Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-07-24 / nr. 59
Pe 59. Sambata. “latu este pe unu sana 10 1I. m. el pe diumetate asa în mintră Monarehiei. Gazeta ese de doie ori, adaca., Mercarea si Vuiea o data pe septemana, adeca., Mercuri. Reetip Partea oficiosa. Maiest. La c. r. apostolica sa indegata a emite pumatogea segisotemana latga ministrala de întegne, iubite barone de Bach! “Din reportele despre esecutarea gesturatiunei de 95,000, fetlogi, Dita a mea multiumire, amu uedinta, spunea poporatiunea in tote partile imregatiei arasita cu tota vointta si cu cea mai demna de lauda sierifire la cejileita mesniei acesteia impozitate de importantele prizintie si sa degegatoriele insagcinate cu efectuarea acesteia se as In inte sine prin rela si prin intetitie în lucrarile lora. "Acesta e pentru mine o adua dovada de alipirea si a detinita ste Amne mei supusi si Eu simt iesea a fi de lipsa ca sa'mi respiru acelora cea mai deplina a mea multiumire si multiumita sea mai caldagoasa. De acea Te insarcinezu, ca se adper asusta seghisote de mana. a mea la publica cunoscintiă. Viena, în 28. iuliu 1554, demandata cu scrisorea mea de , en. mana din 15. Maiu a. s. spre deoseFranciscu losifu s.r. 2 raptiniini straine 7 1. pe unu Semi pe annula intregi 14 f. m. e. Se predumera la tute poate prepteti, cum” si la ști cunoscutii lași DD. cor 0 respondinii. Pentru serie polițui“ secera 4 p. p. Monarchia austriaca. virgarsiora, 4. Augustun. Mai multe. “Unii dintre calatorii veniti mai de curundu din Bucuresti aici, intre carii se ala si Colon. „Solomon. ve dusera la bai. D. Demetriu Ioanidi M. Logalu cred. „igeotoga alu acestui depart, si caval, mai mațara ordine imperatesci, se afla inca cu familia sa aici. Dupa soma sana unu inscrisu alu depart, de interne alu Tieghei romanesci - ce ne veni la mana - D. Ioanidi isi ceru permisiune de 2 luni pentru cautarea sanetatei la apele minerale, din Tiega ori preste conlinie; in urma sarei cereri comisarulu plenipotentu rusescu din Principate b. Budberg emise apostilulu acesta, rvista stage a sanetatei D. Loanidi ale carui slujbe pline de zelen si de folosu in departementulu din nauntru imi suntu “cu desegeg sige cunoscute, me indatoguza ep a mea mare” meslinigre de ai acorda permisia, ce cere spre a pute sa se tgasteze cu seriositate, nadajduesesca odihna de cateva sertamani si schimbarea “aerului nu voru erta de a se rentorce la slujba mai nainte de terminulu insemnatu in acesta inscrisa cerere, o dătesti cu tota a mea sinceritate prag binele slujbei.“ + gro „d9 viu Santasprint, cu Nr. 3330, datulu 24. Ipniț 1854 în. Vai “Totu asemenea comiteza apostilulu si sietulu traștemencini D. Son sogesti, de care e si suptuscrisu precumu si de sietulu sectiun, N. Lahovari. Tot - Stiri, primite in Viena prin telegrafu din 26. Infin delă Bucuresti descoperu, spunea baronulu rațiu M. I. Ioanidi, si gener. Nepochacinski fura saramati de Pr. Gorciacoff in spgtelala - generala dela Fratescu unde se si dusera in dina insemnata, cu scopu ca sa se sfatuisca despre modalitatile retragerei trupeloru gpsesei; dar alta versiune fa si Santaspzinț chiamata, si astadi vedemu ca rusii si parasira Bucurestii. o Ce coga a face aspma rusii si ce va fi de Principate se vedemu cupturulor, „samrala resboiului“; aici sa ne aruncamu privirea in inima Rusiei, adeca la rasplacelu seghiospse lu fasnp senatulu imperialu alu Rusiei in Petersburgu. Acesta suparanduse forte pentru decursulu eveniminteloru dela Dunare si Silistria se intrani si trimise unu memorialu cutediatura Cearului, in care desmaga: „cumea ei nici de cumu nu potu aproba politica gubernului care sondemnezi pe tota Europa, sere lunga care Imperatulu, eu tote aceste, inca totu juni sta nemiscata sivearei in poluna resonvsiintia se o cevronsabilitate ca acesta. Bressa mai setie, ca chiaru si N. Prime. Sligonoma s'a alaturato la parerea senatului. Seaga lu'iise se lasi? Bin rghiminda memorialulu se duse: indata la Cropstat , se mai intoarse inca de acolo. 