Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)

1856-10-14 / nr. 81

314 InStitutULU de vindecarea ochiloru. În institutulu destuia, mulți pătimitori chiau institutulu, în vara anului acedintre toate organele omului, pătimași de achi, scumpu odoru au aflatu o măngăiere neesprimabilă prin redobăndirea deplinei sănătăți în organulu vederei. Din înștiințare oficioasă publicămu resultatulucelu acestui institutu în următoarele „În institutulu de aici pentru vindecarea ochiloru, în restimpu dela 16. Iuniu pănă la 12. Octobre, în care zi bărbați și 20 femei, emisu în stare restaurată și ții mari s'au făcutu 20, care, luăndu afară 27, 8 oau 2 remaseră nevindecați. Operadoauă, avură resultatu favoritoriu. Institutuluearăși se va deschide în primăvara anului viitoriu. Brașovu, 20. Octobre 1856. Meyer m.r., prețuitu aici aici începutu numai și periclitați în celu mai au fostu suptu cură 37 de pătimași mi ad. Dintre aceștia c. Dr. r. Fisicu s'au vindecatu alu prefecturei naru alu institutului. nes'a în17 și ordinar TPANCCIABANIA, Brașovu, 24. Octobre. Eri ce mină aici în localulu a. r. prefecturi o ședință de mare succesu. Sedința otete din c. p. colonelu Anton de Bissu dela stabulu generalu de cobartire, din c. r. colonelu din stabulu de genă și inspectoru de geaă pentru Ardealu loan nobilu de Gaissler, din c. r. comisariu de prefectură, din represuntanții comitetului de clădirea drumului de feru din Sibiiu și Clujiu, din represantantulu frațiloru Rotșildu, ingineriulu supremu Maiener, burgmaistru de aici și presidentulu camerei comerc. de aici. Ședința aceasta privi clădirea drumului de feru și anumitu ocularea localității, care se destinează pentru curtea trenului în Brașovu. Comisiunea fu în fața locului și defipse unde se fie loculu sosirei carului de feru, care va fi 150 stănjini depărtatu de podulu mai multă ublicarea legei celei nouă de căsătoriă sancționată de piatră din Blumăna cătră dealulu furciloru ala Maier. La Împeratulu în urmarea prefaceriloru care tragu cătră Săcele, Chezdi-Oșorheiu și Timișu. După cum se aude frații Botșildu, ducele de Galiera și unu bancheru englezu au speranță, că se va da concesiune a se clădi drumulu de feru de la Aradu preste Brașovu la granița Valahiei pe la Chiș-Boroșnic, Buzău peste Carpați. În partea Valahiei suntu finite lucrările preliminari. Este dară cea mai bună perspectivă, că se va înființa și prin țera noastră unu drumu de feru și prin dânsulu va lua și comerțulu și comunicația unu sbcru mai avantagiosu. Numai puterile unite și spiritulu comunalu poate ajunge la scopuri mari și folositoare. Nu credemu, că lipsa drumului de feru nu va resolva pe toți patrioții a aduce jertfe întrunite spre a reuși cu efectuarea lui. VErașoeu. Tărgulu Brașovului, ziua căruia prin dispuseciune din 2. Noembr ca mutatu îndărăptu de 20. Obct. seu marți după evanghelistu Luca (căl. n.) a eșitu, de ce poate încă mi mai ticălosu decătu cele două din anulu trecutu și cele de astă primăvară. Vănzători mulți de totu, cumpărători încă mulți, însă fără bani în pungă. Vitele au scăzutu în prețu - pre cătu n'a scăzutu carnea cu tote acestea avea căutare prea puțină. Bucatele - cerealele - sunt prea scumpe în proporțiune cu vitele; manufăpturele întru asemenea și înce ți s'ar părea că au scăzutu cevaș prețurile de mai nainte este totu numai părere, pentru că de altă parte mărfile scadu și în a lora calitate. Întru altele timpuru de toamnă a îmblatu în ținuturile noastre pănă acum foarte plăcutu, și numai de căteva zile atmosfera se făcu mai aprigă, în cătu dimineța apa prindea crustă ușorică de greță. Altu ceva nu se întămală în ziua aceasta ce ar mai merita a ne atrage luarea aminte. Despre culesulu de vii pe la noi nu poate fi vorba, pentru că noi nu le avemu, totuș fiindcă noi încă gustămu bucuroși strugurii, eară vinulu bunu, nelăturitu, nevăpsitu, neoțelitu, ci curatu și nevinovatu, înveselește adese și ale nostre inimi de multe ori mai înscorțoșate, ne interesează multu ca să aflămu cum va fi eșitu culesulu viiloru prin alte ținuturi. Așea dup știrile ce am culesu pănă acum aflarămu, că în mai multe părți ale Ungariei cătățimea și calitatea fu mai bună ca de mijlocu. eară în unele cătățimea fu mai puțină, eară calitatea prea bună, au trebuitu neapăratu să purcedă din cuprinsulu și înțelesulu concordatului încheietu în an. tr. între Împăratulu Austriei și Papa Romei. Această lege nouă, care întră pn loculu celei vechi cuprinsă în