Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-10-26 / nr. 86
N7. SS S. Sazeta ese de doe ori, curea si Sambata, F6iea odata temana, adeca, este pe f. m. 1 anu 10 5 f.; adesa: Meg pe serMercurea, pe Pretiuloru din Cetatec, inlauntru Monageniei. a, 4 P dugti e RAAAAAARDĂ GPici 2 El 26. ostonire 1555. ac . i , and Pentru tieri straine pe anulu intregu 14 la tote roste 7 s. f, pe 1 sem., si! Se prenumera s. r., cum si la toti spnoscuti nostri DD. soghestopointi. Pentru serie „fetita” se ceru 4 cr. m. c. TRANSSILVANIA. Brasiovu, 6. Noembre n, 1855. Mai multe, ceva mai tarziu. - Corespondintia. - -----Nu voiu se descriu insemnatatea, ci numai intemplarile dilelorucestora voiu se le dau la spnosfintia publicului romanu, si publiulu romanu pe carelu integeseza judece singuru, ce insemnatate au lilele acestea, la 20. Oct. Sambata seaga au sositu in midiloculu nostru Ess. La Episcopulu din Ogadi'a mare, Vasilie Erdelyi, Ilustritatea Sa erisso șin din Lugosin Dobra. Pipsig. La episc. din Ghierla Alexie, Maguoru Can, capitulului din Ogadia mare, Szilagyi si Vansia, si se crearialu Ilust. Sale Dobra - Nagi. — A treca pe santiile loru Fabriceni fara destintiune dusti di in 22. Oct. la prandiu, Resultatulu continuarei adunautiei Reuniunei F. BR. in 5. Noemb. Plecandu dupa aceea catra cetate, poporulu care a fostu imdupa tergu ii alegerea comitetului pentru anulu viitoriu, care cumpripta ulitia besericei, cu vivate repetite i-a petrecutu pe santuile ralitatea voturiloru esi spre multiumirea tuturoru in tipulu agrogr. — matoriu : D. Maria Secareanu nasc. George Nica, veduva consiliarului depausatu in Domnulu Constantipa Secareanu cu 38 de voturi se salută de pressedinte, Efgesina I. Leca negut de sa fiegeasa cu 36 voturi, Maria Apostolu E. Popp negut, de secretarasa cu 33 voturi, Maria Toma Vasiliu. preotasa din cetate cu 32 voturi, de aci dupa multimea voturilor, urmeza: Maria I. Davidu, Elena, R. Vagsiano sone, Elena G. loan, Zoe Dima, Zoe Corbu, Eleftera Alessin, Ana Orgidan, si Luisa Ciurea neg. membre. Cele zeloase dintre membrele Cepripnei fura in anulu acesta: DD. Eva Moldovanu negut. din Deva; Ana Mihali protopopasa in Zlatna ; Maria Cirea ved. in Brasieu. — misioaga a binegenta waflamu cuvinte destulu amesurate, a a descrie bucuria si placerea, cu care suntemu impluti de presenti a Pasig. Vosighe, de care ceriulu abe astadi s'a induratu ne imbucura. — Noi poporulu toti romanii - testeeti. - din Vanata din'a acasta o eredenia de In fine se mai agata si doghinita de a numera pe Domnulurghe- igilnla gh'puieghii nostre - din'a asta, care va fi una dintre cele mai siedinte alu prefecturei Brassovului si consiliariu guberniala Igna insemnate in istoria nostra, — o serbamu noi ca diua incetarii dutiu Griginer dimpreuna cu prerespectabila Dinte Sosia de la gegitoga nostre sufletesci. — — Asta di va si galosi pentru troni onorari ai Reuniunei, ca unii ce pe langa afabilitatea si raghintotodeauna in inima poporului romanu, si romannii banatianu totutessa Dloru Sale binevointia s'au aretatu mai in multe dati cu bine- deasia cu o pietate si va aduce aminte de ea. Ssi. — facemi pentru Reuniune. — Noi aflamu de prisosu anumera aicea meritele Ess. Tale pentru noi — ele sunt cunoscute, — si Escel. Tu se fi incredinta spunea acele sunt intiparite in inima fiescecarui romanu — pentru care ei totudeauna cu multiamire voru fi recunoscatori. — Er' ilustr. Ta a carui nume de multu cu bucuria “su vede totu romanulu intre stelele natiunei pasiesce voiosu la chiamarea cea pernestinata a Archipastorescei Tale ingrijiri; si si incredintu, ca de si Temisiora, 