Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-01-15 / nr. 4
titlu. Chiar și plăria trupescă căștigă oipin, științele și măiestriile practice. Au nu vedeți voi cătă diferință sete în purtarea și mișcările cele sfiose, nesigure, pedante, adeseori și nătănge ale teoreticiloru și între purtarea cea vioiă, îndrăzneți, inimoeă, sveltă și plăcută a practiciloru Îndopatu ani 15 cu teorii, amu avutu orbulu norocura după aceea îndată să mă convingu de laturea cea bună a vieței prantice, pe carea unu preotu oarecare nu știu pe lăngă de îndrustare pentru o neghiobiă a mea nu mio, știu explica mai bine de câtu cu unu proverbu lătinescu: Teoria sine uaci, sicut gota sine anhi (peoria fără practică ca și rota fără astă.) Totu pe acele timpuri (1832) era unu episcopu, carele concepuse planulu ca să ridice și să deschidă unu micu politehnicu pentru romăni, să adune cățiva meșteri buni la unu locu, la carii să dea pe toți școlăreii de 13-14 ani, carii ar voi ași bietu scurta cariera învățăturiloru; lamu văzutu măsurăndu cu pașii loculu menitu pentru acelu scopu mărețu; amu avutu ocasiune de a mă pătrunde nedeplinu de sfințenia scopului lui, deși acela nu avea nimicu a face nici cu cele patru pinturi dogmatice, nici cu ceste diplomatice, care amăndoă soiuri se făcură de modă în zilele nóstre și veștii, pote că voru da păne la mai mulți golani. Din planulu acelui păstoru ce alesă nimicu pănă la anulu, din causă că i se spuse de oareunde, cumcă „rumănulu să rămănă numai pe lăngă furcă și îmblăcii.” De aici încheiu numai atăta, că între bătrănii noștrii încă se aflară bărbați, carii au știutu prețui științe practice, reale și artele, ei însă n'au pututu reeși în zilele loru. Suntu 16 ani de căndu se plănuește mina Brașovu pentru înființarea unoru școale comerciale romănești, fără ca CP fimu pututu și aici reeși mai departe decătu pănă la unele începături. Este și în privința acesta a unsprezecea oră ca să ne îmbulpămu și să adaogemu pe la tote pimnasiile măcaru căte o ramură de științe reale și, ce nu mai aștepatămumura îatură. (Va urma.). Vă .. Mesica militară moldovană „esecută cele mai frumose.” Ioagă en Dașii, 31. Decembre v. 1554 Înflorirea unei națiuni tarpă cu totulu dela cultura ei morală și intelectuală Dlu Dimitrie Raletti, ministrulu cultului și alți învățătur publice, convinsu de acestu mare adevăru formă unu proiectu asupra lăurei învățăturei publice în Principatu și lu subeterne consiliului administrativu care se ținu în 30. Decembre 1854 suptu președința Iurincipelui Domnitoru. Consiliulu însuflețitu de intențiunile cele iubitore de umanitate ale Domnitorului și încurățiatu prin presența lui, primi cu unanimitate propunerile făcute de Domnulu ministru, și hotără ca la veniturile actuale ale școaleloru să se adauge din casea centrală pe ap. viitoriu (1855) încă 300.000 ani, earăne anii următori căte 250.000 lei. Cu adângumu acesta să se înviințeze școla preparandială aa Treieratuhi, să ce mărescă încăperile academiei, să se îmbunătățescă lefile profesorilor, să se facă dispunente necesare pentru înființarea facultății juridice și să se zidescă școala reală (tehnică), în analele patriei, inima cea nobilă a Domnului Spiropieria, este de obște cunoscută, intențiunile, lui cele curatu-patriotice, în tote privirile, își aflară în Domnulu Dimitrie Raletu unu organu vrednicu de o misiune așa de înaltă precumu este învățătura bărbatu voru deschide unu drumu largu desvoltării intelectuale. Credemu că silințele sale se voru încorona de succesele mai tulu Pasulu acesta merită publică, îmbucurătare, recunoștinței și că sale, în posteritatea cursulu mesei „șame „e poTiș vieueo ai. oro a fi însemnatu nu cu Inteligința, cunoștințele și litere de la, ariile auru zelulu acestui recusa tribu.. cele Tiega Romanefesa si Moldavia București. Din, Buletinulu oficialu se vede, că rangurile date de ruși în an. 1853 mi 1854, care ce desființaseră mi nimiciră de cătră gubernulu Romăniei la mandatulu Turciei, suntu următoarele: Mari Bani, Emanoilu Băleanu din mare Vornicu, Costantin Cantacuzino idem. Maioru: Ioan Macovei în dimisie din căpitanu. Cluceru: Angelache Lorenti din Paharnicu. Căpitani: Anton Dimboviceanu din Parucicu vechiu. Alecsandru Solomon din Parucicu. Ahil Teohari idem. Parucici: A. Coconea grăniceru din Praporu vechiu. Costandin Formac din Praporcicu. Apostol Arion idem. Grigorie Lipoianu idem. Preaparucțici: Vasilie Racotă Juncăru. Costantin Filitis idem. Radu Costacopolu idem. Victoru Crețeanu idem. Cost. Papadopolu idem. Alecsandru Pereți idem. Scarlatu Gănescu idem. Cost. Andreescu idem. I. Brașoveanu tistulu județului Ilfovu. Badea Dan feltferelu de pompieri. Pitari: Iordanu Ioanovici Deblen. Scarlatu Raipax ingineru statului. Prin o poruncă dela departe de finanțe se poruncește suptu aspră pedeapsă, ca sfanțigii cei mici noi ci ce primească iarăși cu valorea de 2 lei și 10 paral. ca și cei vechi. Bucatele pn 24. Decembre: Grăună ce afla; orzu chila cu 75 lei, porumbulu ocapa cu 8 parale, fasolea 20, lintea 32 par.; o ureche de boi 390 lei, și de măna a 2-a 228 lei; o vacă bună fără vițelu 136; altele pănă la 91 lei. Iașii. 