Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-02-05 / nr. 10
At. GO. Juiaziotcăi, gazeta ese de șeși, daca: Marcarea i Sambata. Pâiea odata pe certemana, adeca: Mercuri, Preliaora șie pe șa anu 10[. m. e.i pe diumetate ana 5 1 î. in la intra Mașfiei. 1s5ă. » 17. Februariu n. Astra Brasiovu, susi aici Inaltia Sa Archiducele Albrecht intre bubuitulu salvelorul pe la 4 ore dupa prandiui si intimpinulu din partea anti numerosu poporu. ludata dupa sosire iin beneventara apetogitatile militari, civile si beseghieesei, aratandusi obiectiiulu seu. Primirea de care avura parte toti din partea Inaltlui care caracteriseza bunetia si iubirea de supusi cea inasenta marei acestei familii Habsburgice. Astadi dupa 10 re fatii. Sa de faeia la una retiu de trupele de aici. Unu me menemerita mareliu. Fscelentia Sa Du. epiacopu bar. Andreiu Sinzana asi dedică in eternarea memoriei in Domnulu repausatului meritatu Par. Protosingelu Grigorie Pantazianu monumenta din cele mai teatrage între lote fiunczie Adeea Escelentia Sa facu pe numele repausatului o fundatiune de 2000 fiorini m. e. pentru cleru, cu conditiune, ca crescandu acesta suma in limfa de una suta ani, dupa virulu acesta de ani sa se folososea slegala din venitata acestei fundatiuni Gregoriane. O fapta care merita a fi imitata de veruce pastoriu sufletescu, mai vertosu romanescu. Voma imparta si mai pe largu cele alingatore de monumentulu acesta in una din foile viitore. Pentru tigi straine 7 1. pe sa Sem. 4 pe șanie intregu 14 14.p. e. Se prenumera la tâțe roțe imregate pei, cum și la ști cunoscutii mestri DD. corespondinii. Pentru serie „petit“ se cere 4 p. m Corespondintia. Din Vanatia Pemisianu, 26. ianuariu 1855. In Numerii 98 si 99 ai Gazetei Transilvaniei din an. te, cetii un articulu datatu din Pesta, si lu setii cu placere, “In setii cu durere! Mi au placutu, sanda tinerii romani ca si unu elementu destollata si tare vedia in conveiinti'a sangelui seu, nasuescu în sfiintie, si atra scopu, si precastiga propasirea natiunei lori, man dorului, andu ei pentru aceste au sa se lupte cu o sogie amara, au sategiile si patimiri, au sa, stogea si arete puteri de barbatia, ca sa retia odata invingetori; si dela palestra museloru sa se ghentogea ca triumfatori cu laurea în patria loru, acolo unde sau nascutu, acolo unde voru sa imbratisiedie inaintarea culturei acelui poporu din alu carui sange suntu nascuti. Noi fratii, parintii, patronii si amicii loru cu doru si bucurosi “i astereama sa revina aseminea tineri spre mangairea poasiga, sa revina ei spre ajutoriulu nostru sela moralu, mai dupa pretensiunile erosei si ale giurstariloru - spre ajutoriulu nolua celusien si materiala, du in totemana si umerulu cu noi pentru binele comunu. Cgatuora! Noi bine scimu, ca romanii forte putine stipendii au dela statu, soap alti mesenati fundatori romani, voi bine estti, ca numai prin parintii avuti putini tineri se potu creste, putini, da si acestia nu toti dau pruncii la mase, ci si la alte stari, voi bine estti ca tinerii cei se gasi, putini incepu la ssole, si cu multu mai pu tini potu reesi, potu absolva ssoalele, - si. acestia cati in asia modu suntu absoluti, suntu fórte putini. E rendulu dara scumu pe noi, pe publicu, a ne ingriji, spintoni cresce tineri romani mai multi, dela inceputu, si cum vom ajuta pre aceia, carii astadi suntu la scole in o pusetiune fara ajutoriu. — adesa, cum vom produce inteligintia romana! Sa atingemu dara acum si despre acele moduri, prin care putemul. preatura regisertiunea tineriloru, carii astadi suntu la seole innalte, si