Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-01-28 / nr. 8
Gazeta ese de ciue ori, adeca: Mueștea si Sambgtă Vina adata pe pertemana, adeta, Mercuriu, Ristia logi este pe unu anuț 10 1. m. e., pe diumetate aunu 5 Î. iu laintru Nonarehiei, Pentru ieri staiie 7 1. pe unu sem, pe silvile intega 14 1.ș. e imperatesei, cum si la toti cumoscutii nostri DD. core. șrondinti. Pentru serie „pelitu“ se ceru 4 cr. m. e. PRANSSILVANIERE. NP 8. Șăiuiouli, 28. Gremeniiș de prenumera la tute postel 18552. 1 7 Monageria austriaca. Nr. 2584/220. 1853. OFICIOSE. Dela inceputulu lui Martiu pene la finea lui Iuniu se voru asiedia in anulu acestu s. g. armesari in prmatoghele 4% statiuni, adesa, la s. Petru (Vadi-Szent-Reteg), Gurginu (Gurgeny- Szent- Imre), Borgo- Prundu, Sant Georgiu, Lapusiulu Magiaru si, Retegu pentru Districtulp Visighitiei; in districtulu: Clusiului: in Clusiu, Tagda, Convend, Simbor, Semileulu-Silvanicu, Sibou, Tasnad, Nadad, Nidalmas, Colto, (Catalin), Gyerd-Osiorheiu, Doboca si Dees; la Widenbasp, Fagarasiu, Hammersdorf (Spstegitia), Mediasiu, Sigisoaga in Districtulu Sibiiului 7 in Blasiu, Vintiu de Josu, Aiudu, Disso-Sz-Magton (Sant Martinn), Ssaro (Sirep), Santa- Maria (Boldogfalva) si Deva in Districtului Beligradului; în fine pentru Distghistala Odognei aici in Saromberke, Becleanu, Chelementeche, Gyergyo-S.-Miklosiu, Csik - Szepviz, Ssic- Cozmas, Nagy-Ajta, Sangeorgiu de Sepsi, Sz.Katolua, Uzon Sorasna, Mures-Osiorheiu si hibet. Intrebuintiarea armesăriloru acesti erariali pentru iepele potrivite ale locuitoriloru d'aici e gratis, totusi iepele au se facelu pucinu de 14 pumni si 1 policariu de 'nalte si se nu aiba verumu cosuru imredesato ghiu la crescerea cailoru, precum nese se fa slabite nesi macre. Noasi unu armesariu nu se va lasă se sara de catu o data pe di, si reniga incungiurarea abusului, se vor usca inainte iepele* dupa ordine, precum adeca se face insinuarea si presemnarea, despre care se pote inspnossintia vercine in locu din respectivulu protocolu. Acesta se publica cu scopu, ca folosirea de institutulu acestu sa se latiassa catu se va pute mai multu. Sibiiu, 29. lanuariu 1953. Dela c. r. gubernementu militariu si civilu. Urbea mare, Februariu 3. 1553 c. n. “Domnule Vedastogin! Seghesrandintiami din Nr. 2—3 ai capetei nostre dupa ce o stiii publicata o vechiui manca; ca torma obietulu celu mai integresante, cuprinsu in copia Nr. 3, la care in Gazeta Nr. 3 se face provocare, uitaru alu tramite, lipsesce si dreptu acea fiinduca fara de publicatiunea acestei copia toata corespund intia mi e deferioasa si in locu ca amu voitu prin acesta a descidere si mai bine ochii romaniloru din Ungaria, si ai gherezage la drepturile, ce din di in di se ghesaona prin gratia prebunului nostru Managea preste sogtea loru cea d'in veci apasata, — pe usior voiu pute fi judecatu despre alta parte: cu acesta me rogu umilitu, cu aceasta copia aci alaturata ne incungiura veru, se binevoesci a o publicare”) Dela margini, 19. lau. 1853- Reflesiuni la articolulu Domnului Satumareanu din Gazeta anului decursu Nr. 97 et 98. Nu spunna Domnulu. Satumareanu arescusa frigurositatea si indiferentismul natiunale, quare a domnit in partile aqueste intru atatu, quot devinise limba Romana. la dpea mai adinca urgisire et intunecare, de se vediu fortiatu calatgriul Simu in Foaea pentru minte etc. 1839. Nr. 4 a publica unu dialogu luvat chiar din gurile Satumarenilor, ma anche aquela si calatoriu ssotind Numele Gazetei si ai Foaei si agetandni la avul spsp semnata si mai tardiu anche, pone su gevolta diabolica, nadpsita, intrunele societali Romane cultivate, au adjuns a fi batjocoritu, ne spunse sternesca cum planuise simpatia contra aduelui organu nepretiuibile, numa chiar unul colo la Ardusaci sau potut indalei din isvorul aquestu scientilicu; quot prequum. se scia si astadi preliusce tesaurnl acesta natiunale. 