3. Ianuariu s. v. „Gazeta de Moldavia” ne aduce serbarea anului nou, cu care ocasiune primi Domnulu felicitățile tuturoru corporăturiloru, patriotice și a representanțiloru străini. și „La 2 ore, Eseleni. Ca D. Feldmarșalu-laitenantu conte Coronini comandantu an-șefu alu trupeloru împărătești din Principate, și Eselen. La cont. Paar. Comandantulu trupeloruse din Moldova, însoțiți de toți DD. generali și ofițeri superiori ai armatei împer. de Austria, au înfățoșatu Î. Sale, a loru felicitații cu ocasia astei zile solenele și fură priimiți la palatu cu toate onorurile și stima cuvenită Augustului Monarhu aliatulu gloriosului nostru Suzeranu. Pe urmă, Preaînălt. Domnu au făcutu o visită Espl. S. cont. Koponini. Ieri Duminecă au fostu la palatu ua mapedine, în onorulu Es. Sale c. Coronini, a DD. generali și ofițeri superiori, la care au asistatu de asemene mi Ex. L.L. ministrii, presidenții Divanuriloru, mi înalții foncționeri ai laSUMA en - ANTRIA. Nr. 2) adaoge statului, râulu Po Cronica straina. L ondonă. La cartea albastră (vezi din publicistulu germanu (C. Zeispaz) încă și următoarele: Trei familii mari preste lumea cultivată de popoară își și semicultivată - germana, romana,italianii, franțozii, spaniolii muz.) și slavona. Aceste trei soiuri de poporă își ramă ținu cumpăna unele la altele cu acelu adaosu însă, că cele luminate cumpănescu mai multu. Franța de exc. abia ape a opta parte din pămăntulu Rusiei, cu toate acestea bănca cumpănește ne Rusia. Încătu pentru elementulu permană, atesta față cu celu Rusia represântanta slavonismului. Franțozii în cursu de 200 ani înrăuriră asupra Germaniei cu limba, cultura și modulu cugetării, cătră tocma așea Austria Acelu spiritu, țeri, care încă nu suntu pote să ce facă totu odată slavonescu este acumu interesulu ceru numai atăta, cu are să pășească să'și însă e represântatu vârtosu prin Austria, care stă la mijlocu între carele de la Maria Teresia imi Iosiful. încoace străbate prin țerile germane ale Austriei, își deschise drumulu său ca spre răsăritu atinse de chiemată a să înrăurescă asupra popoareloru răsăritene cu limba germană și cultura germană, subjugătoru ce făcu unu statu centralisatu cultură, și preste celu care se îndoiește despre întinderea germanisării rutene nu cunoaște statornicia planuriloru germane. Pănă acum elemântulu nemțescu mi sparsu drumu în acele țeri numai să încetulu Ka marea ne spală p'intre crepăturile de munți. Pănă țântințe germane ageru demarcate, acumu dânsa cu totulu altuielu asupra răsăritului și anume asupra semințiiloru slavone. Publicistulu germanu purcede mai departe și zice: Din minutulu întru care Austria desfășură flamura politicei sale celei noă, a trebuitu fi că. Statulu Austriei nonalități atătu de curioșui, schimbe și poseciunea sa germană iu a doua putere slavonă. Aci nu rămănea locu de alegere, prin urmare Austria pentru ca es nu se prefacă în a doa Slavoniă trebui să se strice cu Rusia și să'și schimbe totă purtarea ca cătră acele poporă slavoane, care pănă acumu dăținănduse între Rusia și Austria, s'a alăturatu lăngă aceasta, au cochetatu pururea cu Rusia. Austriei trebue să'i pese foarte multu de purtarea acestora, pentru că ostrimtorează puseciunea ca politică și mai Băpracă cea geogranu este pe deplinu rotunjită acele naționalități au pe uni cu connaționalii și corelegionarii loru întinși peste frontieră în țerile vecine, cătră care îi trage inima a se ei și politicește. În Austria germanismulu numai spre apusu e împreunatu cu Germania; din contră dela Galiția mai departe se întinde majoritatea Poloniloru, dela a Italianiloru; eară săbii caută cu doieșiă mape din împartu lumea slavoană. Austria ca prima este adică compusu preste țerile răsădin mai multe naputere încă nu dănsa în naționalitățile domnia loru Germania și sale, ci mai acele Acuma însă după ce Austria Ed La nici la o parte toate - LO fose = TA Ps „ |