Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-07-31 / nr. 61
Rr Ga. Brasovu ii sui curete ce de die și, adeca: Marcarea si Sambata. Pâiea e data pe septemana, adeta.: Mercuriu. 1 Boetior Larasie pe seamu 10 [. m. el pe diumetate cau 5 1. în baiatu Manarehhiei, . a . 2554. Pentru tieri straine 7 1. pe unu Sem. s pe annula imtregu 14 1. m. e. Se prenumera la tute rose imperatesei, cum si la toti cunoscutii nostri DD. cortas rondinti. Pentru serie „politu“ se ceru 4 cr. p.s PANEL, Monagenia austriaca. Oghestra, 19. Luliu v. 185%. . .. Ne doge, ca atenta atatea capete fgamentate prin partile asestea nu si a luati nime ostenela a reporta in diurnalulu nostru, pationala (3.3 - 3). Pi ) , starea stolei nostre de aici, nu lipsescu dag a imparta si se loga ce simliescu si celoru pe carii ii doge inima si capulu pentru inaintarea nationei. Ea atingu inse numai atata, ca sacunduse esamenu publicu în seata acesta, vediuramu prunci insemnati cu numerulu 84, ad. 74 prunci, si 10 prunce de diverse relegiuni, precumu de religiunea ro mano-satolisa, gr. catolica, gr. reseriteana, si reformata, „adunati la a seasta ssota din totu tieaprili Oghestiei. La acestu, esamena tienita suplu invetiatoriulu ssotei acesteia Dn. Nicolau Bursanu redazațea absoluta în institutulu de pedagogia din Orlatu, fura in persona: Dnn Demetriu Moldovanu adiunetu districtualu Albei Iuliei, Do. Tamasin referentu „district., D.Tulbăs fivantialu, D. Hidveg comis. catastralu, D. Oprisiu adjunctu subcomis, Emeritulu jude regesescui D. Gyonsisea Vraz, protopopulu locului gheseg.. D. Nicolau Popoviciu, sogatogalu rimariu, si vice-curatorii reseriteni, comunitatea besericei gheseghitene, si mai multi oficiali dela dicasteriile de aici. La acesta pensiune ti_merulu invetiatorie Du. Nicolau. Barsana depuse dinn “esanenu peste țura asteptarea onog. publicu, din limba romana, si cu unu pregresu de miratu si din cea germana. In finea esamenului numitulu invetiatoriu, si pruncii invetiacei, fura pentru bonulu progressu de onog. Domni, carui privira si se afla de la acestu esamenu de fasie, fórte laudati, si cu dreptulu, ca alta scola, dela Alba Intra in josu in partea nostra pana la marginile Ungariei si ale Banatului mai intemeeata de calu, scola romana din Orestia in tempulu de facie nu se afla. Tigaiessa toti facatorii de bine, carii au datu mana de ajutoriu la ridicarea acesteia ssoale ani multi intru folosulu binelui de comunu, si stralucirea natiunei nostre romane, ca din fruptulu osteneleloru loru sa resara binecuventare la posteritate. N. St. Seini in Satumare, 24%. luniu v. 1854. Asta estimatisime Domne! —*) inse ne face si peste soiene a observă, ca originalea loialitate aratata, primi mai tarziu si unu Sulimanu; numai domne geap li se sieda lucruriloru sulemenire ! Noi acumu pe aici asta stedemp ca a sositu tempulu, de a pe invetia odata Grecandu a cunosce ca de nu voimu a apune cu totulu în acestu oseana alu poporeloru intre care ne aflamu atatu in privintia starei materiale catu si in cea spirituala, apoi e lipsa nenspatingatega de a ne sentgali sa simtiemintele, cugetele si faptele, in unu modu linalu fasia cu gubernulu imregatiei noastre, dela care multe, forte multe bune amu primitu in rghiuintia natiunale, sase altufelu fiindu si o parte si alta slaba fara puteri unite nici odata nu vomu innainta dupa cumu nu cere devisa secului curetoru. Durere, ca la multi dintre barbatii nostrii cei mai renumiti, anca n'au strabatutu bine la crezi — sau dora nu voiescu ca sa strabata insemnatatea centralismului, macaru numai atata ar fi de lipsa sa:si deschida ochii, si sa se uite in lumea larga, ce minuni a produsu centralismulu, care cu o destinatiune spterita, se pote numi atotu puternicia ; inaintea careia totu omara iubitoriu de binele comunu se rote insnina; si altulelu foga impreunarea puteriloru, ne intrebamu, spuna puteriu inainta? Ce srandiane antagonistii si ne voru fi mari Arotoni. — Natiunea noastra in unu numega Danisela de seculi, pana la disgustii arată: la ce gradu a