Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-10-28 / nr. 86
4796, Măesionan, Păiz'a odata pe vertemana, adesa: Mercuri Saveta ese pe die ori, adesa: era sete pe unusan 10 1...; pe diumetate anu 5 f. in nintta Ponstiiei. 2s. omtobre 1853. ADm. Mercurea si Sambata. Pretiu pi Pentru zori straine 7 f. pe șasem, pe zi pșie 5 . 1îo.. e. Se pepișea la fete pane imperatesei, cum si la toti cinestutii eoti DD. carrii eștondinti. Reptta serie „pelita“ se ceru 4 a. a. ingeva 14 . CSVSVCNE MuUVUĂN. Monagentia austriaca. Abrudu. (Capetu.) Mai este inca o diferintia care de si in sine ar trebui sa fie departe de om si ce romani mai calitu, care insa vedemu ca si acumu toata mai figureaza, tosma si pe la unii romani, carii prin pusatura loru cea inalta ne aru rate face multu bine, intielega frecarea intre uniti si nepniti; — ca daca voru intrebuintia marii nostri bisericesci midi loculu acesta, de buna sama despartindune in doue, ne voru putea duce la starea acea, ca nici odata sa nu vedemu gimnasiulu nostru radicatu. (!!) Eu sciu bine ca toata scoala trabue sa se tiena de care va relege, nici voiea cu sadicu, sa ne infiintiamu scoli, care sa nu fie nici gr. resaritene, nici gr. sabolise, ci numai nationale romane, ca acea in sensu rendueliloru mai nalte nu se poate. Însa asi voi ca, daca se gadisa vreo scoală romana, precumu va fi scoala de aici normala greco-resariteana, sa nu umble dupa avisarile primite cu colecta numai pe la gr. resariteni, ci si pe la noi gr. apuseni ca si noi voimu a contribui, pentru ca si n6a ne prinde bine seana acea intocma ca spuna aru fi chiaru a noastra indata ce e ea o data romana; si in adeveru sa ne ia rusine de garduri a intriga atata cu scopu diavolescu ca se remanemu odata si unii si altii slabi si desregati da ne mai aventa in starea culturei unde se ceru puteri, unde se ceru puteri numai inpreunate si asta se sademp in anghila intrigantiloru. Ne pare reu ca spatemu siliti a marturiat cumea pe astfelu netoleganti foga de essemplu, in praslea ce aru trebui se o imbraciosie die romanulu cu romanu spre binele comunu, nici o data nu i putemu socoti de patrioti buni, pentru ca scimu ca asemene desmantari numai dela vrejmasii nostri le amu avutu de dieci de sute de ani, si scimu si aceea, ca pene candu leamu urmatu sfatulu astoru dihonii intre noi, amu fostu noi si trasii si impinsii. Acumu va veni intrebarea ca daca e sa se infintieze aici unu gimnasiu ce feliu de gimnasiu sa fie acela? gr. resariteanu scu gr catholicu. — Candu asi fi eu in privintia aceasta judecatoriu, si mi aru da putere cineva sa otaghesip, atunci aru fi usioru, ca eu asi dice, ori de care confesiune, numai elu sa fie gimnasiu romanescu cu professori abili si zelosi romani, si limb'a esplicativa romana; insa fiinduca trebele noastre publice pe aici ca si pe aiurea se influintiaza multu de preoti, asta va fi mai greu, ca eu stiu ca de slasea acesta si unii si altii aru voi ca sa fie de confesia, asta dupa parerea” mea, ca sa putemu pe linga toata frecarea noastra reesi cu gimnasiu, aru fi foarte cu dreptu, ca fiinduca de si tienutulu acesta peste totu e precumpanitoriu locuitu de resariteni, insa pamentulu in comunitatile aceste baiesci care voru contribui mai multu la radicarea gimnasiului, e lospita de amendoae confesiunile intr'o forma: — asia clasele de baita, pe cumu e si hotaritu dela naltala gubernu voru fi gr. resaritene, eagș clasele gimnasiale gr. apusene, si asia apoi dora vomu avă stoli bune, care le vomu sustien € cu totii si ne vomu folosi iara cu totii. Toate aceste dandule in publicu sperezu ca toti patriotii adeverati din munti vomu conlucra spre infiintiarea lui, ca a unui Institutu ce e cerutu nu numai de trebuinttele si onorea munteniloru ci si de trebuinttele natiunei, care rosteste, ca dela fratii samreni spre osinda viitoriului loru si spre rusinea rusineloru nu se voru imbarbata asi efeptui intrerinsele loru scolare, sa avemu celu pucinu trei gimnasie, ad. afara de Vlasin, Brasiovu si aici in Abrudu unde avemu ceva burgarime romana mai civilisata, si mai cu putere. — Bara dela esselentia sa amu dori, ca convingenduse despre