Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-03-23 / nr. 23
Ra. 22. Săieasuei oi tău, gazeta ese de die ori, adeca: Mercurea și Sambata. Pâiea o data pe septemana, adeca : Mercuria, ora este pe unuama 10 1. m. e.i pe diumetate anp 5 1. in launtru Monarehiei. Reetip2:32. Muilitie 1858. Pentru tieti straine 7 1. pe șa Sem, a pe anpp nteva 14 1..m. e. Se prenumera sa tie potte imperatesei, cum si la toti cunoscutii nostri DD. sege priniiii. „Pentru serie „pelitu“ se ceru 4 p. și PRANSGILVAXKIBE. Mesige trista. R. O. Da. Sanoniep si Prepositu capitularu Simeone Sgainicu repausă in 17./29. Martiu a. e. (Mai pe largu in Nr. viitoriu.) Blasiu, 12. Mart. Astadi se mută la cele eterne iubitulu nostru tineru Petru Vulcanu. Acesta patimi de o voala de plamani indelungata , fu unu tineru esemplariu de o sperantia buna, juristu absolutu, carele, chiaru pre atunci fii iaramata dela cele ramentesei, precandu spera se siliea remuneratiune pentru ostenelele rase pre campulu sclintieloru, si se faca servitiu dubei sale patrie, tronului si natiunei. Totadeodata fu elu si nepotulu nemuritoriului episcopu Vulcanu. Cirsele, cu care avuse elu a se lupta necurmatu inca si cu scolariu, acum in dilele lui cele din urma pana intr'atata sghesepsega, incatu unii romani iubitori de omenime de aici anumitu DD. I. G. si V. R. se adara chlamati a midiloci si a deschide colectiuni private pentru ajutorarea aceluia in zilele neputintiei sale. Pentru care fapta Alantgorisa procediatoria din o anima somratimitate de rateminda umanitate, nu voru lipsi toti cei bine simtitori a si intrani simtiemintele recunosciintieloru sale. Fiei tiegena psioga!! AFAr.. zi * NiȘfi tu” - "Tineri pentru specialitatea aceasta mea barbati pe langa tote institutele nostre cele mai mari, pe unde ramura acestia deseiintia inca nu si a pututu face cuibu statognien. si pe alocurea nici de catagogii mai veni în scurtu absolsati dela Politechnicu din Viena, si fara de desemnu, mai vertosu linearu, in veaculu acesta mai nici plugarulu nu se mai pote lipsi. Ce e dara de facutu?Prebue sa familiarisamu discursurile si de feliulu acesta si se pasimu la infiintiarea 1 postu si pentru garinga acasta celu pucinu la cele 3 gimnasie romane. Celelalte gimnasii si scoli normale si reale straine suntu mai de arendulu provediute si cu scala de desemnț. Monarchia Austriaca TRANSSILVANIA Vlasiota. 1. Aprile n. Din intimplare dedus in ditele aceaste preste mai multe discursuri, care aveau de materia lipsa cea mare a institutiunei teneghimei poaste in artile frumose. Respiratura discurseloru acelora in rata si altulu de fata o dorintta dechlarata, că fiindu prin ratintia sa se midilocesea pe langa ssotete gimnasiali romane o înstitutiune celu rasina de 2 — 3 ore pe sertemana in desemnu, dupa ce in musica vocala se facura unele inceputuri. Despre pesesitatea acestei institutiuni nime nu se mai indoiesce, numai sa se pota afla unu mecenale, care sa-si adauga bradele sale de ajutoriu materialu la incordarile comunei acesteia, care nu inceta a totu jertfi in favorea si oeloga pe di ce merge mai cu zelu. Lipsa de barbatu bine adapatu in ramura desemnului si a architecturei nu avemu, D. Stefanu Eșitianu (alias Chegtesz) a doveditu destoinicia să cu destule probe, laudate de cei mai probati artisti de feliulu asesta, prin care a datu unu documentu la straini, spunea patiunea noastra are si in arta cea de distinctiune a strabuniloru sei romani ingenie si genii destule, indata de aceste au parte de o cultivare mai deaprópe. Abstragendu dela parastasulu pentru martirii sadvnti in anii revolutiunei, candu compuse Dsa din arme frumosulu acelu cata,falcu, dela portile triumfale ce le redică cu maiestria amirabila in oaorea Serenitatei Sale Principelui gubernatoriu si chiar si a portiei cei generali la primirea Maiestatei Sale, facute in stilu architectonicu din scanduri simple spre multa mirare si