Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-12-08 / nr. 98
At. 98. m și auiou iii, Gazeta sa de die ani, adera: Bermurea si Sambata. Hirea e data pe septemane, aeca : Merenzia, Ta cate “pe se axat 101. m. d pe diumatate ani 31 în latra Monarchiei Muie . Zecembre 1554. Reptingeri straine 7 £. pe me Son. 3 pe pple imtrogu 14. m o. Se pronumara sie pont imperatesai, camii la toti cumozentii leitri DB. carterendinii, Rapte serentin” se ceru 4 cr. p. sonatenga austriaca. 5 ta. 20. căduie vw, cunsto a mai frumosu si salutariu pentru o natiune, decata a ane intelegintia de mare numeru! Assata adeveresce esperinti'a 'din tote acele sonveeintie de progreau, ce la fie care poporu înteliginti'a au produsu. Intelizintia e ducele unui poporu în lumea elumeatianei si in camzala culturei, si e geniulu retienet priu dela cretia nomadă, selbatiea, dela întunecimea Întțelegerii. Intelițintia precurma a pregetitiunea cea damnatioaea, si areta egedintia, megalala celu adeveratu, areta adeverulu, frumosulu si bunulu ce unu popuru, carele se iubesce pre sine, si ai degerse fericirea, are de a 'si castiga si pastra. Inteligintia e advocatulu ai doetorulu si în antea jndeciului de cirlimatiune ea „represente din natiunea pentru trecutu, rgesinte si viltapiu intelivintia e Porea ai fuptulu, idea si spirtulu unei natiuni! —i o natiune libera, si de nume glorioau ce pote ceva mai frumosu si salutariu a crea, a producă pentru sine? Nemieș! Asesta se adeveresce cunoscendu scopulu omenirii intregi, carele este „regtertiunea,” ai conoasenda nestilutia lamei intregi , carea este „propasirea." Iptelizintia e propasirea, si ea sta mai aproape de pertertiune. A„E sa dee Comarnic înca este, si esista, au andita si ela buciumulu gespnetoriu alu secului, sau destertatu, ai sau miscatu desteptu, mana cu acele natiuni, care au propasitu si sau intrecutu. Prin cineva sa demonstredie altora natiuni si lamei si romanulu geadulu civilisatiunii si culturei lui? Prin inteligintia, adesa, „barbatii cei invetiati“ si deorece vietia e acurta in lumea acesta desierta, si barbatii au traiesi ca teenlii, va se demonstredie si prin „vnerimea scolare.” Aseasta e fontea, si sucedelorea acelora, si atingeghea ei tosina a sta ve teme, ca moartea unui singuru membru de familia, in dinastia vrechetore. E multu, ea ei e scurta pentru o natiune, ca si pentru parintii sei neputintiosi in lipsa, fiii cei buni. Numerulu tineriloru scolari dara— aceloru de universitate sta in proportiune cu intelizinti'a natiunale, ai e bagometre pentru cultura unei natiuni Asiadara tinerimea — pentru o natiune, carea nasueseca scapă de intunecimea trecutului, si a propasi eu civilisatiunea si epitaga seclului de fatia e demua ve lua, re aminte, si pentru acasta cugetu si eredit, sa starea atudintiloru romani de univeraitate, e unu obierti de interesantia pentru romanii pine simtitori, male eate si datorintia a cunosce asta mediu, prin care natiunea preaga, ai astepta unu viitoriu mai frumosu, mai bunu. Aceste suntu ceme conducu a descrie preste totu veorpla si meta, si in parte numerulu ai starea juniloru romani din universitatea de Pesta. Scopulu unui tineru, ca a fiecarui omu, preste totu e a fi spre folosulu omenirii, in parte, a servi ea credintia imperatorului, patriei, si a fi Gu sinceru, membru folositoriu alu nationei. Nici unu veara insa nu se realiscdia fara midiloce! Sa vedemu si cercamu ne privin acele midiloce, prin care tinerii romani, în intielesulu strinsu potu ajunge seopulu mai susu atinsu, ea intru adeveru sa rota corespuiide ehiamarii loru, ce mai tarziu ca dela barbati imregatogele, patria si natiunea are sa pretinda dela densii ! Eu judeeu celu mai dinteiu midiloeu e septa, si prin trensa euriga. Acesteora numai asta se potu gealisa, desa pentru tote imediatulu, si sela mai vecesariu submidiloeu materialulu preajula. Unde vomu sa santama, si arama noi acestu materialu intru ajungerea scopului, pentru „ineghimea scolare ?