24. Octobre 1855. este grea sarcina ce ai se oporii, noi romanii cei adeverati nu vomu intardia a Te sprijini in intreprinderile Pastg. Tale, spre edificarea omanii din Temisiaga si dile de mare insemnatate, dile istorice, nu casei comune a lui Crestu, in a carei umbra crestinesca, speredia romalitele acestea au vediutu si au speritu, cum ea atotu putintele are gri-Înulu a gusta in adeveru fruptulu celu adeveratu alu invetiatua de ei. — rei lui. — Dilele 21., 22. si 23. Octobre au fostu dile de serbatore pentru A doua zi dupa venire in 21. Ost. Dumineca toti an. oasteti auostu la beserica romana gr. p. din suburbiulu Fabricu. Magn. Laszilágyi a tienutu misa la fiintia de facia a unei multimi de poporul in tote confesiunile. Dupa linea misei a tienutu Escel. La Erdelyi o predica tienuta dupa cuprinderea Evangeliei Duminecei de astadi, dela Luca s. V are predica a facutu o impresiune forte mare la roroga. Fi parintele si conducatoriulu poporului orfanu, la care Te-a destinatu pronia cea mai inalta se'i fi pastoriulu sufletestu — carele rarasitu de totu sprijinulu omenescu la Pastg. Tu 'si pune toata fregantia in viitoriu. Si poporulu acesta care Te va iubi si adora, nu va intresasa a cere, de atotpratintele parinte binespuen taghea plust. "iale. Sel. De unu respunsu forte raghintesen imbpepgati sau indepartatu cestatienii seghisitanduse ca au avutu onoaghe a spnoasse cu ocasiunea aseasta pe pastorimea loru sufletesca. — si mai cu sema pe Pastg. Saeppulu din Lugosiu, care atatu prin regeana, fata si afabilitatea sa, a castigatu tote inimele romaniloru cari au avuttu onoage alu vede si a vorbi cu elu. A 23. Oct. sarga 5 re in de sera sunetulu sloro teloga beserici loru 'Temisi6rei ne-a faimatu sosirea inaltei persone care e destinata se puna temeiulu renvierii mitropoliei romane. — Emin. La Viale Prela petrecutu de unu banderiu a ajunsu la Domulu cat. sub asagai Esindu din beserica, osretii cei mari s'au dusu la Drgotorordla rogiala Esc. Sa eppulu Cianadului Ciajăghy “lu tizai Em. Sa 'abricului a carui locuintia numai de catu atinge de beserica. - Roep 0 spuentage in limba latinesca, la care si Em. La totu in limba sorulu care a fostu la misa n'a intardiatu a se presenta Agenira stogi- latina a respunsu. . i îi : j : j „-Dupa facutele rugaciuni in beserica agespta Emin. La petrecutu nei lui; si D. protop. arghinsp vorba a multi ami Escel. Sale in nu . Ec. 8 /1 de elevulu cat. printre sigaghite gimnasistiloru in palatulu emis. În nele poporului pentru ostenelele care le-a avutu - a pentru Casa palatului unde amploiatii din tóte diregatoriile din Temisioga, imtituarea mitropoliei romane din Alba Iulia; — si poporulu cu prierenia cu generalitaica asceptase pe Em. Sa, ca se i se presente die, se tgaiessa” unanimu agheepnoseaza multiumirea de simtiemintulu a lu intemnina Esc. Egdealgi cu o cuventare insemnata. severatu alu lui. sc. Sa a respunsu la aceea poporului pe seagru. (Va urma.) aducandu inainte o dicere dela ca tote din datorintiarului de unu teneru din st. lege, S. Pavelu „Siegloo sumu“ — dicundu, si dupa chiamarea sa cu bucuria le-a faspit; — in catu i va sta in putere renten si nici candu nu va inceta se faca romani si si Past. Sa Dobra, Esselentissime a avutu onoghe D. protop. Macsinu a 7-a clasa gimnas. e urmatoria: nainte de prandiu de confesiune a bineventa de malta assertat'a venire a-i ave au fostu toti romanii a Pastg. vostre. — Noi , Ogatiunea care să gostita pe Esc. La Egnumele zorodin Temisiara si in si Ilustr. D. episcopu! Cu o nerebdare nespusa alerga astazi poporulu romanu din Teme „... a DD „-...-. ..-----.-.--