prin care putemu si dela inserata a cresce tineri, cu acesta patriei, sevca cirtima, dicu viplima, pentruca cu acesta sa sasgoadia si lui Damnedicu, cu aseasta natiunei! Pora parerea si convingerea mea, unu ajutoriu publicu pentru tinerii romani rotema spera in preotime, si iu ne vut in goghime. Preotimea: Una pH teroriata, prin instuiutia si energia unui protopopu bravu, si altoru iati in simtiri si in fapte romani, usioru skratu sa sustiena unu tineru la ssola; unu tineru eaghe stu acuma incepe, scu au înita cateva scole, sadicu si esamenulu de maturitate, prin care se areta tinegala demna de patronisare si eu ureganlier stu ar pote sustiene unu asta tineru, care astadi absolvedia ori e absolutu, vina pote a se misca, pana nu depune esamenute de statu, ven atare destogata. — Cate protopopiate romane suntu,si domnedica totu protopopiatulu sa cresce cate unu tineru, sau vomu mai rare atunci? " Impregiurarile ar ageta mai bine cum sar tute culege ajutoriula materialu pentru tineri, suntu moduri multe; si unu intielerta energia su, putine ai av € de ai spune. Doie in grana protopopiatu un sar afla 40, 50, si mai multi romani, carii pe tota luna bucurosi ar da cate 20, 30 ceruceri arginti, si rote voru fi unii carii rom si ar da si mai multu asta, eatu sa se sobertedie pana la 25, 30 f. arginti pe luna pentru sustienerea pnegarii la ssolo. Atata ar fi de lipsa, ma în timpulu de astadi si mai malin, deasa sa rote, ca sa naiba tinegala a cugeta, ce va sa manse pe stra, si ce mane, de pe ce va: sa invelie, si ce va sa rotte, ci sa cugete numai se va sa invetie astadi si ce, mane. Sa cugetamu si psicholo gice, si la vomu afla, ca aceste suntu de lipsa; în suferintiele si ratimighite trupului, nici sufletulu e viosu, nici are vigore. De cumva arata suma nu sar pote Culegi totu în bani, atunci în alte frupte. Adeveratu, romanulu e avari, toate asta cu greu da, insa de ea e confusu despre fapta lui, ca e pentru binele natiunei, folosulu. comana, nu se retrage dela acea victima, ce pote face. - Aceste feote rasondase in bani, e produsu si ajutoriulu matesialu. — Dag etenta? Fara acesta toti vomu intena nema. *Negutietorimea: singuru, stu mai multe mici. Negutietorimea din unu ogasip mai mare o putemu aduce în proportiune cu unu protopopiatu. — Ma vomu afla, ca suntu ogasie imporalate de multi si avuti gomani, carii spre onogea romanitatilora puioga ar pute si doi trei tineri sustinut. Indemna numai si impulsa, si coma vede simratia omenigirii desvoltata în simtirile individului bunu; sep de nu sar afla si asia romani întra 30, 400, si mai multe mii locuitori ai protopopiatului, stu ai orasieloru, atunci prosperitatea nóstra va fi mai numai idea, salatea o esistintia dubla. — (Va urma) 4 Posta neza, ca noapa, granitia Prutului sa se Maiestatea Falu stanga alu Nistrului. la Odesa, pe managterile generala dela Snisteneu se muta Dela Leondona inca totu na primiramu scite mai consistenta dos pre membrii ministeriului lui Palmerston.dice, ca se pote ca si Caning se în care SlagenModuri suntu, si potu fi multe, energia numai, intreprindere, si done ministru de esterne, Ronmate de reshoiu si Sranam ai marinei, St. La s. g. arostolica de miinistru pentru comerciu pe cavalerulu da Toggenburg,tori la Venetia. Înainte de ce ar intra in oficiu. Odesa, 7. lan. O deresia telegrafica cuprinde a fle gata spre disipitatione provisiune ministeriu, feru. Provisiunea de lagina are a se straporta intre intr'aseste la „Limes“ de Dubosari de minicare acum cala acestea: La se afla concentrati 61,000 soldati Unureasu orci: ajunse de !