Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)

1854-12-08 / nr. 98

At. 98. m și auiou iii, Gazeta sa de die ani, adera: Bermurea si Sambata. Hire­a e data pe septemane, aeca : Merenzia, Ta cate “pe se axat 10­1. m. d­ pe diumatate ani 31 în latra Monarchiei Muie­ . Zecembre 1554. Reptin­g­eri straine 7 £. pe me Son. 3 pe pple imtrogu 14­­. m o. Se pronumara sie pont imperatesai, cam­ii la toti cumozentii leitri DB. car­­terendinii, Rapte ser­e­ntin” se ceru 4 cr. p. sonatenga austriaca. 5 ta. 20. căd­uie vw, cuns­to a mai frumosu si salutariu pentru o natiune, decata a ane intelegintia de mare numeru! Assata adeveresce esperinti'a 'din tote acele sonveeintie de progreau, ce la fie care poporu înteliginti'a au produsu. Intelizinti­a e ducele unui poporu în lumea elum­­eatianei si in camzala culturei, si e geniulu retienet priu dela cretia nomadă, sel­­batiea, dela întunecimea Întțelegerii. Intelițintia precurma a pregeti­­tiunea cea damnatioaea, si areta egedintia, megalala celu adeveratu, a­­reta adeverulu, frumosulu si bunulu ce unu popuru, carele se iubesce pre sine, si ai degerse fericirea, are de a 'si castiga si pastra. In­­teligintia e advocatulu ai doetorulu­­ si în antea jndeciului de cir­­limatiune ea „represente din natiunea pentru trecutu, rgesinte si vilta­­piu intelivintia e Porea ai f­uptulu, idea si spirtulu unei na­­tiuni! —­­­i o natiune libera, si de nume glorioau ce pote ceva mai frumosu si salutariu a crea, a producă pentru sine? Nemieș! Asesta se a­­deveresce cunoscendu scopulu omenirii intregi, carele este „regterti­­unea,” ai conoasenda nestilutia lamei intregi , carea este „propasi­­rea." Iptelizintia e propasirea, si ea sta mai aproape de per­­tertiune. A„E sa dee Comarnic înca este, si esista, au andita si ela buciumulu gesp­­netoriu alu secului, sau destertatu, ai sau miscatu desteptu, mana cu acele natiuni, care au propasitu si sau intrecutu. Prin cine­va sa demonstredie altora natiuni si lamei si romanulu geadulu civilisatiunii si culturei lui? Prin inteligintia, adesa, „bar­­batii cei invetiati“ si de­orece vietia e acurta in lumea acesta desier­­ta, si barbatii au traie­si ca teenlii, va se demonstredie si prin „v­­nerimea scolare.” Aseasta e fontea, si sucedelorea acelora, si atingeghea ei tosina a­­ sta ve teme, ca moartea unui singuru membru de familia, in dinastia vrechetore. E multu,­­ ea ei e scurta pentru o natiune, ca si pentru parintii sei neputintiosi in lipsa, fiii cei buni. Numerulu tineriloru scolari dara­­— aceloru de universitate­­ sta in proportiune cu intelizinti'a natiunale, ai e bago­­metre pentru cultura unei natiuni Asiadara tinerimea — pentru o natiune, carea nasuesec­a scapă de intunecimea trecutului, si a pro­­pasi eu civilisatiunea si epitag­a seclului de fatia­­ e demua ve lua, re aminte, si pentru acasta cugetu si eredit, sa starea atudintiloru romani de univeraitate, e unu obierti de interesantia pentru romanii pine simtitori, ma­­­le eate si datorintia a cunosce asta mediu, prin care natiunea preaga, ai astepta unu viitoriu mai frumosu, mai bunu. Aceste suntu ce­me conducu a descrie preste totu veorpla si meta, si in parte numerulu ai starea juniloru romani din universi­­tatea de Pesta. Scopulu unui tineru, ca a fiecarui omu, preste totu e a fi spre folosulu omenirii, in parte, a servi ea credintia imperatorului, patriei, si a fi Gu sinceru, membru folositoriu alu nationei. Nici unu veara insa nu se realiscdia fara midiloce! Sa vedemu si cercamu ne privin acele midiloce, prin care tinerii romani, în intiele­­sulu strinsu potu ajunge seopulu mai susu atinsu, ea intru adeveru sa rota corespuiide ehiamarii loru, ce mai tarziu ca dela barbati im­­regatogele, patria si natiunea are sa pretinda dela densii ! Eu judeeu celu mai dinteiu midiloeu e septa, si prin tr­ensa eur­­ig­a. Aceste­ora numai asta se potu gealisa, desa pentru tote ime­­diatulu, si sela mai vecesariu submidiloeu materialulu preajula. Unde vomu sa santama, si arama noi acestu materialu intru ajungerea scopului, pentru „ineghimea scolare ?