* Dora in atipendiele dele a La Maiestate? sea dela statu? stu dela marinimosii meseati? „atu pote numai in truda parintiloru ? — Pentru tinerimea sco lis'i putintia, e ue'ugrijita si fara economia, - latou i (Va urma.) 1% Bucuresei, 2. Decembre e. u. De canda se rentorse Primiul nostru pe tronu eaga incepemu a da semne de ulutia. Deea adi si fostu unui, carti in nabusirea presiei, si cu asesta latigea simtiului patrioticu si progresulu civilisatiunei, leau imvatata unui simtiu streinu si nepatrioticu, de care invinovatia ei pe Princiulu modernu, apoiu astadi li se trage si acelora pordena de pe ochii sei marginiti, jucalu si din mesurile novissime ale gubernului in causa pressei, niciia nu mai pote dice, samea Prineiulu nostru nu favoreza propasirea si Înminarea prin pressa. Agtstii de presa ce aneastu de eprandu nu marginescu edarea diagnaleloga nici în locu, nici in sufetu; prin urmare diurnale politice potu astadi essi in ori se pranin alu Romaniei, numai cautiunea de 400 galbeni, care se pune la o țagantia, a publicului, se fia depusa si regrupele redigatorie se sa mature, se inttelege de sine ca si cu simtiuri razghiotice, eaga nu epecimane. — Censura, se pare, ca ea va fi mai egaliotoge, fiinduca de aici incolo nu se voru supune censurei manuscrisele ci numai o corectura inainte de publicarea Foilom si Redactiunile voru fi responsabile. In scurta o lege provisoria de preasa esti acumu, asta dupa cumu le vademu pe tote celelalte, în statele cele civilisate în timpulu de aspma. Fata dara, ea prepusese disparu ca fumulu si voru disparea pasi din “pasi, desa vomu investiga mai afundu vele ce lea facutu Princiulu Stirbeiu pentru progresu in cultura, atanei, candai erau manile legate si voiasea patrioirea stavilata si inabusita de induiittele potolice, Nu principele, ci consulii gpsessi si fietorii loru in acipuia presa si progresulu, re catu ad. Domnula nu o mai putea este la cale cu ei, in favorea midiloceloru acestori de fericire; sase din mesurile luate de Domnulu în anii acesti fatali in fatagea progresusi, istoria, ca o lumina a adeverului, ne va insiga pe Domnulu modernu intre cei mai buni, mai zelosi ai, mai cercu specti Rrinsiri de care am vreodata romania. Dara ne lasama sei vorbesca faptele ai cele trecute pi cele viitorie, si ga intgerama chi glasulu poporului, se intuhesce, deprte care de ale dtate. Dintre noutati ve mai insemna aici ca Omer Pasta a plecatu la Puscinen ai ca sa poftita de comandantii aliati, ca sa se apropia de vreunu punetu alu Marei negre de unde se pota, cerendu lipsia, trimite in graba aiptogin la Crima, pana sanda vom fi sositu ajutoriele din apusu. Massar Pasia inca porni la Varna, ea se ingrijisea de imbarcarea tiareloru ce ne voru trimite; ai în locui gemase comandantu alu cetatei Daminiu Beiu, pana la intogrerea Epelentei Sale. Vit Indilele trecute ae astedia aici o cassa de resboiu, ingeresa, care avea insagema gea a licuida si plati tote epitantiele si literatiile date armatei. Acesta facă mare impresiune În locuitori, dintre carii inse o parte mare isi detega epitantiele in dereptu lepadanduse de reetensiunea desdaunarii. Cu militia e. r. austriaca inca ne alama in cea mai buna armonia, si de candu au diserama, ea Austria a vneneieii tractata de aliantia cu puterile apusene, intra altele liberarea Rrineirate si mai cu seama lara din Pesta, teasen mai asunt a luandu d. e. sortea au negata ajutoriulu parintescu maghe, aga astfelin de stipensii, nu ajungu si universalu, natipnea nostra și e seraca, pentru dela raglu rrgitinti a si ge lunga si de ama