Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-05-05 / nr. 36
M7. 368. Gazeta ese pe che sri, adesa, Xercurea die a odata pe perteșana, adeca . Pe grisie euaste pe vaa ampe 10 [, m. e. pe diumetate înu 51 in Ciptra Monorekiei. si Sombati. Reeti Văiauionei, e.. Dpău. N -EA -I. -4-3-a. Sete ESAR 17 5. Maia Di 1554. Pentru depi straine 7 1. pe șesem, pe ai amula intrega 14 î. m. s. Se poteveni la tute peste imperatesei, „cam îi la tați cunascatii nostri DD, corișvendiți. Pentru stie „miiii sever 4, m, MIGȘUL.. - Monaghenta apfigiasa Protocolulu de Viena din 9. Aprile. De facio fura representantii Austriei, Marei Britane si alți Prusiei. „La cererea dle pirot intiiog a Franciei si Magicei Vritanie se adună confurinta, pentru ca sa asculte la rgosetirea do somentelogii din care se vede, spinsa, gemanenda nerespinsa provocarea indreptata la cabinetulu din St. Petersburgu pentru desiertarea Moldaviei si a Valachiei intr'ana termina fo starea resboiului dechiaratu intre Porta si Rusi'a a intrata aspria în putere si intre Cavia de o parte si An glia si Francia de alta, Asesta schimbare, care se intimria in puse- tia celoru doue puteri, representate în sonfeghintia vienesa, prin ra”sulu ce se fasu dea dreptulu din Francia si Anglia, pe care Austria si Prusia allandulu intemeietu pe dibertateala si sprijinira, dupa parerea gerghesen tantilor a Austriei si alu Prusiei cere nearegata o noua declaratiune in privintia armoniei celoru 4 puteri, pe basea rghiasirie loruce sau fipsatu în reptosolele din 5. Decembre 1853 si 13, Ianp“aria 854. Conformi ea “acestea dt deemagatn suptaserisii în momentulu acestu setratogesen, spunea guberniele loru remanu unile in doue tendintiei in sustienerea intregitatei teritoriale a imperaliei otomane, la care desiertarea Principatelor din turbiane pute si ca remane una dintre cele esentiale sanditinii, si iirg'ana întegesp prea unita cu simtimintele Sultanului, pentru de a consolida cu orice midilose, potrivite nederendintiei si spueganitatei lui, drepturile civile si relegiose ale crestiniloru supusi Portei. Intgozitatea imperiului otomana este si gemane sonditiunea cea nearagata la verce transactiune (invoiela paciuitore) care are de scopu restaurarea pacei intreraterile rogtatoare de resboiu, si spbegnele ghighesentate prin sprijigisii primescu asupra îndatorirea, ca se voru imralta cu puteri unite, ca sa afle gagantiele cele mai destoinice, pentru de a lega sustarea imperiului , de ecuilibrulu epgoreani, totu asia se declara mai incolo, a [i gata a se intielege impreuna despre midilo cele cele mai potrivite spre a ajunge la scopulu invoielei loga. Ori ce eveniminte se voru ivi in urmarea acestei invoieli, ce e raseaza singura, numai pe interesele generale ale Europei, si a carei scopu se pote ajunge numai candu se va rontorceearasi o pace neslatita si dogatoge, țibernele representate prin suscrisii se oblega intre sine, spunsa nu voru incheie nice unu agangementa definitivu cu curtea din Retegsburgu scu cu vre alta putere, ce nu saru uni cu principiele susu aduse, fora a se inttelege mai inainte impreuna. Dingnatlele mai adapsega si unele reflessiuni la rgotosolala acesta, si anume „Monitognii!' Franciei si „Ghimes” adpep nesse reflessiuni, care merita a fi cunoscute si de rablienta nostru. „Monitorulu,“ dice cumea din aetulu acesta se vede ca Austria si Prusia se unescu cu Anglia si Egansia in punetulu acela, sa se aduca pe Rusia in astfel de pusetura, ca ea sa nu mai pota turbura pacea lui ,ci in veritoriu prin o noua navalireu „Ghimes” nu se reflecta deosebinda si dice ea incat acesta intre puterile germane si cele apusene ar sta intr'aceea, ca se este a vreau a lucra, ca in viitoriu se nu se mai rata repeti din partea Rusiei astfeliu de porniri turburatore de pacea lumei, pe canducele fegmanuu vreau alta, decatu compunerea imparecheriloru de facia. „8. B.