Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-10-27 / nr. 86
Nr. SG. Verjulatier, Gazeta ese de die eri, adecai Mereprea 4. Sambata. Ciea e data pe pertemane, adeca : Mercuri, Rrotip"este pe se șaen 10 [. m. e. pe diumetate me 5 1.se ininta Voinic CATIA Semileu : In Odorheiu: In Visigitia: in Des. La pretura In Brasiovu: In Zilah: Rantea oficiosa. DENUMIRI. Urmare din Nr. trec. De adjuncti pretoriali sau denumiti: La pretura provinciala in Sibiiu: Cadolrh Velman, Frid. Spndhard, Carl Pann de Pannenhaim, Gyorgu Comann f. adj. secret. pretorialu la pretura mare, Ferdinandu Papist, Carl Ebner, Eganz Bogdani, Alfred Maleg, f. ascultantu In Clusiu: Alessander Lazar, ofisialamont., Carl Matefi adinns. din Zilah, Carl Pompa, si Lucas nobilu de Prunculu, Petru Piposu, Anton Matejovski si d. Smetana, f. asspiranti. In Brasiovu: Eduardu Brameshuber, Constantinu Rantip, Bela Bagi din Fogarasiu, Azwanger, M. C. de Lurzer, Chegd. Taimeg si Carl Songada ascultanti; In Odorheiu: Franz Soutschek, Ios. Conbinec, ascultantii Mart. Szăcs, Albegta Aulich si Hanibal Gr, Alberti; In Mures-Osiorheiu: Friedrich de Sternhaim, Johaun Bodola, Mohimitianț Rovatesnnic, Vimelm Miiteg, loseph Unterhuber, si Cober assalt.; In Bistritia: Adolf Senneideg, Adepuii Severu; ascul: A. Cegzini, Phil. Vicenec si Eng. Chigenneg; In Dess: Carl Hahn, Peter Cosca, Franz Mihali, Jos. Vitzmann si ascult: Hanuswenzel si Laurenz Turnwald; In Zilan: Pr. Megay, Wolfgang Dessi, Al. Chermaghi, ascul. J. Marka si Fr. Knur; In Alba-Iulia: Dionisiu Tobiasi, adj. jud., J. Buresch, asc. G. Cubelca, Jos. Szernica si A. Schlegel; In Orestia: S. Levicki, Fr. Szicsai, Fer. Kacziany, Fr. Voc si asc. L. Herberih, Adalbert lenicek si Heinr. Lindner. De deregatori la ofisiele ajutatore se denumira: La pretura provinciala in Sibiiu judele de cercu prov.in Sarosiulu-Magiaru, Ioane Bobu; La judeciulu de cercundariu: În Clusiu, 1. gniregenta somisianei supr. pupilare in Clusiu Alexander Baranyai; In Brasiovu: Carl Cavaleru de Mocsarsky, f. jude de segen la M. Osiorheiu ; In Mures-Osiorheiu: Friedrich Schuster secret. in Brasiovu; la Vitritia: Mihaile Balmosch, f. pres. of. ajut. in Belgradu; In Deesp: Ludovicu Lakach, f. jude cercualu in Vesleana; In Zilan: Michael Cheszeli, f. cons. de pretura in Deeas; In Alba Iulia: Ludovicu Pakei, secret. din Clisiu: In Orestia: Alexander Pataki, f. sons. de pret. in Dees. De adjuncti la ofisiere ajutata brie. Rosenthal din Sibiiu; In Clusiu: de Wilhelm Franz Winkler din Ciusiu : Johann Gotifried hrauss, fost. sons. pretorialu in Ladislau (Vladu) Ciupe, fost. adjunctu de judecia provinciala Sz. Giorgiu Ioane Ivanovich; In Odorheiu: Franz Sibiiu: Friedrich Loos jude In M. Ostorheiu: Samuel Dengyel; b. de Gyărfy, adj. din M Samuel Cossleg, Klain si Gottfried din Batza si adjunctu din Osiorheiu; f. adjunctu in Clusiu; 8. 23. Opiombre 1554. Pentru tiști straine 7 1. pe secem. 1 pe șaie întrega 14 1. m. e. Se prenumera ta âte peste imperatesei, și si la toti cunoscatii nostri DD. ser- Pespondiau. Pemtra serie „polita“ se ceru 4 p. p.e MANSERC VALUIEEL. 7. 557 In Alba Iulia: Leon de Patocky, f. adj. de manipulatiune. In Orestia: Moise Tanase, f. jude cercuau provisoru in Taronfalva (Campeni). _ Partea Neoficiosu. TRANSSILVANIA Hatiegu, 18. Octobrev. 