* Dora in atipendiele dele a La Maiestate? sea dela statu? stu dela marinimosii mese­­ati? „atu pote numai in truda parintiloru ? — Pentru tinerimea sco­­­ lis'i putintia, e ue'ugrijita si fara economia, - latou i (Va urma.) 1% Bu­curesei, 2. Decembre e. u. De canda se rentorse Prim­iu­l nostru pe tronu eaga incepemu a da semne de ulutia. Deea adi si fostu unui, carti in nabusirea presiei, si cu asest­a latigea simtiului patrioticu si progresulu civilisatiunei, leau imvatata unui simtiu stre­­inu si nepatrioticu, de care invinovatia ei pe Princiulu modernu, a­­poiu astadi li se trage si acelora pordena de pe ochii sei marginiti, jucalu si din mesurile novissime ale gubernului in causa pressei, ni­­cii­a nu mai pote dice, samea Prineiulu nostru nu favoreza propasi­­rea si Înminarea prin pressa. Agt­stii de pres­a ce an­eastu de ep­­randu nu marginescu edarea diagnaleloga nici în locu, nici in sufetu; prin urmare diurnale politice potu astadi essi in ori se pranin alu Romaniei, numai cautiunea de 400 galbeni, care se pune la o țagan­­tia, a publicului, se fia depusa si regrupele redigatorie se sa mature, se inttelege de sine ca si cu simtiuri razghiotice, eaga nu epecimane. — Censur­a, se pare, ca ea va fi mai egaliotoge, fiinduca de aici incolo nu se voru supune censurei manuscrisele ci numai o corectura ina­inte de publicarea Foilom­ si Redactiunile voru fi responsabile. In scurta o lege provisoria de preasa esti acumu, asta dupa cumu le va­­demu pe tote celelalte, în statele cele civilisate în timpulu de aspma.­­ Fata dara, ea prepusese disparu ca fumulu si voru disparea pasi din “pasi, desa vomu investiga mai afundu vele ce lea facutu Princiulu Stirbeiu pentru progresu in cultura, atanei, canda­i erau manile legate si voia­sea patrioirea stavilata si inabusita de ind­uiittele pot­­olice, Nu principele, ci consulii gpsessi si fietorii loru in acipuia pre­sa si progresulu, re catu ad. Domnula nu o mai putea es­te la cale cu ei, in favorea midiloceloru acestori de fericire; sase din me­­surile luate de Domnulu în anii acesti fatali in fatagea progresu­­si, istoria, ca o lumina a adeverului, ne va insiga pe Domnulu mo­­dernu intre cei mai buni, mai zelosi ai, mai cercu specti Rrinsiri de care am­ vreodata romania. Dara ne lasama sei vorbesca faptele ai cele trecute pi cele viitorie, si ga intgerama chi glasulu poporului, se in­tuhesce, deprte care de ale dtate. Dintre noutati ve mai insemna aici ca Omer Pasta a plecatu la Puscinen ai ca sa poftita de comandantii aliati, ca sa se apropia de vreunu punetu alu Marei negre de unde se pota, cerendu lipsia, tri­­mite in graba aiptogin la Crima, pana sanda vom­ fi sositu ajutoriele din apusu. Massar Pasia inca porni la Varna, ea se ingrijisea de imbarcarea tiareloru ce ne voru trimite; ai în locui gemase coman­­dantu alu cetatei Daminiu Beiu, pana la intogrerea Epelen­­tei Sale.­­­­ Vit In­dilele trecute ae astedia aici o cassa de resboiu, ingeresa, care avea insagem­a gea a licuida si plati tote epitantiele si literatiile date armatei. Acesta facă mare impresiune În locuitori, dintre carii inse o parte mare isi detega epitantiele in dereptu lepadanduse de reeten­­siunea desdaunarii.­­ Cu militi­a e. r. austriaca inca ne alama in cea mai buna armo­­nia, si de candu au diserama, ea Austria a vneneieii tractata de ali­­antia cu puterile apusene, intra altele liberarea Rrineirate­ si mai cu seam­a lara din­ Pesta, tea­sen mai asunt­ a luandu d. e. sortea au negata ajutoriulu parintescu maghe, aga astfelin de stipensii, nu ajungu­ si universalu, natipnea nostra și e seraca, pentru dela rag­­lu rrgitinti a si ge lunga si de ama

Next