** sprima acesta deosebire in urmatórele cuvinte forte ronderase: „Deosebirea, dice „8. B.“, intre aliantia ofensiva si defensiva anglo-fransesca si intre conventiunea aestgiaso-rgpsiana se vede în adecsea a [i essculiala. Ambe tractatele se unesen laolalta, insa in aii de an de asprit restaurarea pacei intre Bogta si Caesa. „Totusi descbirea se arata intrasesaca din trastata si rgotosoba nu sar trage vreun temeiu dea enlini, ca Austria si Prusia nu sar multiumi si var fi aplecate la incheierea pacei, daca Cnina intrunu momentu dsemnatu sag a se lasa de protectoratuluege se initoga besericei gr. din Tageiu si a desiegta Brinsiratele, ceea ce pe puterile apusene nu le multiumnesce, pentru ca ele vor c urge pentru garanlie de pace si pentru veritoriu. Sa se rota se etee garantiele asuute nu se pote ici de spma sei, precumu nici despre aceea, daca in casa ca acesta se va putea midiloci, intre puterile germane si apusene vreo cu intielegere. zi Budu Novanenumsin Pestmoreland. Egansiei, Vonigieneg. Agnim. lui, poveniloru, Vela Danubiu superiore, 4. Gheog, 185% In numevulu alu 5-ea alu „Gazetei Transilvaniei” cu datu din: 19. Decembre v. a. tr. ve impartasi unu articulu, respeetive inenerege somistoghiala despre starea bisericii romane din Lipova. Abusulu, ai îngătagite prevenite mni cadiura miravere si nedrepte, rentetica, cu tota indatoginttagea si tota dreptulu me simtu bosnamani despre asia de multe oghiaudita causa a romaniloru de-aici cu sevicii, dela inceputu pana in zghevinte cu date aletegate a incunoscintia on. publicu romanu ; asta in fine, a mi fase observatiunea ai diferintia intra acele ce suntu chiaru ale poporului. romani, si acele ce suntu ale ou. son siatogiu segresep, — acu respective ale besericii intru sustinerea relegiunei. Eu 'mi dau garantia despre aceste date. vu. consistogip temesiorianu pentru convingere binevodsca a se uita in anatele sale. In deceniulu alu treilea alu seclului presinte, in beserica romana, a Lipovei deadguria se santa serbesce, ega de stanga romanesse. Comanii adeseori recursera sarga gheere staceghii DD. episcopu si onog, son sistogio, pentru ca „poporului romani sa se cante numai in limba sa propria.“ rugarea loru era desiepta, caci - dupa datina - deputatiunile romane nici se primea in curtea episcopasca; scupreste unu timpu indelungatu se delaturau “cu veru unu în dorsamentu, ori epistola negativa. Intru Diren binecuventatulu episcopu Massimp Manuiloviciu, dupa atatea premnoite recursuri ale comunitatii romane, ca, erta totu romanesse, de astadata baremu dupa pofta partii cei mai mari, sa se mute romantsca de a drepta, — —— dedii, unu resultatu cu aceste cuvinte: „De este acesta dorire a tuturora, nici eu nu suntu in proliva , si asta, sa fie si sa remana.“ In Aradu 27. Aprile 193%. M. M. (Administratore). Acasta incheiere dupa inttelesulu scu, sau si eseiptata. Dreptulu firei, care s'au inradacinatu in natura omului, si mintea; - - . i ce. DA -lu sonosse, - - vrigiala seelului propasitoriu, - zelulu, si sancitatea pationalitatii, steata romanii se reprosem tara in antea Es. Sale R. /siveoviciu, si in rugara umilitș sa binevoesca a ertă, ca in biseghiea romana lipovana, sa se cante numai romanesce. Nausioru se pote aduee acesta in fine! Comanii se necajira infricosiatu, dag convinsi de pgeripin loga sietega lemiseuti dela pretensiune, Nu peste rotințas. La D. R. Al. deshalandu mai bine causa sijudecă ca unu pastoru, se ndara a ne tramite o încheiere consistoriala favorizare, ponsedendpni se totu dge comunitati romano motiuu vanu, pentru ca sa -și sustina si pentru ajungerea unui asia scopu, si alaturanduo eu acele relatiuni, deea nu se in inima poporului romanu Liposi rastgedie aceea, ce din dreptate e a care — in nenumerate stare a romaniloga, serbe - aretau asia ratimita si în anulu 1844.. f,