1854. Fiindu Esselentia Sa S. M. S. Vogdolo de Borea, locutiitoriulu Seghentiatei Sale gubernatoriului Tiegii, in sertemarile trecute pe Tiega Hatiegului, si trecundu preste rodala celu nou de între Hatiegu si Orlea, 8S. Maria, carele sau redicatu in anulu acesta preste apa mare a Streiului cu spese de 5600 f. m. s. adunati de pe comumele cercului Hatiegu, si descoperindu si Essel. La somnla seghea pentru acestu podu maiestaticu, magistratulu Hatiegului in numele tutu- comuneloru cercului acestuia a aflatu cu cale, ca intru semnu de gevanos sintr'a pe asesta podu se sa dedice numelui Essel. Sale Bordato, spre ce rugatu fiindu, si Essel. Sa cu data din 13. Opt. a. s. Nr. 150, au binevoitu a primi si a aproba aseasta manifestatiune de amare a popoareloru de aici representata prin tregului, Asia diua din 26. Opt. n.a fostu o di insemnata pentru acestu tienutu si di de sarbatore, intru carea amananduse toti unii oficiali cercuali aici in Patrera si toti sudii, representantii comunelora, cu tota mititia ce se află aici in zagnisona, numita adunare, cu ocarmuitoriulu de segio M. D. de Dombay in frunte, cu tótă parada mai antaiu la 10 Ore demineatia a pasitu în beserica rom. cat. de aici, aia asistatu cu pietate S. Lyturgii soleme, cu inceputulu acestui momentosp opuse fie dela Dumnedieu; dupa aceea eu totii au esitu la podu, carele era cu arcu triumphalu si cu obradi infrumsetiatu. In midiloculu podului au fostu unu cortu redicatu pentru servitiulu santu; aici M. S. D. decanu r. cat. si canon. honor. de Schmidtregweg au santita podulu cu rugaciuni spre asesta scopu întocmite, fara soadjutoriulu D. Sale prea on. D. los. Dorgo a tienutu o cuventare insufletitore in limba magiara, careia iau urmatu alta in limba romana, (vedhi Foia). Dupa acestea prea on. D. protopopu nean. M. Maximilianu autienpin o rugaciune frumoasa scopului acestuia coresi palietate, si dupa densa a santata. ,,Mantulesce Domne poporulu ten” si pentru indelunga viatia a Inaltiatului Nostru Imperatu au binecuventatu cu crucea unu salve de 3 ori, si asia sau uniti solemitatea besericesca a dilei acesteia de mare insemnatate. La 2 ore dupa amendiu sa datu de satga Iel. Mazistgata unu prandiu diplomaticu la care au fostu de facia toti amploiatii, si s'au gedisata toaste cordiale pentru Essel. Sa D. generalu Bordolo de Vogeo si pentru toti cei alesi, sau ghedisala unu toastu si pentru poporele ostenitóre carele sunti fundamentulu Noutate importanta se scrie din Viena diannalului „N. Z. cu datu 28. Opt. Aseea e, cum ea la propunerea D. gen. de art. baronu de Hess sa otaritu intr'unu svatu de resboiu tieapta in curtea imperatesca: 1) ca trupele din Principate si Bucovina sa se immultiesca catu de bine; 2) ca Gurahomora (in Bucovina langa Suceava) sa se interesca; si 3) sa se mai redica pe picioru de resboiu 100,000 recruti. Se crede, ca miscarile novisime ale rusiloru in Dobrogea au creatu aceste olariri seriose, in epoca asesta rgeseghiosa. de mangaiere si cladirei puterii statului; si asta fiacare cu totii plini la ale Sale. cu hotarire, inima La numele celu pretiosu alu Esei. Magisitgatala.- Na----ca voru perena in S. Bordolo sau departatu 8. M. „..Pl.-.-