ci vezirulu răspunse acestă propusețiune cu măină și disprețu. Acu dn. Delacuru mai cercă și la Reșid Pașa, darălaru putea îndupleca pe acesta, ca să'și dea dimisiunea și să'și lase patria în periculu. Acestă purtare a solului franțuzescu saru părea a merge pănă la scandalu; unii însă voru a crede, că și acesta ar fi numai o mască, pentru că pimini nu știe ce zace cu inima lui Napoleonul. Limba este dată omului (diplomatu) numai pentru kast și ascundă adeveratele sale cugete. Deocamdată Poarta întrecurmă nățiuni cu orice conferințe și negoierii puteriloru străine, pănă căndu aceștia nu voru priimi alte instrucțiuni noă dela cabinetele loru, pentru ka ch ce știe curatu, care unde trage, cu care ține. Este interesantu a mai cunoaște încă mi alte deraispi din desbaterile Marelui Divanu dela 25. mi 26. Cent., pentru că tote acelea își au meritulu loru istoricu. Propusețiunile asupra cărora consultase Divanulu era formulate așea: a) Cs ce priimescă nota conferințeloru din Viena fără nici o schimbare așea cumu a priimit'o Țarulu Nicolae; b) seu să se ceră dela puterile europene o garanțiă (chezășiă), că Rusia nu se va mai amesteca în trebile administrative ale bisericei ortodocse din Turcia; ț) seu acea notă să se răspingă dea dreptulu, ca una ce pu s'aru împăca cu demnitatea tronului turcescu. Puntulu ănteiu fu lăpădatu dea drentulu și fără nici o condițiune. Puntulu alu doilea oră aceeaș soarte, pentru că mmblema (papă, doctoru de teologia mohamedană) observă divanului așea: Ye ne folosește garanția puteriloru europene, pentru că decă Rusia potonă s'aru ținea de promisiunile sale, turcii totu n'ar putea pedepsi pe garanți, adică pe cei carii au stătutu buni pentru omenia Rusiei; ne lăngă aceasta parimia turcească rămăne adeveru, că domnii cei mari ni suntu garanți buni, cucine ei nei nou nedenci; (nă e sine a mănca cerașe cu domni mari, pentru că te împroașcă cu simburii). Divanulu fu încăntatu de aceste observățiuni agere ale popiiloru și votă cu unanimitate pentru răspingerea notei de Viena; acea urmă și lăpădarea propusețiuni a treia și declarățiunea de resboiu. „Gazeta de Trieste” (cea nemțescă), care este prea bine informată despre trebile Turciei, zice, că tote faimele căte ce făcuseră despre păstrarea păceiii de neajunsele Turciei au fostu pănă acumu numai momeli, apucături măiestrose, înșelături, minciuni nerușinate, pentru ca să se lege ochii lumii și să nu știe nimini de ce să se țină, mai înscurtu, o sistemă în viei; cum că Patriarculu armenescu lucrează totu pentru Rusia mitreagă de înșelătorii făcute în interesulu unora și alu alto-