placere a privitoriloru, transparentele cele grandiose care puteau face cadre oricarei cetati, facute in timpu scurtu de mirare pe langa alte ospratimi, dela planurile proiectate si conducerea edifisagei si delega estorii maretie, precum si a fabricei cei grandiose dela Zegnessi si alte prin Moldova si Tiega romanesca, latirea musicei nationale, a jocului „Comanp”, teatru s. a.; apoi numai arta de desemnu cu toate ramurile ei i castigă Dumisale atatu inaintea superioriloru sei la ssolele catolice, catu si a romanitatei de acolo o stima si pretiuire face ghitage; si acum vedemu, ca pentru harnicia sa fii acordatu, ca invetiatoriu de desemna chiaru si la esalele sasesti de aici. Toate aceste, ca prin treacatu, le atinseiu numai pentru ca se ne ratema lauda, ca nici in arta acesta de lipsa si de mare pretiu nu ne lipsescu barbati calificati de ajunsu, numai cum diseru sa se mai afle mecenati, carii se vota aduna aseme nela Calea lui Traiana. Becleanu, 25. Februariu 1859, (Sareti din Nr. tr.) Desi cam tardiu, totusi cutediu a refera si pe D. corespondinte de sub Heniu G. M. unde in Gazeta Nr. 5 intre altele dice: „daca nu este, nici cum astu modga, sa se dee clericului mai bine, cu unu vestementu mai putinu, al caruia pretiuse se sosoteasca la carti,“ bine se frumósa opiniune individuala ! Dara unu singuru nu face totulu, o rendiunea nu face primavera — si eata Domnule corespondinte in anii dela revolutiune insese pretiulu bucateloru, se sui, fundatiunea in tenere cum si in specie pentru unulu fiecare, nici sau scaritu, nici sau maritu, e totu ca inaintea revolutiunei,undatiunea pentru pan an pe 8000 fiorini m. e. ea aceasta suma dupa calculu sa se primeasca atatia tineri, catu menita suma nici se intreaca, nici se ghemana. In anii cesti dupa revolutiune pe langa tote sosotelele din menita suma, pe 1855 sau speciatu 2000 f. m. s, si au mai remasu 6000 £. mon. e. Sau primitu la inserata 44 tineri. Ore acum cu 420 f. m. e. pote se spatine unu tineru in timpu de acuma an patim, cu viptu bunu, imbrasaminte, cuartiru, hartia, negreala s. a. - Suntu alte capete mai sagante care se voru ingriji parintiesce, ce se li sa subtraga pentru scumpetea bucateloru, si ce se li sarghedee. - Se punemu dara se li sa spolgata unu veatmentu dupa oriniinea D. corespondente de sprta Nenia pentru cartile cele teologice, altu vestmentu pentru diaristia; cata in anulu acesta li se subtrasera trei vestminte in pretiu de 13 it. m. e. coturnii, imbracamintea vesta si cidrecii, subtragaise acum, si reverenda dupa opiniunea D. corespondinte, cata aci suntu vestmintele seminariale, acum deasise cartile teologice in mana, si zgamita la a predica, cuventulu adeverului spre prescrisele vestminteigheotiesei, avendu mai alesu si una palarie essindu perulu capului prin fundulu ei, apoi aci ratemu si chiaru in zgassa risulu altoru natiuni, si cine va dice ca cutare e teologu, sense va manifesta elu a fi teologu; sanda unii pote pe la casele rarintiesci asta suntu in miseravera stare, sara parintii lucrandu la altii si castiga pentru sine si familia hrana de tote dilele; altii n'au nici parenti, nici rudenii. Adeveratu ca de au fostu age sanda tempulu ca se fa slegpla cultu — e chiaru acuma sanda ochii lui Argosu sunt cintati asprg'a nostra, ei dar' apoi se me credi Domnule, ca cartile teologice le pote studia memoriie, zona e in seminariu si atunci în pripa n'are lipsa acea mare de ele, catu de haine pentru saracia; — apoi prâusioru se pate provedi cu Pie dupa asiediarea sa in ragosina chiaru si in anulu alu doilea, cace atata putere are oricum unu preotu, economa bunu, neasupritu de copii; si pentru acesta timpul ar pute face o regula sanonica pentru provisionarea de carti suptu globa. Candu ne ar ajuta fundatiunea seminariului, ar fi prea de doritu o dotare a teologiloru si cu cartile trebuintiose. Timmalu si zelulu mecenatiloru le potu face tote bune. — i