'Lote scusaciunile to-ega frivole, si nu veti pote sterge lacrimile natiunei din gerul inimilor tostge sapsate altmintgea, de nu veti inbraciosia literatura natinnale dupa cum, apromiteti cu pasi gigantici, qua que ali stricat de sute de ani, aquum intro desime se ghesomrensati, si prin societati de lectura, prin conversatiuni cu poporul, si insusi prin predice pastoresci, si prin dictature ofisiose se scotesi din poporu deseduirea si biesuletiu si alte indjosiri pipaibile, si se splatiti glogiosa limba Romana de rugina lasata din retacire pre densa si acum crescuta. Psioghi sunt la minte in lucrul aquestu sacru si mare quari se sepsa cu slovele si cu materia organului publicu, slovele acelea, dache hosti a corghisere, sunt forte nimerite spre adjungerea scopului de comun, uique vo facu a studia cu greu o lectura nouă, reniga che ssimp che in 'Leologia slovele ebraice pe quari nu le mai vediusemu 'prequand, totusi in 4-35 dile le invetiagemi; quam dare se nu me dedamu cu slovele aceste pentru che nusu intgasolo sucite, insontgo fusere querelalte? Materia beletristica si glumitóre ar quere se se de'o Gazeta cu unu Foileton qua si Lloidul Vienesu, si anche pe tota dipa, qua se se pote presera pintre articoli agaei risetoru, si quei seriosi, si natiunei cu inselare infosata asceptati si doriti; atunci sar urca pretiul Gazetei la 20 -30 fl. sontentițnali, apoi Duostga vi greu a da si aquei 5 A. quari se dau acuma. Inse noi nu avemu temrp niqui punga de a ne cumpera jucarei si risuri, che am remas tare in dereptul altora toroaghe contemporane, qui avemu opti de seriositate si sudare, qua se ne rotemp desbraca de intunerecu, qui cui ei place si agnom risul, cumperesi pe Democritus ridens, pe Studiosus jovialis, si bucati de comedii de quam sunt in Romania tiparite destule, de sacrul aquesta organu nu'l putemu incarca cu anecdote, ci dupa quum refleteza C. cu que a que e folositoriu si edifisatoriu pentru natiune, dupa quum credu que va fi inttelesu si Duul corespondinte, ale carui producte le asceptemu cu bucuria. Altu Satumareanu, compuse în limba romanesca, nu numai nu se primescu, ci neci la egigastare nu se scap. lunaltimea Sa s. g. Archiducele Albrecht zabegnatogala militariu si civile a binevoitu a demandă prin ordinatiunea Sa, emisa din 14, a lunei trecute Nr. 5314/2230 si spminesata mie prin presedintia preturei, primaria de cercu, in 27, a aceleiasi luni, sub Nrul 203872083, sa inscrisurile compuse in limba romaneasca sa se primeasca si sa se decida in aceeasi limba. Mai incolo mi se demanda, ca eu despre starea lucrului in privintta acelei plansuri indata se si facu reportu. In urmarea acestora, de si mi place a crede, spunea rela subjudetiele mele casuri de aceste n'ap devenitu, totusi spre a mi pute face reportulu amu trebuintta de aratarea fessagii subjudeciu, deci pe de o parte postescu, ca partea prima a cerculariului meu se dupa aceeasi, ear pe de alta insarcinezu ca indata se mi faca reportu în spase, deca la judecatoria incresuta conducerii D. tale au fostu casuri de acele, intru care gogamintile scrise in limba romana nu ar fi fostu primite si nesi pertractate ? Satu-mare 1852, Desem. 9. Pavelu Szerdahely m.p. ?) Se imragresesse aci sub nota: R. Copia Nr. 3, atinsa in Seghesron din tra: Urbea mare, 9. lau. a. s. Nr. Gazetei alu 3. suna in testulu originalu in modulu urmatoriu: Soria 951/852 „A Comanoc âltal nemely lagăsbigoasațoc ellen emelt azon ranaszocga, miszeghint az altaloc român nyelven szesgcheziett beadvânyok nem esac el nem fogadtattac, soat azoc nem is lârgyal- tattac volna, a' us. c. ogsz. kat. €s polg. kormânyzo Eh. Albert 5 Fenscge m. no 1%. 8314/799230 sz. a chiadott, s a kerileti lo. târvenyszeki elnocseu altat velem ugyan azon ho 27. 2038/2083 sz. a. cuziutt rendelmenyben megparanscolni multoztatott, micer a român nyelven itt beadvânyok elfogadtassanak, 's azon nyelven. elintiztesse- nek. Torvabba hogy âltalam az emelt ranasz miben leategol haladektalanți jelentes, totessec: - minec folytân jol lenet ninni acagom, hogy a kormânyzatom alatti iagăsbigosazocnai illy eset elo nem fordult, mindazon âltal teendo jelentesemre sziiksegeltetven mindenic fărăsbiraság nyilatkozata, ezemei midon kărrendeletem elso reszet tudomâs 6s alkalmazăsul vâtetni kivânom, meghagyom jârâsbir6 urnak hogy răglân tegyen ide jelentest arrol: volt-e arra eset hogy az oan vezelescre bizoii birosâgnâl a român nyelven igt beadvânyok. el nem togadtattac, s igy nem târgyaltattak volna? Szathmâr 1892. Dec. 9. Szerdahelyi Pâl m. c-” Adica gomanes-e: „Nr. 951/1852. La acea tlansoghia a gomaniloru redicata asupra pnoga subjudecatori, spunea rugamintile loru, o luati spre solintia si sa ve sonformati pe D. subjudecatoriu, d