codica civilă austriacă intereasă într'unu mare gradu pe fiecare concetățeanu, fie catolicu ori necatolicu, tot atăta. Acea lege a țerei se cuprinde într'o preanaltă patentă împărătescă cu dată din 8. Oct. 1856, constătare din XIV argicului, apoi din două adaose, dintre care celu dintăiu cuprinde 77 S§5-i, eară alu doilea seu așea numita instrucțiune din 94 §8-i. Preste puținu acestă lege ce va vedea publicată prin buletinulu imperialu în toate limbele cele 10 recunoscute pa imperiu, căndu apoi și publiculu cititoru romănescu o va cunoaște mai deaproape, eară anume preoțimea va trebui să o învețe și pătrundă mai cu deadinsulu, pentru că dânsa este care în privința legei acesteia vine în toate zilele în cele mai felurite contacturi. Însă totu legea acesta va avea și urmează neapăratu să aibă cea mai străbătătoare înrâurință asupra vieței în familii, cătră care ce însuflă atăta respect, prin puterea legiloru. — Nu este îndoieală, că precum asupra altora legi, așea și asupra legei pentru căsătorii vor ieși în scurtu din condeie forte deprinse unele comentarii înlesnitore de înțelegerea ei; mi pănă atunci însă nu este nici decum de pricpsn a reproduce unele comentarii, pe care le facu în această privință căteva jurnale mari din Viena, între care earăș Aa loculu întăiu 015 astădată „Wanderer,” întru care citimu unele la acestea. Gradulu de cultură la care va fi ajunsu vreunu poporu se poate cunoaște fără îndoială mai bine din lăuntrulu vieței lui familiare, căci adică cei mai mulți oameni se poartă în afară cum ce poartă mila sinulu familiei loru, și în familiă ca și pe afară, și sunt mai puținu carii să'și ia ostenela ori să ce priceapă a'și coperi, ami masca dinaintea ochilor, lumei vieța loru din casă, pentru că de nu e co focu, dar fușu totu, ese negreșitu ori ne unde va pi arzăndu focu. Djudecăndu cam preste totu, putemu zice, că în țerile monarhiei austriace îndireptalu -multu. Brutalitatea, cruzimea, barbaria răsăritenă a bărbațiloru asupra femeiloru o perdutu binișoru din ustepea și întensitatea ca mi oamenii au încenutu a ce mai rușina, deacă nu de cugetu, de prunci și seervitori, în cai de ochii și de gura lumei astfelu hotărându, ne cară în Ardealu apucase a ce întărzie mai din vară, de aceea coja le rămasenesupuneră, prin urmare părțile de zaharu nu se potură desvolta întrânsulu de ajunsu; cu toate acestea vinu de mijlocu totu vomu avea apoi în țeara vecină coacerea încă a întărzieru, pentru care culesulu anume împregiurulu Ploieștiloruși mai opre Focșani înainte seamănă cu 10 zile preste terminulu știutu din alți ani mai călduroși; întru altele vinu va di multu destulu pn Țeara romănească și ce va transporta înmari cătățimi atătu la Brașovu, cătu și mai Băprocă la Rusia, unde mult din Țerile romănești se duce nu numai pentru aluieatinătate și tăriă, ui totuodată mi pentru aceea, căci moldavoromănii încă n'au învățatu mișelia și procleția de a'lu falsifica în feluri de chipuri, și este speranță, că vinerii de acolo (adică proprietarii) în locu dea ce învăța la falsificare, mai varteju se voru deda a'și educa vinurile loru astfelu, încătu aceleaș să țină concurință cu cele străine, ceea ce stă întru, a ști să alegi sorturile de viță, care dau vinulu celu mai bunu și celu mai trăitoru, a pricepe cum să le cultivi amăsuratu climei și naturei tărâmului; a și avea celare (pivnițe) cum se cade, eară nu numai niște boarțe proaste în fața pământului, a se învăța să tragă vinulu de pe drojdii ori unde sufere acesta clima, în cele din urmă a ști să țină vasele (buțile) pururea curate șcl. șci. șil. — UNGARIA. Buda, 18. Oct. Încă odată Buda-Pesta dobăndește din preanalta îngrijire unu institutu politehnicu asemenea celui din Viena, unu institutu, pe carele dieta Ungariei îl proiectase de 20 ani încoace în căteva rânduri, însă fără nici unu resultatu. În acelaș politehnicu se voru învăța și vreo 7 specialități comerciale, numai însă pănă căndu alăturea cu politehniculu se va întemeie și o școală comercială centrală, seu cum amu zice o academiă pentru clasa neguțetoriloru, cărei asemenea pănă acum nu a mai fostu. Vezi așea, de acum înainte științele voru apuca și pe la noi a produce frupte în adevăru, seau adică foloase practice. IL Viena, 20. Octobre, de căteva zeci de ani ALUSIBIL. Toate gazetele capitalei sunt pline de au desbrăcatu toată rușinea. Vieța încoace cu toată tomna bună cocere struguriloru mi sunt mai puțini aceia, carii vieța familiară s'a 4 -