nenfrangivera voia a noastra si ceea ce e nemissata ca muntii si stancele pe care leama botezati cu sangele credintiei nóstre sarga inaltulu tronu, sa se indure prin radia si pusatiunea cea nalta ce o possede la locurile cuacesta, a ne midiloci concessiunea pentru gimnasiu , ca atunci vomu fi convinsi ca au fostu adeverata dis'a esselentiei sele, spunea ca sa arate natiunei, ca nici unu episcop gr. resariteanu nu au fastta atata pentru cultura, catu va face esvelentia sa, nu numai, ci numele esvelentiei sale iin vomurghetiti, si va remane ca unulu dintre cei dintei binefacatori totdeauna stimatu, nestersu din inimile noastre a tuturoru romaniloru. Totusiu, 16/18. Octobre 1853, Voindu a correspunde dogintie publicului, si a intempina dupa putintia, aduncu simtita lipsa, in privintia cartiluru romanesci tiparite, mai vertosu a celoru scolastice, — am tradusu din limba germana unu „Estgasmn din geografia universale“ dupa autorele Dr. E. H. A. Burger, “carele s'a tiparitu, si [se afla de cendiage in tipografia de aici. Pretinsu unui espemrlagin legalu e 12 cr. era nelegatu 10 cr. m. e. — Mai incolo am elueratu unu manuale de istoria naturale - toate trele Imperatiele, adesa: animare, vegetatoria, si minerale - care se pote fierbi pentru scolele rorogali si primele slasi inteagimnasiali. Aseasta inca se va pune numai decatu subtu tipariu, deca tipografia se va roate adespra de unu numeru de prenumeranti, incatu se i-se remorca spesele tiparirei cu pucina recompensa. Deci prin acasta suntu rugati DD. protopopi, invetiatori, romani, si alti onoratiori, sagu voru ave necessitate de acestu opu, se se adreseze satga subcrisulu, sau sarga directiunea tipografiei locali, insemnandu camu de cate essemrlage agnavu debuintia pentru sine si alorusei; ca asta tipografia calculandusi presele sale, si aliatagandate cu rgenomegatiunea, se se pota apuca de lucru. Pretiulu va fi, socotindu 3 cr. m. e. de cola, fara legatura, Opulu va costa camu din 9—10 cole tiparite pe hartia frumósa. Esindu de sub tipariu, se va insemntia de locu on, publicu, totu pe asta cale, si pe langa trimiterea pretiului, sau garantia (chiresia) sesuga, se vor respedui essemplare cerule. În tiparire se va tieni ortografia, carea sa urmatu, si se pomeadia in scolele Blasiului, precumu si de catra cea mai mare parte a literatiloru romani, în organulu publicu „Gazeta Transsilvaniei, si cu carea e tiparita si insolinitarea presente. Geografia se afla introdusa in gimnasie la resomendarea inn. ministeriu nefinda inca tergolata.Dupa suma ne informara numai din toate programele givanasieloru austriace, Burgeru e si introdusu pene astadi in cele mai multe din acele. Atata seimp ca editiunea 1. a lui Beringer e reprobata, înse ca Burgeru se fie casatu nu i rz sombina somendagea cu savarea Îmi, n. r.) ai 24 Simeone Mihalli, Prof. in. nn Blasiului.. 1 Vraăvicen. 6. Noembre n Tirgulu Brasiovului se tiena intrega sertamana tteapta essi forte slabu, vendietogi multi si cumparatori pucini, lipsa baniloru si generala ingrijire atata a manufactoriloru catu si a ea carii le esrogteza productele alpra in tierile danubiane, suntu causa cea mai pipaita a amortiiei acestei stari; si dupa opiniunea generala e frica forte mare, ea, tienenda indelunga certa resboinica ruso-turcescascu devenindu prin nepasarea altora tlegile danubiene sub stapanirea gopseesa, negotiulu Ardealului se va tiermiri în leuntrulu lui si cetatile comerciale precumu e si Brasiovulu voru deveni la sortea orasieleloru; si mesariasii voru trebui se mora de fome din capsa ca nu voru are unde sa si venda manufapturile, de care pene acumu erau pline cetatile Principateloru, incatu si străde si luara numire de brasioveaia. Deca va tiene indelungu acesta stare molipsitore, nu se rote pune pretiu nici la dauna ave statulu nostru din fatala sogie a Ppateloru, care se potu numi, ca suntu si au fostu emporiulu si depositoriulu industriei tierei nostre, ceea ce se vede prea vederatu din datele statistice ale Ppateloru. Sera, attamen parsi monia est, et in fando. — Dies amici supra tuptioase, dandusi mana cu sei alta archiereu din Blasiu in scopulu non amat perdi. --