25 6 90 gs să Seiatu sa aprosgati Rusiei numai ina asemenea destinătitări au avutu si mai nainte a se teme; istoria” e martoră de seea se o rati si imr. Ravelț, sanda deveni a roganei ea si tgesatotii pe lunga Palatu sa si dea josu palaria dinaintea gene ei „datai fetueia nemai la ela ci'o sativa soghifei cu gr. Ranten, sa sai” neghea intrandu nortea pe la 11 page in sasai si ilii ciuiuuă, prochiamara de imregata pe Alesandru. De scene peria si pote regasi ne trage mesurile, — fiptă Sa ne intogcemn satga mediului Cusiei si luandu in 7 distaseti pnile nouissime, prin care armata din Polonia sata ega disponibila se trimise sarga mendiadi si sonsenigagea trupeloru se impinse mai larga granitia galiciana, earasi vomu fi siliti a afirma, sa imperatulu Nicolae, tare ca ferulu in planurile sale, neintimplanduse ceva eveniminte neasteptate,cu tote pornirile de retragere desvolta o noua putere, carga amedii, pe care Epgora are totul curentulu a face matura sosotela. Un prin zghips, Gore iacob se spghie, ea Casia mai are 950 de tunuri si 200,000 soldati, si daca scirile dela Nistru “suntu autentice, apoi acolo se mai concentreza „alte cg'avi aseste 400 mii soldati suntu meniti, ca Rusia sa se apere posesiunea Principateloru, pe care Rusia numai respinsa le va adin mana. Avi dreptu L. I. Casei sanda dise in parlamentu:* Nu devene odin timp, rana sanda visulu desige o Rusia medinala si saritala Constantinopole se va imrgastie, ea Eusiana se va stamraga pana sanda cu sabia sambatand ce se va dovedi, ca visurile, ei suntu nalucire anulata. 5on „Blasiu, in 30. Insin s. n. 1854. Essamenele de promotiune în sensulu ordinatiuniloru mai inalte în gimnasiulu somileta de aici incependuse in 14. s'au terinatu. Pe langa Eses. La D. metropolitu Alessandra Sterca Siuluțiu, 188, află de la esamine si Cripla Domna sanonier Lisi ariu. „ Despunsulu studintiloru sa întielesi, si prestatiunile, in noi obrepte au dosedita destulu, cumu, prin noulur lanț de inrentamentu, si mai virtosu prin acea, ca limba institutiunei,, este cea materna, mechanismulu celu secu de, a intipari numai cuvinte in memoria tinerului fara cautare, la spiritulu intielesului, sa delaturatu din fandamenta, si s'a adusu la viatia o invetiare la intielesu in tote ramurile de invetiamentu ceea ce e capulu lucrului. — La a esamenului de maturitate s'au insinuatu siese studinli publici din a opta clase gimnasiala, eaghii esamenala sela scripturisticu la depusu,, in 19, 20, 21, 22, si 24 Iuliu, er sela verbalu la voru depune în 11. Sert. a. s. spriu conducerea comisariului e. g. Reverendiss, Domnu „canonicu Teodoru. Segheri. c Numerulu studentiloru, precumu se “aba a nea alui, acolasticu, e 204; „intre carii „dupa nationalitate suntu, 238 romani, 2. germani, 3. poloni, si 1 magiaru dupa relegiuni, 32 de geligiunea tesantena, 5 romano- catolici si 1 egangelico- -reformatu. Dupa progresul in studie au dobendita 57 prima cu, eminentia, 160 prima, 23 sespada si 4 tegita, si 7 insi au gemasp neelaminati. Mestecele de invettamentu anca dupa cercustari s'au imultitu cu unul numeru insemnatu in anulu acesta, cele mai multe si insemnate instruminte fisicali amu fostu norociti ale primi dela inaltulu regimu; eg' biblioteca gimnasiala s'a rasp intr'o stare bunisiera atatu prin carti cumparate din fundulu scolasticu, calu si prin bonitatea Domnului, sanonicu Timoteu Cipariu, care a daruitu peste 400 de bucati bibliotecei gimnasiale. Esemplu demnu de imitatiune, pentru care institutulu 'si esprima regrintea multiamire, și