ingrosirei sale pote deveni ea, pana candu fiii ei pastreza intre sine definire sentimentala, cugetamentala si luatica; aspma as fi bine, daca amu lasa sa aghete natiunea nostra si santgaghisit, adeca , se vedemu la ce va ajunge ea, candu fiii si fiele ei voru simti, cugeta si lucra dupa unu acordu si sonsonantia de Adeverulu estip din gura rescumparatoriului: „Omne regnum in 2 divisum“ — intru atata 'lu recunoscemu, catu tote puterile nostre spirituale suntemu gata a le consecra spre combaterea acelui dusimanu, care ag foi a produce disonantia intre fiii nationei, mai alesu umura acelu parasitu ar fi fin retacitu alu ei. — Oh nu, nu vomu lasa sa se incuibe intre noi neintelegerea! Aceasta planta amara care ne invenina pana la 1848, si ne strica totu gustulu, facan-da ne ne abili spre Iueruri folositóre, si aruncandune in letargia sp  tobtogenu, ci o vomu omori prin grasimea dragostei fratiesci si p sonsogdantiei simtiuriloru si a lucrariloru noastre, si de ce se va veghi ea mai tare in gradina trebiloru culturei si inaintarei noastre, de acea vomu conlucra mai tare pentru sterpirea ei. Noi pe aici voima a infinita o societatea de femei romane carii lin legatțintia Pindp cu „romanele brasiovene sa-si rlineassa datoghin liasea in favorea fondului, despre ce de altadata. Tespa adi, capataiu dela D. Nicolau Nagy cooperatorele dela sf. arbara din Viena 20 esemrlaghe, din portretulu Maiestatei Sale arghearanei nóstre Imregatese, pentru de ale imparti intre doritorii de ale avea, in folosulu fondului „Nepripniei Femeiloru Romane“ cu acea provocare, la banii carii se vom strange pentru densele sai imanu D. Taie pe sema fondului atiusu, ama tare sperantia, ca peste doe sertemani voiu putea implini dorintia Dlui cooperatoriu si amicu, care cu aceasta fapta nobila, intreprinsa in folosulu crescerei fetitieloru orfane, romane, despmenta, ca D. Lea este barbatulu binelui comunu romanu. Tóte pedecile propasirei nóstre incetara cu amovire a fostiloru degegatorii politici, si asiediarea altora in loculu loru, nascuti din Banatu, unulu si principale e Scodag altulu si adjunctu e Stoicovici fecioru de preotu din Pecica, — carii cu o acuratetia noa forte placuta si indestulitore si tgasteza trebile deregatoresci, si primescu bucurosi si recurse romane. G. M. NOVISSIMU. Numai ce imbraca evenimintele atatu cele din Nordu catu si cele din Mediadi o facia mai seghiosa. Admiralii din Marea baltica s'au apucatu cu deadinsulu de ocupate. Insulete Atand si Vomaguind suntu in mana apuseniloru. Acumu se ocupa fortificatii de pe tiermulu Finicu, de unde apoi se va amenintia Retegeburgulu. . „Optu dieci pana la o suta mii englezi, franci si turci au primitu ordine, ca fora cea mai mica pmanate se atase Sebastorobea. Acesta e positivu. Parlamentulu se va închide în 12. Augustu:“ Asta e depesia telegrafisa a lui „Mandegher” cu data: Londonu 5. Augustu, sosita in Viena in 6. Augustu (ad. in 24 de ore). Totu aseminea suna si depesia lui „Ghimes” totu din 5. Augustu, spunea 80 mii se voru repedi asupra Sevastopolei. In Spania e liniste. Junta sa destingata permanenta si se crede, ca în adunarea corteseloru se va sili regina se lase tronulu. Esragtero intrandu cu mare roinra in Madridu sa intimpinata la palatu pana pe trepte de regina. O'Donell inca întră in Madridu in 29. San Miguel si Santa ilu primi la curtea trenului intre scene entusiastice. Ela trase printre vivatele massei poporale la Esrarrego cu care apoi essi pe Balcon si se imbraciosiara inaintea poporului. Siefii baricadelorusi facura cortenirea la Espartero, care le dede ase sugare, ca braciulu lui va sta spre fierbire numai rentra causa libertatei. Totu asta respunse si O'Donnel catra Junta. Vaghieadele inca totu nu s'au ghedisata; poporulu nu se mai increde la promisiuni, care dispera ca fumulu, astepta deschiderea dietei si otarirea ei. Estagrego cu O Donnel se dusera in 30, la regina; celu din teiu depuse vigamentulu ca M. primaru si prezentă pe O'Donnel ca min. de resboiu, de. — *) Sa ne multiumimu cu atata. R.